Întoarcere executare. Hotărâre din 04-09-2013, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 28291/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1206
Ședința publică din data de 04.09.2013
PREȘEDINTE - I. C.
JUDECĂTORI - D. G.
- C. R.
GREFIER - M. M. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta – intimată E. G., domiciliată în Ploiești, . N., nr. 7C, ., ., împotriva sentinței civile nr. 949/21.01.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata - contestatoare ., cu sediul în București, ., P. City, sector 1 și intimata G. C., domiciliată în comuna Brazi, ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă prin reprezentant C. C., conform delegației depusă la dosar, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat C. C. arată că nu are alte cereri de formulat în cauză, solicitând cuvântul în dezbateri.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și susținerile reprezentantului intimatului reclamant, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului reclamant având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că la instanța de fond a depus modalitatea de calcul a sumei nete, situație ce se regăsește la dosarul cauzei.
Totodată, arată că în ce privește cheltuielile de judecată, urmează a le solicita pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pârâtele G. C. și E. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea acestora la restituirea sumei de 5.825 lei fiecare, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, suma reprezentând drepturi bănești încasate fără drept, cu titlu de prime de P. și C..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 398/ 05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de pârâți și obligată societatea să plătească acestora drepturi salariale cu titlu de prime de Paști și de C..
A susținut reclamanta că, ulterior, urmare a declarării recursului, Curtea de Apel Ploiești a admis recursul prin decizia nr. 1160 din 18 iunie 2008, a fost modificată sentința sus-menționată care constituia titlul executoriu în baza căreia aceste drepturi au fost executate, în sensul reducerii sumelor acordate la suma brută de 6043 lei brut.
A mai arătat reclamanta ca pârâții s-au adresat executorului judecătoresc „M. Goslan” în vederea punerii în executare a sentinței ce constituie titlu executoriu a solicitat punerea în executare ce a format obiectul dosarului de executare nr. 442/2008, însa suma reală pe care pârâții trebuiau să o primească potrivit dispozițiilor deciziei Curții de Apel Ploiești era de 6043 lei brut, astfel că diferența dintre suma efectiv primită și cea pe care ar fi trebuit să o primească este necesar să o restituie.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamanta a depus la dosar, în copie de pe Decizia civilă nr. 1160 din 18 iunie 2008 a Curții de Apel Ploiești.
Pârâtele au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției dreptului la acțiune întrucât cererea de întoarcere a executării a fost formulată peste termenul de prescripție de trei ani, dar și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei pentru a solicita restituirea de taxe și impozite (diferențele între sumele brute menționate în dispozitivul hotărârii judecătorești și sumele nete, singurele în măsură să solicite aceste sume fiind instituțiile fiscale ale statului). Au invocat excepția necompetenței materiale și excepția netimbrării, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 1412 pronunțată de Tribunalul Prahova la data de 24.02.2012, a fost admisă în parte acțiunea formulată de către reclamantă, iar pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei sumele de bani reprezentând diferența dintre suma încasată efectiv în temeiul sentinței civile nr. 398/2008 a Tribunalului Prahova și cea stabilită în sarcina reclamantelor prin decizia nr. 1160/2008 a Curții de Apel Ploiești, nr. 1160/2008 cu titlu de drepturi salariale, fiecare, actualizate cu indicele de inflație de la data plății efective.
La data de 05.04.2012, a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești recursul declarat de către pârâte împotriva sentinței civile nr. 1412 pronunțată de Tribunalul Prahova la data de 24.02.2012, iar prin Decizia nr._.05.2012, Curtea de Apel Ploiești, a admis recursul, a casat sentința civilă nr. 1412 pronunțată de Tribunalul Prahova și a trimis cauza spre judecată la Judecătoria Ploiești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, la data de 19.07.2012, sub nr. de dosar_ .
Prin sentința civila nr. 949/21.01.2013 Judecătoria Ploiești a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de parate, a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu privire la sumele achitate de aceasta cu titlu de taxe și impozite către stat invocată de parate, iar pe fond a admis cererea având ca obiect întoarcere executare silită formulată de contestatoarea . si a obligat pârâtele să restituie reclamantei suma de 5825 lei fiecare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective reprezentând drepturi bănești încasate fără drept cu titlu de prime de P. și de C..
