Legea 10/2001. Sentința nr. 2849/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2849/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 4931/105/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2849
Ședința publică din data de 25.11.2013
PREȘEDINTE: A. G. H.
GREFIER: M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată în baza Legii nr. 10/2001 de contestatoarea A. L. N. domiciliată în Oradea, ., ..B, ., județul Bihor, în contradictoriu cu intimata . cu sediul in comuna Tomșani ., județul Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2013, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a nu încălca dreptul la apărare al părților și da posibilitatea acestora de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25.11.2013 când a dat următoarea sentință:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, contestatoarea A. L. N. a formulat, în contradictoriu cu intimata ., contestație împotriva Dispoziției nr.57/21.03.2011, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia să emită decizie de admitere a cererii de restituire în natură a Conacului boieresc și terenului aferent situate în . nr.98 din 28.06.2001 a B.E.J. M. S..
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că, în calitate de succesoare a familiei „A.”, respectiv nepoată de frate, prin notificarea nr.98/28.06. 2001 a B.E.J. M. S. a transmis Primăriei . restituirea în natură a Conacului boieresc și curții aferente acestuia situate în . în mod abuziv de la antecesoarea sa - A. M., soție a unchiului patern - A. Th. Ș., decedați, fără urmași direcți, fratele bunicului A. Th. A..
Reclamanta a mai menționat că, deși notificarea nr.98/28.06.2001 a fost transmisă Primăriei . lunii iunie 2001, conform art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001, aceasta trebuia să răspundă în termen de 60 de zile, în speță, dispoziția nr.57/21.03.2011 a Primarului . de respingere a cererii de restituire fiindu-i comunicată abia la data de 06.05.2011.
Din adresa nr.616/01.11.2000 a Arhivelor Naționale ale României - Direcția Județeană Prahova, rezultă că antecesoarea contestatoarei - A. M. a deținut și a fost expropriată de un conac și teren, iar potrivit Arhivei Consilieratului Agricol Prahova în dosarul cuprinzând „Situațiunea centralizatoare a exproprierii conform Decretului nr.83/02.03.1949”, respectiv „Tabloul de moșieri expropriați”, la nr.228, figurează M. A. din . cu conac și teren.
În dosarul nr.690/1921-1949, în „Tabloul cu moșieri și arendași expropriați la reforma agrară din 1921, 1945 și 1949”, la nr.49, figurează „A. M. pr. Tomșani, . moșia „Tomșani” cu suprafața deținută de 10 ha. și suprafața expropriată de 10 ha.”.
De asemenea, a arătat contestatoarea că cererea de restituire în natură a conacului și terenului aferent în suprafată de 3 ha. a fost respinsă, întrucât nu ar fi făcut dovada calității de moștenitor al defunctei A. M. - proprietara imobilului preluat abuziv, cu precizarea că A. M. a fost căsătorită cu unchiul patern - A. Ș., ambii decedați, fără urmași direcți, soțul decedând ulterior încetării din viată a persoanei expropriate.
În aceste condiții, ambii defuncții neavând urmași direcți, A. Th. Ș., în calitate de soț supraviețuitor a avut calitatea de succesor al defunctei sale soții, conform art.3 din Legea nr.319/1944 privitor la dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, contestatoarea în calitate de nepoată de frate fiind succesoarea acestuia.
Totodată, contestatoarea a mai învederat că antecesorul său – A. Th. Ș. a fost fratele bunicului patern – A. Th. A. care, împreună cu A. Th. T., erau fiii familiei de boieri A. I. T. și A. E. – străbunicii paterni ai contestatoarei.
În drept, contestatoarea A. L. N. a invocat disp. art. 25 alin.1 și art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, art.3 din Legea nr.319/1944 privind dreptul de moștenire a soțului supraviețuitor.
În dovedirea acțiunii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (f.10 – 17, 20 - 34).
În raport de susținerile contestatoarei A. L. N., intimata . P. I. a formulat, în baza art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, motivat de faptul că aceasta nu are calitatea de moștenitor legal al persoanei îndreptățită la restituire (f.18).
Prin încheierea de ședință din data de 28.06.2012, în temeiul disp. art. 1551 C.pr.civ., s-a dispus suspendarea judecății cauzei pentru neîndeplinirea de către contestatoare a obligației de depune la dosar acte de stare civilă prin care să facă dovada calității de moștenitor și, respectiv de persoană îndreptățită de a beneficia de dispozițiile Legii nr.10/2001, republicată (f.73), cauza fiind repusă pe rol, la solicitarea scrisă a contestatoarei din data de 27.06.2013 (f.77), sens în care s-a fixat termen de judecată la data de 16.09.2013.
La termenul de judecată din data de 16.09.2013, contestatoarea A. L. N. a depus la dosar o notă de ședință prin care a solicitat înaintarea unei adrese către Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 1 București pentru a pune la dispoziția instanței o copie, pentru uzul organelor publice, a actului de căsătorie dintre A. Ș. și Cuma M..
Urmare a acestui demers, Direcția Publică de Evidentă a Persoanelor și Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 1 București a înaintat adresa nr._/31.10.2012 prin care a comunicat că nu poate răspunde solicitării instanței, deoarece nu au fost indicate data și locul încheierii căsătoriei numiților A. Ș. și Cuma M. (f.110).
