Obligaţie de a face. Decizia nr. 278/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 278/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 2701/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.278
Ședința publică din data de 08.05.2013
PREȘEDINTE - R. C.
JUDECĂTOR - C. M.
GREFIER – CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții pârâți C. M. și C. E., ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant P. MUN PLOIEȘTI cu domiciliul în Ploiești, ., jud. Prahova și intimata intervenientă J. E. domiciliată în Ploiești, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții pârâți reprezentați de avocat T. E., intimata intervenientă reprezentată de procurator Sencu D., lipsind intimatul reclamant.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri.
Reprezentantul apelanților pârâți, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. Arată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât instanța de fond în motivare face trimitere în principal la procesul verbal de control și la raportul de expertiză M. I., efectuat în cauză. Precizează că judecătorul fondului nu a verificat și conținutul autorizației, raportându-se numai la datele din procesul verbal de control, omițând să treacă și bucătăria, iar procesul verbal de care se face vorbire în hotărâre nu reprezintă un proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, având în vedere că în cauză nu a fost întocmit un proces verbal de sancționare contravențională, nefiind aplicată o sancțiune în temeiul art.26 din legea nr.50/1991. Fără cheltuieli de judecată.
Procuratorul intimatei interveniente, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată. Arată că apelanții au început lucrările de construire la corpul C 3, din anul 2003, când proprietar al imobilului era mama apelantului C. M., autorizație care la data începerii lucrărilor avea termenul expirat și pentru care nu exista proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar la controlul efectuat de IJC Prahova s-a constatat că nu a fost respectată și au fost începute lucrările pentru supraetajarea construcției fără autorizație de construire, astfel pârâții au fost sancționați prin proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Solicită respingerea apelului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin acțiunea civilă, înregistrată cu nr._ /15.02.2011 la Judecătoria Ploiești, reclamantul P. Mun. Ploiești a chemat în judecată pe pârâții C. M., C. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire la imobilul situat în Ploiești, ., stabilirea termenului limită de executare a lucrărilor de desființare, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că potrivit procesului verbal de control nr.2763/12.11.2007 s-a constatat, în urma unui control efectuat de către inspectorii din cadrul Primăriei Ploiești, executarea de către pârâți a unor lucrări de construcție la imobilul în litigiu, în regim de parter și etaj, fără să respectarea prevederilor documentației ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nr.969/1995, fără să existe autorizație de construire, impunându-se desființarea acestora, mai ales că dețin doar certificatul de urbanism nr.107/2005 în vederea executării unor lucrări de supraetajare a locuinței, fără să dețină și autorizație de construcție în acest sens.
La data de 05.05.2011, pârâții au formulat o întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii atât timp cât lucrările de construcție au fost efectuate în baza unei autorizații din 1995, procedând la extinderea construcției cu respectarea certificatului de urbanism nr.107/2005, a autorizației nr.372/2008, prelungită în anul 2010.
La data de 12.05.2011, reclamantul și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâților la desființarea lucrărilor executate fără respectarea autorizației de construire nr.372/09.06.2008, privind imobilul în litigiu, stabilirea termenului limită de executare a lucrărilor de desființare.
La data de 16.06.2011, numita J. E. a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantului, solicitând admiterea acțiunii precizate, motivându-se că în urma efectuării lucrărilor de construcție de către pârâți la imobilul aparținând acestora, fără autorizație, i s-au creat prejudicii constând în afectarea siguranței construcției proprietatea sa, distrugerea izolației la diferite încăperi, existând riscul producerii unui incendiu, cerere de intervenție încuviințată în principiu de către instanță care a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenientă a numitei J. E..
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, expertiză tehnică construcții, prin sentința civilă nr._/18.09.2012 a Judecătoriei Ploiești au fost admise, în parte, atât acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților, cât și cererea de intervenție a intervenientei și au fost obligați pârâții să desființeze construcția reprezentând parter și etaj- corp 3 situată în Ploiești, ., identificată potrivit schiței de plan de la raportul de expertiză tehnică construcții, ing.M. I., fiind respinsă cererea privind stabilirea termenului limită pentru desființarea lucrărilor de construcție, ca inadmisibilă.