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, aceasta este neîntemeiată, față de împrejurarea că reclamanta a fost cea care a virat către stat sumele de bani datorate de aceasta în calitate de angajator (CAS, CASS, șomaj, impozit pe venit-reținere la sursă), astfel încât întrucât reclamanta a plătit o sumă de bani nedatorată către instituțiile statului pentru pârâte în calitatea acestora de salariate, înseamnă că aceasta are calitate procesuala activa în cauză.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune instanța de fond a apreciat că este neîntemeiată având în vedere dispozițiile art. 404¹ alin. 1 C. Proc. Civ., si ale art. 405 alin. 1 C. pr. civ., texte de lege în baza cărora dreptul reclamantei de a solicita întoarcerea executării silite a luat naștere la data de 18.06.2008, data rămânerii irevocabile a deciziei nr.1160, prin care a fost modificată în parte sentința civilă nr. 398/2008 a Tribunalului Prahova și suma datorată de reclamantă a fost redusă la 6043 lei brut, dată de la care a început sa curgă termenul de prescripție a dreptului de a solicita restituirea acestor sume și în data de 18.06.2011 a fost o zi nelucrătoare, termenul s-a prelungit potrivit art. 101 alin.3 c.pr.civilă până la data de 20.06.2011, dată la care reclamata a și introdus cererea de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că art. 404¹ alin. 1 C. Proc. Civ. prevede două condiții alternative pentru a putea opera instituția întoarcerii executării silite, anume desființarea titlului executoriu sau a însăși executării silite.
A motivat prima instanță că singurul caz în care este posibilă desființarea titlului fără desființarea automată și a executării silite pornite în baza titlului desființat este aceea în care nu există (nu a fost pornită încă) executare silită și, în plus, faptul că titlul capitolului este "întoarcerea executării", iar nu "întoarcerea executării silite”, rezultă că legiuitorul a avut în vedere acele executări, silite sau de bunăvoie, ce s-au realizat în urma obținerii de către creditor a unui titlu executoriu (astfel încât există diferență între noțiunea de "executare", în sensul definit mai sus, la care face referire și art. 371¹ alin. 1 C. Proc. Civ., și cea de drept substanțial, a executării obligației, înțeleasă ca simplă plată voluntară).
A mai arătat instanța de fond că potrivit art. 311 Cpr.civ. hotărârea casată nu are nici o putere iar actele de executare făcute în puterea unei asemenea hotărâri sunt desființate de drept, astfel încât în cauză, cât timp titlul executoriu - sentința civilă nr. 398/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, a fost desființat irevocabil prin decizia nr. 1160/18.06.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, înseamnă că executarea silită și plata sumelor datorate pârâților de către reclamantă, inclusiv cheltuielile de executare, apar ca fiind lipsite de bază legală, impunându-se restituirea acestora.
A concluzionat prima instanță că în condițiile în care sumele au fost achitate integral de reclamantă iar dosarul de executare a fost închis din acest motiv, înseamnă ca se impune întoarcerea executării și restituirea tuturor sumelor achitate în dosarul de executare sus menționat în baza titlului executoriu desființat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta E. G., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată.
În motivarea recursului recurenta a arătat că, deși în preambul instanța a reținut că sumele datorate conform titlului executoriu reprezentata de sentința civilă nr. 398/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova au fost doar micșorate prin decizia Curții de Apel Ploiești nr. 1160/2008, ulterior, în mod eronat a arătat că titlul executoriu a fost desființat irevocabil prin decizia Curții de Apel, neputându-se confunda modificarea hotărârii cu noțiunea de desființare și ca atare cât timp nu există în speță o casare sau desființare a titlului executoriu, reclamanta a rămas datoare către salariați cu contravaloarea primelor de Paști si C..
A precizat recurenta că, mai mult, nu a fost cerută și nu s-a desființat titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, astfel încât nu rezultă în ce bază legala instanța a restituit și cheltuielile de executare.
Un alt motiv de recurs a vizat faptul că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut, recurenta arătând că prin cererea introductiva s-a solicitat restituirea drepturilor bănești încasate fără drept cu titlul de prime de Paști si C., însă prin hotărârea recurată s-au restituit sume de bani ce ar reprezenta cheltuieli de executare, taxe și impozite aferente salariilor, astfel că instanța de fond avea obligația sa cuantifice corect diferența dintre suma stabilită prin sentința civila nr. 398/2008 si cea stabilita prin decizia nr. 1160/2008, urmând sa fie obligată cel mult la plata sumei de 3287 lei si nu a plata sumei de 5825 lei, instanța de fond acordând astfel alte sume de bani decât primele de Paști si C., modificând astfel dispozitivul deciziei Curții de Apel Ploiești.