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și retine în fapt următoarele:
Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie_ este, în momentul de față, actul normativ cel mai cuprinzător, cu o aplicare aproape generală în materia reparării daunelor cauzate cetățenilor, prin preluarea proprietăților lor, de către puterea totalitară instalată la 6 martie 1945.
Potrivit art.4 alin.2 din actul normativ sus – menționat, „de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite”.
Textul de lege invocat se referă la persoane a căror calitate este stabilită printr-un certificat de moștenitor eliberat în urma unei proceduri succesorale notariale ori, după caz, judiciare, îndreptățirea aparținând atât moștenitorilor legali, cât și celor testamentari.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se retine că, prin notificarea înregistrată la B.E.J. M. S. sub nr.98/28.06.2001, contestatoarea A. L. N. a solicitat, în temeiul Legii nr.10/2001, restituirea în natură a imobilului – conac boieresc și curtea aferentă acestuia în suprafață de 3 ha. situate în ..
În susținerea cererii de restituire, contestatoarea a arătat că revendică imobilele arătate „în calitate de nepoată a familiei și nepoată de frate a familiei A. M. și Ș., decedați” (f.17).
Prin dispoziția nr.57/21.03.2011 a . a fost respinsă notificarea nr.98/28.06.2001, întrucât notificatorul, în speță, contestatoarea nu are calitatea de moștenitor legal al persoanei îndreptățite și nu se încadrează în dispozițiile art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare (f.15).
Astfel, analizând actele de stare civilă depuse la dosar se constată că din căsătoria numiților A. A. și Sorosuc D. a rezultat contestatoarea A. L. N. ns. la data de 27.03.1956, potrivit certificatului de naștere . nr._/06.04.1955 (f.29).
Conform arborelui genealogic întocmit de apărătorul contestatoarei (f.34), la data de 08.04.1979 a decedat tatăl contestatoarei – A. A., ns. la data de 19.09.1919, având ca părinți pe A. A. și A. A., astfel cum rezultă din certificatele de deces . nr._/09.04. 1978 (f.28) și, respectiv de naștere ..m. nr._/24.09.1919 (f.44), precum și din certificatul de moștenitor nr.493/07.11.2002 (f.58).
La data de 17.02.1890 s-a născut A. Ș., având ca părinți pe A. T. și A. E., astfel cum rezultă din certificatul de naștere . nr._/26.12.1967 (f.30).
La data de 09.11.1892, s-a născut A. A. – bunicul patern al contestatoarei si frate cu A. Ș., având ca părinți pe A. T. și A. E., decedând la data de 16.08.1960, potrivit certificatului de deces . nr._/17.08.1960 (f.82).
Așadar, contestatoarea a făcut dovada, prin actele de stare civilă depuse la dosar, a împrejurării că A. A. – bunicul său patern și A. Ș. au fost frați, având ca părinți pe A. T. și A. E., fără a fi depus vreun înscris în privința celui de-al treilea fiu – A. T. căsătorit, conform susținerilor contestatoarei, cu A. E..
Conform extrasului nr.6821 din Registrul de stare civilă pentru născuți, la data de 06.10.1897 s-a născut M. C. Cuma, având ca părinți pe Cuma C. și Cuma F. (f.70).
La data de 09.02.1961, a decedat A. M. (fostă Cuma), astfel cum rezultă din extrasul din registrul de deces pentru uz oficial (f.32).
Conform adresei nr._/21.11.2011 eliberată de S.P.L.C.E.P. Ploiești, în urma verificărilor efectuate în registrele de stare civilă, în perioada anilor 1906 – 1920, nu figurează înregistrată căsătoria numiților A. Ș. și A. M., cu datele de identificare indicate de cabinetul de avocatură care a acordat asistentă juridică contestatoarei (f.37).
Și adresa nr._/31.10.2013 eliberată de Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 1 București (f.110) a arătat că nu se poate răspunde solicitării instanței, deoarece nu au fost indicate data și locul încheierii căsătoriei numiților A. Ș. și Cuma M., fapt care pune sub semnul întrebării existența, în realitate, a unei asemenea căsătorii, cu consecința imposibilității verificării existenței unor prezumtivi moștenitori ai acestora sau, dimpotrivă, a calității contestatoarei A. L. N. de unică succesoare.
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, instanța constată că, în speță, contestatoarea A. L. N. nu a făcut dovada calității sale de unic moștenitor al persoanei îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea specială de reparație nr.10/2001, respectiv a lui A. M. a cărei căsătorie cu fratele bunicului patern - A. Ș. nu a putut fi probată.
Pentru considerentele pe larg expuse, tribunalul constatând că prezentul demers judiciar este neîntemeiat, urmează să îl respingă ca atare și, pe cale de consecință, va menține ca fiind legală și temeinică Dispoziției nr.57/21.03.2011 emisă de intimata ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată în baza Legii nr.10/2001 de contestatoarea A. L. N. domiciliată în Oradea, ., .. B, ., județul Bihor în contradictoriu cu intimata . cu sediul în comuna Tomșani ., județul Prahova, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE
A. G. H.
GREFIER
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H.
4 ex. – 16.12.2013
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 336/2013. Tribunalul PRAHOVA | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 755/2013.... → |
|---|
