Obligaţie de a face. Decizia nr. 146/2013. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 146/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 15134/281/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.146
Ședința publică din data de 15.03.2013
PREȘEDINTE - R. C.
JUDECĂTORI - C. M.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile declarate de apelantul reclamant P. MUN PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, ., Jud. Prahova și apelantul pârât P. V. domiciliat în com. Albești P., .. 251, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1350/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații intervenienți I. L. și I. D. C., ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova.
Cererea de apel timbrată cu suma de 222,00 lei taxă de timbru și 1,50 lei timbru judiciar, anulate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul pârât personal și asistat de avocat A. I., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului pârât, depune la dosar delegație extrajudiciară și planșe fotografice pentru a dovedi că peretele degradat nu a fost izolat.
Apărătorul apelantului pârât, având cuvântul, solicită proba cu expertiză tehnică construcții să se stabilească dacă sunt infiltrații la locuința intervenienților și cauzele acestora, dacă construcția intervenienților este izolată corespunzător conform normelor în vigoare
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, urmează a se pronunța asupra cererii de completare a probatoriilor odată cu soluționarea apelului în raport de susținerile apelantului pârât, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului apelantului pârât asupra apelurilor.
Reprezentantul apelantului pârât, având cuvântul, solicită în principal în baza art.295 c.pr.civilă completarea probatoriilor, iar în subsidiar admiterea apelului așa cum a fost formulat, în baza art.274 alin.2 c.pr.civilă diminuarea cheltuielilor de judecată sunt exagerate față de pretențiile solicitare, arată că toate degradările există dinainte de edificarea construcției care a respectat autorizația. Pe fond solicită respingerea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la apelul reclamantului, solicită respingerea acestuia.
După strigarea cauzei se prezintă în instanță cons.jr.A. A., pentru apelantul reclamant, care solicită admiterea apelului declarat de reclamant așa cum a fost formulat, exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată, iar cu privire la apelul pârâtului respingerea acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 06.08.2010 sub nr._, reclamanta Primăria M. Ploiești prin Primar, a chemat în judecată pe pârâtul P. V., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor executate fără Autorizație de construire la imobilul situat in Ploiești, .; stabilirea termenului limită de executare a lucrărilor de desființare a lucrărilor de construcție mai sus menționate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 14/19.02.2008, s-a constatat că paratul a executat lucrări de construcție în Ploiești, ., constând în lucrări de desființare corp 2 si extindere locuința in regim de parter si mansarda, fără a obține Autorizația de construire prevăzuta de Legea nr. 50/1991, republicata.
A mai arătat reclamanta că pârâtul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, fiind stabilite de asemenea ca măsuri: sa sisteze lucrările pana la obținerea autorizației de construcție, in baza unei expertize tehnice, iar la data de 15.07.2010, în urma unui control s-a constatat ca lucrările de extindere locuința au fost finalizate, și că paratul nu a mai realizat alte lucrări de construcție.
A susținut reclamanta că din verificarea bazei de date la nivelul Direcției Generale de Dezvoltare Urbana reiese ca nici pana la aceasta data paratul nu a făcut demersurile necesare pentru depunerea documentației in vederea obținerii autorizație de construcție in baza unei expertize tehnice si cu respectarea legii nr.50/199I, măsura care este menționata in procesul verbal nr. 14/19.02.2008, la imobilul situate in Ploiești, ., astfel încât având in vedere refuzul nejustificat al paratului de a depune documentația in vederea obținerii autorizației de construcție, in temeiul competențelor legale ale autorității publice executive privind respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții, s-a promovat prezentul demers judiciar.
La data de 02.12.2010 numiții I. L. E. și I. D. C., au formulat cerere de intervenție in interes propriu si in interesul reclamantei, prin care au solicitat obligarea paratului la desființarea lucrărilor de construcție executate fără autorizație, obligarea reclamantei la desființarea lucrărilor executate de parat in mod ilegal, fără a deține autorizație de construcție, abilitarea intervenientilor să desființeze lucrările executate ilegal, pe cheltuiala paratului, in cazul nerespectării de către parat sau de reclamanta a termenelor fixate de instanța si obligarea paratului la plata de despăgubiri egale cu costul lucrărilor de recondiționare a imobilului casa in care locuiesc intervenientii.
Intervenientii au arătat ca sunt vecinii paratului, că proprietățile lor sunt lipite și că, fără sa îi anunțe, paratul a început sa execute lucrări de construcție la imobilul pe care îl deține, pentru extindere, o parte din aceste lucrări fiind executate chiar pe gardul dintre cele doua proprietăți, ce a fost folosit spre sprijin, folosindu-se si de peretele casei intervenientilor, fără a-si mai construi un perete propriu.
Au mai arătat intervenientii ca toate aceste lucrări au dus la producerea deteriorării grave a imobilului lor, camerele lipite de imobilul paratului fiind de nelocuit in prezent, din cauza umidității excesive, ce formează igrasie, și la deteriorarea pereților datorita scurgerii apelor pluviale de pe casa paratului, că s-au adresat cu numeroase solicitări reclamantei, însă, chiar daca a fost sancționat de către primărie, paratul nu a oprit lucrările.
La termenul de judecata din 21.04.2011 instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu și în interesul reclamantei.
La termenul din 30.06.2011 reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a solicitat obligarea paratului la desființarea lucrărilor executate fără respectarea autorizației de construire nr. 181/2008 emisa de P. M. Ploiești, pentru imobilul situat în Ploiești . si stabilirea termenului de executare a lucrărilor de desființare.