A mai arătat recurenta că, solicitându-se alte sume decât cele stabilite prin desființarea în parte a titlului executoriu, ne aflăm în prezenta unei cereri în pretenții ce nu poate fi întemeiată pe prevederile art. 404 /1 alin.1. c.pr.civila, ce este de competența altei instanțe și care trebuie timbrată, urmând a fi administrate probatorii în sensul dovedirii unei creanțe certe, lichide și exigibile, inclusiv a calității procesuale active a ..
A criticat recurenta și faptul că instanța de fond a concluzionat că reclamanta a fost cea care a virat către stat sumele de bani datorate de aceasta în calitate de angajator, deși nu exista nicio dovadă din care să reiasă cele reținute de instanță și mai mult, dacă ar fi fost adevărat reclamata ar fi trebuit să se îndrepte împotriva statului pentru pretinsele sume plătite nedatorat si nicidecum împotriva lor.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 6.03.2013.
Prin încheierea din data de 30.04.2013 cauza a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților în temeiul art. 242 alin.1 pct.2. c.pr.civila si repusă pe rol la cererea intimatei la data de 11.06.2013.
Tribunalul, examinând sentința atacata în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 30p4 si art. 304/1 c.pr.civilă, constată ca recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civila nr.398/5.02.2008 a fost admisă acțiunea formulată de mai mulți reclamanți, printre care și pârâta din prezenta cauză E. G., în contradictoriu cu pârâta .-se obligarea pârâtei să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale suplimentare corespunzătoare sărbătorilor de P. 2005 - 2007 și C. 2004 - 2006, în suma brută de 9330 lei, suma ce va fi actualizată în raport de coeficientul de inflație de la data scadenței până la data plătii efective, precum și să plătească fiecărui reclamant câte 200 lei cheltuieli de judecată.
Sentința sus - menționată a fost modificată în parte prin decizia nr. 1160/18.06.2008 a Curții de Apel Ploiești, irevocabilă, în sensul reducerii sumei datorată de pârâtă reclamanților la 6043 lei brut, reprezentând prime C. 2004 – P. 2007, fiind menținut restul dispozițiilor sentinței vizând actualizarea acestei sume în raport de coeficientul de inflație de la data scadentei pana la data plătii efective și plata cheltuielilor de judecată.
Anterior soluționării recursului de către Curtea de Apel Ploiești, reclamanții, inclusiv E. G., au formulat cerere de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 398/5.02.2008 a Tribunalului Prahova, solicitând executarea creanței în cuantum de 9330 lei reactualizată, formându-se dosarul de executare nr.442/2008 al B.E.J. M. Goslan, dosar în care s-au întocmit mai multe acte de executare constând în procesul verbal de reactualizare a sumelor reprezentând debit, proces verbal de cheltuieli de executare și dispoziții de poprire, proces verbal de eliberare a sumelor cuvenite creditorilor printre care și E. G., reactualizare în urma căreia a reieșit că pârâta datorează celor 4 reclamanți suma totală de 51.212,44 lei, din care 8513 lei cheltuieli de executare, reclamanta E. G. încasând suma de câte 10.674, 86 lei conform recipisei de consemnare nr._/1, inclusiv proces verbal de închidere dosar în temeiul art. 3715 lit. a c. pr .civilă, motivat de faptul ca s-a recuperat integral suma datorată.
Potrivit notei de ședință privind modalitatea de calcul a sumei pe care creditorii aveau de încasat în urma pronunțării deciziei nr.1160/2008 a Curții de Apel Ploiești depusa de reclamata din prezenta cauza la dosar, aceștia aveau de încasat o suma bruta actualizată de 6906 lei, iar în urma scăderii contribuțiilor obligatorii către stat, aveau de încasat un net actualizat de 4849 lei.