Au fost obligați pârâții la 608,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând taxe de timbru și onorariu expert.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că în baza procesului-verbal de control nr. 2763/12.11.2007, raportului de expertiză construcții ing. M. I., pârâții au efectuat lucrări de construire constând în parter și etaj reprezentând corpul 3 de construcție situat în Ploiești, ., fără autorizație de construire, fără să respecte autorizația de construire nr. 372/09.06.2008, însă, potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 50/1991 executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel, în caz contrar, edificarea unei lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației constituind contravenție, iar conform disp. art. 28 din Legea nr. 50/1991 o data cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executării lucrărilor, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, . in procesul-verbal de constatare a contravenției, astfel încât
măsura menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire, cu nerespectarea prevederilor acesteia se dispune de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice, a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta, inclusiv în cazul expirării termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, neobtinerii autorizatiei necesara.
S-a menționat că pârâții au efectuat lucrări de construire în regim parter și etaj, fără sa respecte prevederile documentației ce a stat la baza emiterii autorizației de construire nr. 969/1995, care a vizat executarea lucrărilor de construire de extindere cu o cameră, hol, baie la imobilul în litigiu, lucrări sistate în conformitate cu procesul-verbal de control din data de 12.11.2007, ocazie cu care s-a dispus .> a pârâților, obligație pe care aceștia nu au respectat-o procedând la edificarea corpului 3 de construcție în litigiu fără autorizație, cu încălcarea autorizației nr. 969/1995, motiv pentru care în baza disp. art. 28 din Legea nr. 50/1991 au fost admise în parte atât acțiunea, cât și cererea de intervenție și s-a dispus obligarea pârâților să desființeze construcția având parter și etaj situată în Ploiești, ., jud. Prahova, corp 3, identificată, poziționată pe schița de plan anexă a raportului de expertiză construcții expert M. I..
În ceea ce privește cererea reclamantului privind fixarea unui termen limită pentru desființarea lucrărilor, a fost respins ca inadmisibil acest capăt de cerere deoarece potrivit dispozițiilor art. 371 1 C.proc.civ obligația stabilită printr-o hotărâre judecătorească se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, caz în care executarea unei hotărâri nu poate fi condiționată de un termen în care aceasta poate fi executată, cu excepția cazului în care debitorul beneficiază de un termen de grație.În baza disp. art. 274 C.proc.civ.au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 608,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu de expert 600 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii, motivându-se că eronat s-a ținut seama de procesul verbal nr. 2763/2007, de expertiza construcții fără să se țină cont de cuprinsul procesului verbal în cadrul căruia s-a menționat existența unei autorizații pentru extinderea parterului cu o cameră, hol, baie, dependințe existente pe teren, potrivit susținerilor expertului, inclusiv o bucătărie și că mențiunile din cuprinsul planului anexă la expertiza constructii referitoare la componența parterului, se regăsesc în autorizația de construire nr. 969/1995 emisă în favoarea numitei P. M., respectiv o cameră, hol, baie, bucătărie, conținut neanalizat de către prima instanță, care s-a raportat numai la datele din procesul verbal de control, în cadrul căruia a fost omisă bucătăria.
În continuare, pârâtii au arătat că eronat au fost aplicate dispozițiile legii nr. 50/1991, fără să se țină seama de inexistența unui proces verbal de contravenție, condiție expres prevăzută de disp. art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, care stipulează expres aplicarea măsurii desființării unor construcții numai în cazul în care la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit prin procesul verbal de contravenție, contravenientul nu obține autorizația necesară și că, în speță, pârâții nu au fost sancționați contravențional, existând doar un proces verbal de control în temeiul căruia în raport de disp.art. 27 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, se impunea obținerea unei autorizații de construire cu respectarea situației din teren, dispozițiilor legale, proces verbal care nu constituie un proces de constatare, sancționare a contravențiilor.
De asemenea, pârâții au precizat că în baza disp. art. 27 alin. 1, art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, reclamantul avea obligația să îi sancționeze contravențional în cazul constatării unei încălcări privind disciplina în construcții și numai în cazul în care pârâții nu ar fi respectat măsurile dispuse printr-un proces verbal de contravenție, se impunea promovarea prezentei acțiuni, mai ales că în lipsa unei asemenea proces verbal, deci a inexistenței unei sancțiuni, conform disp. art. 26 din Legea nr. 50/1991, nu devin incidente disp. art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr. 2701/281/2011 la data de 16.11.2012.