Potrivit art.4041 c.pr.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că, prin executarea silită a reclamantei prin poprire în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.398/2008 a Tribunalului Prahova, pârâta E. G. a încasat prin intermediul B. M. Goslan, suma de 10.674, 86 lei reprezentând prime C. 2004 – P. 2007, reactualizate, iar ulterior, prin decizia nr.1160/2008 a Curții de apel Ploiești s-a modificat în parte titlul executoriu în sensul reducerii primelor sus-menționate de la suma de 9330 lei brut cât se stabilise prin sentința civilă pusă în executare, la suma de 6043 lei din care, conform notei de ședință depusă de reclamantă la dosar, din această sumă brută, reactualizată la suma de 6906 lei, după scăderea datoriilor obligatorii către stat, pârâta mai avea de încasat suma netă actualizată de 4849 lei.
Ca atare, atât timp cât pârâta E. G. a încasat în urma executării silite a reclamantei prin poprire, suma netă de 10.674,86 lei ( 51.212,44 lei -8513 lei = 42.699,44 lei, sumă care, împărțită la cei patru reclamanți înseamnă 10.674,86 lei) - în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.389/2008 a Tribunalului Prahova, iar ca urmare a modificării acestuia, în sensul reducerii de la suma brută de 9330 lei la suma brută de 6906 lei, pârâta ar fi trebuit să încaseze, în realitate, un net reactualizat de 4849 lei, înseamnă că, în realitate, diferența dintre suma netă încasată efectiv și cea care trebuia încasată în baza titlului executoriu astfel cum a fost modificat de către Curtea de Apel Ploiești, respectiv suma de 5823 lei ( 10.674,86 lei – 4849 lei = 5825,86 lei) a fost încasată de către pârâtă în mod nelegal, neexistând un titlu executoriu pentru această diferență.
Astfel, în mod corect instanța de fond a admis cererea formulată de către reclamantă în condițiile în care acesteia i-a fost reținută prin poprire o sumă de bani mai mare decât cea la care pârâta avea dreptul conform titlului executoriu astfel cum a fost modificat de către Curtea de Apel Ploiești.
Criticile recurentei în sensul că, deși în preambul instanța a reținut că sumele datorate conform titlului executoriu reprezentată de sentința civilă nr. 398/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova au fost doar micșorate prin decizia Curții de Apel Ploiești nr. 1160/2008, ulterior, în mod eronat a arătat că titlul executoriu a fost desființat irevocabil prin decizia Curții de Apel, neputându-se confunda modificarea hotărârii cu noțiunea de desființare și ca atare cât timp nu există în speță o casare sau desființare a titlului executoriu, reclamanta a rămas datoare către salariați cu contravaloarea primelor de Paști și C., sunt nejustificate deoarece, indiferent de terminologia folosită, cât timp recurenta a încasat prin executare silită o sumă de bani la care nu avea dreptul, nedeținând un titlu executoriu pentru această sumă ca urmare a modificării titlului executoriu pus în executare, înseamnă că reclamanta-intimată este îndreptățită să solicite recurentei restituirea sumei încasată în plus pe calea întoarcerii executării silite, în temeiul dispozițiilor legale care reglementează această instituție.
Pretențiile recurentei că, nu ar fi fost cerută și nu s-ar fi desființat titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, astfel încât nu rezultă în ce bază legala instanța a restituit și cheltuielile de executare, nu pot fi avute în vedere în condițiile în care suma solicitată de către reclamantă vizează strict diferența dintre suma încasată efectiv de către recurentă, după scăderea din întreaga sumă la care a fost obligată intimata, a cheltuielilor de executare în sumă de 8513 lei și suma la care aceasta ar fi avut dreptul în baza titlului executoriu astfel cum a fost modificat prin decizia Curții de Apel Ploiești, respectiv 4849 lei, reprezentând debit reactualizat, sumă din care nu fac parte, astfel, și cheltuieli de executare.
Faptul că instanța de fond a menționat în cuprinsul hotărârii că s-ar fi restituit și cheltuielile de executare, nu are relevanță în cauză cât timp, din probele administrate reiese cu certitudine că în suma de 5825 lei ce se solicită a fi restituită nu se includ și cheltuielile de executare achitate de către intimată executorului judecătoresc.
Susținerea recurentei în sensul că instanța de fond ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv prin cererea introductiva s-a solicitat restituirea drepturilor bănești încasate fără drept cu titlul de prime de Paști si C., însă prin hotărârea recurată s-au restituit sume de bani ce ar reprezenta cheltuieli de executare, taxe și impozite aferente salariilor, este neîntemeiată întrucât, suma solicitată a fi restituită, de 5825 lei, reprezintă diferența dintre suma încasată efectiv și cea la care recurenta avea dreptul, sumă în care nu se includ cheltuielile de executare, iar recurenta este îndreptățită la încasarea unei sume nete, obținută prin scăderea contribuțiilor obligatorii către stat, caz în care prin hotărârea recurată s-a acordat ceea ce s-a cerut, adică diferența dintre suma încasată efectiv și cea pe care avea dreptul să o încaseze, reprezentând prime de Paști și C., în sumă netă, reactualizată.