La data de 09.04.2013, intervenienta a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului atât timp cât pârâții au executat lucrări de construcție fără autorizație existând un proces verbal de sancționare a acestora nr. 71/2007, în temeiul căruia au fost obligați să intre în legalitate, obligație pe care nu și-au respectat-o.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În cuprinsul procesului verbal de control nr. 2763/12.11.2007 emis de Inspectoratul de Stat în Construcții – Inspectoratul Județean Prahova, s-a menționat că în urma unui control efectuat la imobilul aparținând pârâților, situat în Ploiești, ., jud. Prahova, s-a constatat că au fost efectuate lucrări în scopul edificării unei construcții cu regim de parter și un etaj, lucrări care nu au respectat prevederile documentației ce a stat la baza emiterii autorizației de construcție nr. 969/14.06.1995, autorizație care a vizat executarea unor lucrări de extindere cu o cameră, hol, baie și care a expirat la data efectuării controlului, motiv pentru care pârâții nu dețin autorizație de construire privind supraetajarea locuinței, executarea unei fose septice, efectuând lucrările fără proiect tehnic, detalii de execuție elaborate, verificate, conform reglementărilor în vigoare,astfel încât s-a dispus sistarea lucrărilor de construcție la imobilul în litigiu până la . unei autorizații de construcție înacest sens, fixându-se termene limită în vederea executării unor asemenea obligații.
Conform autorizației de construire nr. 372/09.06.2008, memoriului tehnic anexat acesteia, adreselor nr. _/2003, 4944/2003, 2842/2007, 2763/2007,_/2010, cererii din 26.05.2008, notificărilor depuse la dosar, procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 71/07.11.2007, în perioada 2003-2007 s-a constatat, in urma unor controale efectuate la imobilul situat în Ploiești, ., jud. Prahova, că pârâții au executat diferite lucrări de construcție, fără să dețină autorizație de construcție, invocându-se o autorizație cu nr. 969/1995, care a expirat, fiind somați deseori să sisteze lucrările de construcție și să intre în legalitate, motiv pentru care la data de 07.11.2007 pârâtul a fost sancționat contravențional constând în aplicarea unei amenzi de 4000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 27 alin. 5 din Legea nr. 50/1991, deoarece nu a respectat planurile autorizației de construire nr. 969/1995, în ceea ce privește realizarea unei alte recompartimentări interioare la extinderea locuinței, a început executarea unor lucrări de construcție, constând în supraetajarea locuinței, fără să posede autorizație de construcție, dispunându-se sistarea lucrărilor de construcție până la obținerea unei autorizații în acest scop.
În baza cererii din data de 06.05.2008, autorizației de construire nr. 372/09.06.2008, a fost autorizat pârâtul să execute lucrări de construcție constând în extinderea locuinței existentă pe terenul situat în Ploiești .>lor nr. 9 jud. Prahova, în supraetajarea corpului C3, ținându-se seama de expertiza tehnică ing. A. T. V., vizată ulterior, autorizație prelungită până la data de 22.07.2009.
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2328/28.07.2004 numiții P. A., Păun M., au înstrăinat pârâților imobilul situat în Ploiești .>mărițelor nr. 9 compus dintr-un teren de 400 mp, construcții, respectiv C1, C3, având o verandă, 6 camere, bucătărie, hol, antreu, sală, baie, magazie, C2, după care, în conformitate cu fișele tehnice depuse la dosar, declarația nr. 1121/15.04.2008, acordurile nr. 228/01.04.2008, 115/28.02.2008, adresele depuse la dosar, contractele de prestări servicii, proiectele întocmite, schițele de plan, memoriile tehnice, certificatele de urbanism nr. 2243/03.12.2007, 107/31.01.2005, pârâții au efectuat demersuri în vederea executării unor lucrări de construcție la imobilul sus menționat, constând în extindere locuință în regim de parter, etaj, bucătărie de vară, obținând diferite avize de la furnizorii de utilități, declarații de la o parte dintre proprietarii imobilelor învecinate, fără, însă, să existe o autorizație de construcție în vederea executării lucrărilor respective.
Potrivit procesului verbal de control din 20.09.2007, în urma unui control efectuat de reprezentanții Inspectoratului Județean în Construcții Prahova s-a constatat executarea de către pârâți a unor lucrări la imobilul în litigiu fără autorizație, fără să existe documente care să ateste calitatea lucrărilor, aflându-se în curs de desfășurare procedura de obținere a autorizației, motiv pentru care s-a dispus sistarea lucrărilor de construcție, obligarea pârâților să intre în legalitate.
În conformitate cu autorizațiile de construire nr. 969/04.07.1995, certificatul de urbanism nr. 1246/24.08.1997, s-a dispus autorizarea numitelor P. M., C. M., să execute lucrări de construcție prin extinderea casei, constând în executarea unei camere, a unei bucătării, a unei băi, a unui hol, pârâtul obținând în anul 1997 un certificat de urbanism în vederea amenajării construcției proprietatea sa, certificat neînsoțit de o autorizație de construcție.
Martorii G. I., Gușilă M. au declarat că în anul 1997, dată la care pârâții au efectuat lucrări de extinderea construcției în litigiu, aceștia dețineau o autorizație de construcție numai pentru parter, neavând autorizație și pentru etajul pe care l-au edificat cu acordul intervenientei, însă, lucrările de construcție au fost sistate în anul 2000, dată de la care pârâții nu au mai efectuat alte lucrări la imobilul în litigiu.
Din raportul de expertiză tehnică construcții, inclusiv completare, ing. M. I., reiese că pârâții au executat pe terenul situat în Ploiești, ., jud. Prahova, o construcție reprezentând corp C3, în regim de parter și etaj, construcție edificată anterior obținerii unor autorizații de construcție și la care ulterior pârâții au executat o supraetajare, fără să existe în continuare autorizație de construcție, iar modificările executate la această construcție, constând în acoperiș, calcan înspre proprietatea intervenientei, nu au fost prevăzute în autorizațiile obținute inițial pentru construcția C3.
Disp. art. 1 din Legea nr. 50/1991 stabilesc că executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă la cererea titularului unui drept real asupra unui imobil( teren, construcții), în cazul în care legea nu dispune altfel, în caz contrar, edificarea unei lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației constituind contravenție, în timp ce disp. art. 28 din Legea nr. 50/1991 prevăd că o data cu aplicarea amenzii pentru contravențiile reglementate de art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune sistarea executării lucrărilor, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, . in procesul-verbal de constatare a contravenției, caz în care
măsura menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire, cu nerespectarea prevederilor acesteia se dispune fie de către autoritatea administrației publice competente, in conditiile legii, fie de către instanțele judecătorești.
Totodata, disp.art.1073-1077 c.civ. nemodificat stipulează că orice creditor are dreptul sa pretinda debitorului său executarea intocmai a obligatiei asumate de catre acesta, in caz contrar, creditorul avand dreptul la desdaunari din partea debitorului său, pentru executarea cu intarziere, executarea necorespunzatoare sau neexecutarea obligatiei asumate de catre acesta.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că, inițial, imobilul situat în Ploiești ., jud. Prahova a aparținut numiților P. A., P. M., care l-au înstrăinat pârâților în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 2328/28.07.2004, fiind autorizată la un moment dat numita P. M., conform autorizației de construire nr. 969/04.07.1995, să execute o extindere constând într-o cameră, bucătărie, hol, baie, iar, ulterior, în perioada 2003-2007, pârâții au executat lucrări de construcție la imobilul sus menționat constând în extinderea construcției prin edificarea unei alte construcții în regim de parter și etaj, supraetajare, lucrări efectuate fără autorizație de construcție, fiind deseori sancționați contravențional, respectiv la data de 20.09.2007, 07.11.2007, prin aplicarea unor amenzi, obligați să intre în legalitate, să sisteze lucrările de construcție, motiv pentru care pârâții au obținut o autorizație de construire nr. 372/09.06.2008 a cărei valabilitate ar fi fost prelungită până la 01.08.2010, având ca obiect supraetajarea corpului C3 de construcție.
Pe de altă parte, potrivit raportului de expertiză tehnică construcții, inclusiv completare, ing. M. I., s-a constatat, în urma verificărilor efectuate, că lucrările de construcție la corpul C3, reprezentând corpul de construcție în litigiu, au fost executate fără să existe o autorizație de construcție, inclusiv în ceea ce privește supraetajarea, iar modificările efectuate la această construcție, constând în acoperiș și calcan, înspre proprietatea intervenientei, nu au fost prevăzute în autorizațiile obținute ulterior pentru această construcție, stipulându-se un termen de intrare în legalitate ca fiind 30.12.2010, motiv pentru care conform procesului verbal de control din 12.11.2007 s-a constatat executareade către cei doi pârâți, fără respectarea dispozițiilor legale în materie a unei construcții având parter și etaj.