Pretențiile recurentei conform cărora instanța nu ar fi cuantificat corect diferența dintre suma stabilită prin sentința civila nr. 398/2008 și cea stabilita prin decizia nr. 1160/2008, urmând sa fie obligată cel mult la plata sumei de 3287 lei și nu a plata sumei de 5825 lei, instanța de fond acordând astfel alte sume de bani decât primele de Paști si C., modificând astfel dispozitivul deciziei Curții de Apel Ploiești, sunt nejustificate deoarece din actele existente la dosar reiese că suma datorată de pârâtă a fost stabilită în mod corect, aceasta datorând diferența dintre suma încasată efectiv și cea la care ar fi avut dreptul, și nicidecum diferența dintre sumele brute cât timp toate drepturile salariale, inclusiv adaosurile constând în prime sunt supuse în mod obligatoriu impozitării, de drept, în virtutea legii, neavând loc nicio modificare a dispozitivului deciziei Curții de Apel Ploiești.
Afirmațiile recurentei că, solicitându-se alte sume decât cele stabilite prin desființarea în parte a titlului executoriu, obiectul acțiunii ar consta într-o cerere în pretenții ce nu poate fi întemeiată pe prevederile art. 404 /1 alin.1. c.pr.civila, ce este de competența altei instanțe și care trebuie timbrată, urmând a fi administrate probatorii în sensul dovedirii unei creanțe certe, lichide și exigibile, inclusiv a calității procesuale active a ., nu pot fi avute în vedere întrucât intimata nu a făcut decât să solicite suma încasată în plus de către recurentă prin executarea silită a debitoarei intimate, sumă care, astfel, nu poate fi restituită decât pe calea întoarcerii executării conform textului de lege sus indicat și nicidecum în temeiul unei acțiuni în pretenții, suma solicitată fiind datorată în baza modificării titlului executoriu, intimata O. P. având calitate procesuală activă în condițiile în care este succesoarea în drepturi a . care a figurat în titlul executoriu în calitate de debitoare.
Critica recurentei în sensul că nu există nicio dovadă că reclamanta a fost cea care a virat către stat sumele de bani datorate de aceasta în calitate de angajator, cum greșit a reținut instanța de fond și, mai mult, dacă ar fi fost adevărat, reclamanta ar fi trebuit să se îndrepte împotriva statului pentru pretinsele sume plătite nedatorat si nicidecum împotriva lor, nu au relevanță în cauză întrucât, indiferent de plata sau neplata contribuțiilor în raport de valoarea brută de 9330 lei, la stabilirea întinderii exacte a obligației existentă în sarcina pârâtei, în cazul întoarcerii executării se ține seama de suma pe care o datora efectiv reclamanta în baza deciziei civile nr. 1160/2008, în favoarea pârâtei, luându-se în calcul suma brută reactualizată, deducerea tuturor contribuțiilor din această sumă brută, și suma pe care trebuia să o încaseze efectiv în valoare netă pârâta, în calitate de creditoare în temeiul acestei decizii și nicidecum în baza sentinței modificată în parte ulterior executării.
Prin urmare tribunalul, în raport de aceste considerente, constatând că hotărârea instanței de fond nu este lovită de niciuna din nulitățile prev. de art.304 pct. 1-9 și art.3041 c.pr.civ., în baza art.312 alin.1 c.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă E. G. domiciliată în Ploiești, . A., nr.7 C, ..A, . civile nr.949/21.01.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata reclamantă . cu sediul în București, sector 1, P. City, . și intimata pârâtă G. C. domiciliată în com. Brazi, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. G. D. R. C.
Fiind lipsă din instanță semnează Fiind în CM semnează
Președintele instanței, Președintele instanței,
GREFIER,
C. M. M.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./Tehnored. RC
2 ex./17.10.2013
d.f._ J. Ploiești
j.f. F. I. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1199/2013. Tribunalul PRAHOVA | Fond funciar. Decizia nr. 1099/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