Ca atare, atât timp cât numita P. M. a obținut inițial o autorizație de construcție nr. 969/1995, în baza căreia a fost autorizată să execute o extindere având o cameră, dependințe, iar în perioada 1997-2007 pârâții au executat lucrări de construcție la imobilul în litigiu constând în edificarea unui corp C3 având parter și etaj, procedând la supraetajarea acestuia din urmă, fără să dețină autorizație de construcție, înseamnă că, în realitate, pârâții au efectuat lucrările de construcție privind edificarea corpului C3 în mod nelegal, fără respectarea dispozițiilor legale în materie care reglementează modalitatea de edificare aconstrucțiilor, de executare a unor lucrări de extindere la construcțiile deja existente, impunându-se desființarea acestei construcții în baza disp. art. 1073-1077 C.civ. nemodificat, art. 1 și urm. din Legea nr. 50/1991 modificată.
Dealtfel, analizându-se toate actele existente la dosar (autorizațiile nr. 969/1995, 372/2008, certificatele de urbanism, procesele verbale, adresele existente),raportul de expertiză tehnică construcții, inclusiv completare ing. M. I., reiese cu certitudine că, în realitate, la data începerii lucrărilor de construcție privind corpul C3 în litigiu, pârâții nu dețineau autorizație de construcție, fiind obligați deseori să sisteze lucrările de construcție la acest corp, să intre în legalitate prin efectuarea demersurilor în vederea obținerii unei autorizații de construcție, obligații pe care nu și le-au executat în perioada 2003-2007, fiind sancționați și contravențional, continuând să execute diferite lucrări de modificare a acestei construcții constând în edificarea unui acoperiș, a unui calcan înspre proprietatea intervenientei, fără ca aceste lucrări să fie prevăzute în autorizația nr. 372/2008, autorizație al cărei termen de valabilitate a fost prelungit până la data de 01.08.2010, dată de la care pârâții nu au mai obținut o altă autorizație de construcție.
Mai mult chiar, autorizația de construire nr. 372/09.06.2008 vizează autorizarea pârâților să execute lucrări de construire constând în supraetajarea corpului C3 și nicidecum pentru edificarea propriu zisă a acestuia din urmă, ceea ce reprezintă, prin însăși natura sa, o dovadă certă că pârâții nu dețin o autorizație de construcție în ceea ce privește edificarea în sine a corpului C3 de construcție, motiv pentru care în lipsa unei asemenea autorizații, înseamnă că pârâții au edificat nelegal acest imobil, impunându-se desființarea întregii construcții amplasată fără respectarea dispozițiilor legale în materie, a dreptului de proprietate al intervenientei, în raport de imobilul aparținând acesteia.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis, în parte, atât acțiunea principală, cât și cererea de intervenție accesorie, formulată de intervenientă și a dispus în baza disp. art. 1073 -1077 C.civ. nemodificat, art. 27 și urm. din Legea nr. 50/1991, obligarea pârâților la desființarea corpului C3 de construcție situat în Ploiești ., jud. Prahova, având parter și etaj.
Susținerile pârâților în sensul că eronat s-a ținut seama de procesul verbal nr. 2763/2007, de expertiza construcții, fără să se țină cont de cuprinsul procesului verbal în cadrul căruia s-a menționat existența unei autorizații pentru extinderea parterului cu o cameră, hol, baie, bucătărie, dependințe existente pe teren, confirmate de expert, nu pot fi avute în vedere deoarece, în realitate, la stabilirea situațiilor de fapt, de drept, deduse judecății se ține seama de toate probele administrate în cauză, inclusiv de procesul verbal nr. 2763/2007, de raportul de expertiză tehnică construcții care atestă în mod cert executarea unei construcții de către pârâți în regim de parter, etaj, supraetajarea ulterioară a acesteia, fără să existe autorizații de construcții, fără respectarea autorizației nr. 372/2008, iar existența unei autorizații nr. 969/1995 privind efectuarea unor lucrări de extindere, nu înlătură obligația pârâților de a respecta dispozițiile legale în materie și de a efectua lucrări de construcție în baza unor autorizații emise legal.
Împrejurările invocate de către pârâți, conform cărora mențiunile din planul anexă la expertiza constructii privind componența parterului, se regăsesc în autorizația de construire nr. 969/1995 emisă în favoarea numitei P. M. (o cameră, hol, baie, bucătărie), conținut neanalizat de către instanță, care s-a raportat numai la datele din procesul verbal de control, în cadrul căruia a fost omisă bucătăria, reprezintă aprecieri pur subiective ale pârâților, întrucât aceste împrejurări se analizează în strânsă legătură cu toate probele administrate în cauză, instanțele judecătorești având obligația să dezbată, să analizeze conținutul tuturor actelor existente la dosar și nicidecum să se rezume pur și simplu la autorizația de construcție nr. 969/1995, la existența la fața locului a unor dependințe edificate la un moment dat de către numita P. M..
Afirmațiile pârâților potrivit cărora eronat ar fi fost aplicate dispozițiile Legii nr. 50/1991, fără să se țină seama de inexistența unui proces verbal de contravenție, condiție expres prevăzută de disp. art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, conform cărora măsura desființării unor construcții se aplică numai în cazul în care la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit prin procesul verbal de contravenție, contravenientul nu obține autorizația necesară, nu au relevanță în cauză deoarece, în realitate, devin aplicabile dispozițiile sus menționate, în vigoare la data edificării construcției în litigiu, reglementări care stabileau anumite obligații în sarcina pârâților, iar procesele verbale din 20.09.2007, 07.11.2007, adresele existente la dosar atestă în mod cert sancționarea contravențională a parâților determinată de nerespectarea dispozițiilor sus menționate în urma edificării unei construcții fără autorizație, fiind somați deseori să intre în legalitate și să procedeze la efectuarea demersurilor necesare pentru obținerea autorizațiilor respective.
Motivele invocate de către pârâți în sensul că nu ar fi fost sancționați contravențional, existând un proces verbal de control în temeiul căruia se impunea obținerea unei autorizații de construire cu respectarea dispozițiilor legale, act care nu ar constitui un proces verbal de constatare, sancționare a contravențiilor, sunt neîntemeiate, întrucât la baza emiterii procesului verbal de control din 12.11.2007 au stat procesele verbale de contravenție din 20.09.2007, 07.11.2007 în baza cărora pârâții au fost sancționați contravențional pentru nerespectarea Legii nr. 50/1991, iar procesul verbal din 12.11.2007 constituie prin însăși natura sa o dovadă certă care atestă refuzul nejustificat al pârâților de a respecta dispozițiile legale în materie, de a se conforma măsurilor, obligațiilor instituite în sarcina acestora, constând în efectuarea demersurilor necesare pentru a obține autorizațiile de construcție și deci, pentru a intra în legalitate.
Criticile pârâților în sensul că în baza disp. art. 27 alin. 1, art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, reclamantul avea obligația să îi sancționeze contravențional în cazul constatării unei încălcări privind disciplina în construcții, impunându-se formularea acțiunii numai în cazul nerespectării măsurilor dispuse printr-un proces verbal de contravenție și că în lipsa unei asemenea proces verbal, deci a inexistenței unei sancțiuni, conform disp. art. 26 din Legea nr. 50/1991 nu devin incidente disp. art. 28 alin. 3 din Legea nr. 50/1991, sunt nefondate, deoarece măsura desființării construcțiilor edificate nelegal se poate dispune indiferent de existența sau inexistența unei sancțiuni contravenționale, iar, în speță, pârâții au fost deseori sancționați contravențional pentru nerespectarea Legii nr.50/1991, sancțiuni care determină în mod automat, în urma nerespectării obligațiilor instituite în sarcina acestora, desființarea construcțiilor edificate nelegal, fără respectarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie în baza disp.art.296 c.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
Se va lua act că intimata intervenientă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți C. M. și C. E. ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/18.09.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul reclamant P. MUNICIPIULUI PLOIEȘTI cu domiciliul în Ploiești, ., jud. Prahova și intimata intervenientă J. E. domiciliată în Ploiești, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimata intervenientă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. R. M. C.
GREFIER,
I. N. Cardașol
operator de date cu caracter personal 5595
red.CM/tehnored. MC
6 ex./25.06.2013
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. A. I.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 277/2013. Tribunalul PRAHOVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 189/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