La același termen a fost depusă și întâmpinare de către parat, prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție în interes propriu al intervenientilor lonescu L. - E. si lonescu D. C..
A arătat paratul P. V. că, în anul 2004 a cumpărat un imobil casa de locuit, situat în Ploiești, ., județul Prahova, iar în baza certificatului de urbanism nr. 137 din 25.02.2009, a memoriului tehnic și autorizației de construire nr. 181 din 11.03.2010, a fost autorizat pentru executarea lucrărilor de construire, extindere locuința cu regim de înălțime P=M, pe imobilul - teren si construcții-situate in Ploiești, ., județul Prahova, construcția fiind efectuată conform memoriului tehnic al acestor lucrări de extindere al locuinței și nicidecum nu a edificat un perete al casei folosindu-se de peretele casei intervenienților, nu a efectuat lucrări de construcție pe gardul proprietatea intervenienților, ci dimpotrivă aceștia au peretele din spatele casei de locuit, construit pe o parte din gard, care nu are izolație cu solul si ca urmare al intemperiilor, poate provoca umezeala pereților casei aferenți.
In ce privește cererea de chemare in judecata formulată de Primăria M. Ploiești prin Primar, paratul a solicitat sa fie respinsa, ca fiind fără obiect, având toate formalitățile de extindere a locuinței obținute cu mult timp înainte sa formuleze cererea de chemare in judecata, acțiunea fiind o eroare a reclamantei.
După administrarea probatoriilor cu acte, interogatoriul pârâtului și expertiză tehnică construcții efectuată de expert M. G., prin sentința civilă nr.1350/31.01.2012 Judecătoria Ploiești a respins acțiunea formulată de reclamanta Primăria M. Ploiești Prin Primar, precum și cererea de intervenție in interesul reclamantului, ca neîntemeiate, a admis in parte cererea de intervenție în interes propriu și a obligat paratul la plata sumei de 5572 lei, reprezentând contravaloare avarii produse la imobilul intervenientilor, către intervenienți, precum și la plata cheltuielilor de judecata de 2251 lei, către intervenienți.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 14/19.02.2008, s-a constatat că paratul a executat lucrări de construcție în Ploiești, ., constând în lucrări de desființare corp 2 si extindere locuința in regim de parter si mansarda, fără a obține Autorizația de construire prevăzuta de Legea nr. 50/1991, republicata, fiind sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, și dispunându-se o . măsuri, constând în sistarea lucrărilor pana la obținerea autorizației de construcție, in baza unei expertize tehnice.
A mai arătat instanța de fond că, la data de 15.07.2010, în urma unui control s-a constatat ca lucrările de extindere locuința au fost finalizate, iar paratul nu a mai realizat alte lucrări de construcție, iar din verificarea bazei de date la nivelul Direcției Generale de Dezvoltare Urbana a reieșit ca nici pana la aceasta data paratul nu a făcut demersurile necesare pentru depunerea documentației in vederea obținerii autorizație de construcție in baza unei expertize tehnice si cu respectarea legii nr.50/199I, măsura care este menționata in procesul verbal nr. 14/19.02.2008, la imobilul situate in Ploiești, ..
A motivat instanța de fond că, în baza certificatului de urbanism nr. 137 din 25.02.2009, a memoriului tehnic si autorizației de construire nr. 181 din 11.03.2010, paratul a fost autorizat pentru executarea lucrărilor de construire, extindere locuința cu regim de înălțime P=M, pe imobilul - teren si construcții-situate in Ploiești, ., județul Prahova, construcția fiind edificata de parat este conforma autorizației de construire nr. 181 /2010 - intrare în legalitate, care insa s-a produs la 2 ani de zile de la constatarea contravenției.
A motivat prima instanță că prin raportul de expertiza efectuat în cauză s-a constatat edificarea de către pârât a construcției sale lângă gardul intervenienților, astfel că deasupra gardului, între mansarda construcției pârâtului și construcția intervenienților s-a creat un rost de 25 cm lățime, rost ce nu a fost tratat la nivelul învelitorii și pe verticală și a permis pătrunderea apelor din precipitații (ploaie și zăpadă) care s-au prelins pe peretele calcan al intervenienților și au produs degradări la imobilului acestora.
A mai susținut instanța de fond că de asemenea prin raportul de expertiza s-a mai reținut ca pârâtul a construit la mansardă un perete din rigips, fără tratare rost, iar lângă peretele calcan al casei intervenienților, pârâtul a construit un perete al mansardei peste gardul despărțitor dintre cele două proprietăți și ulterior a demolat acest perete, în prezent pe gardul despărțitor în zona rostului dintre cele două proprietăți, mai existând un parapet din zidărie de cărămidă cu o înălțime de 1,20 m.
S-a reținut de asemenea că au fost identificate urme de umezeală, la interior, pe peretele calcan al casei intervenienților, la parter în camera de zi și la etaj în hol, având drept cauze executarea fară autorizație de construire și fără proiect cu detalii de execuție a construcției pârâtului, netratarea rostului dintre cele două construcții(la nivelul învelitorii și pe verticală) care a permis pătrunderea apelor din precipitații(ploaie și zăpadă) și prelingerea lor pe peretele calcan al casei intervenienților, astfel încât la imobilul acestora au fost identificate degradări la: finisaje interioare(tencuieli și zugrăveli ) la peretele calcan, la parter în camera de zi și la etaj în hol, pardoseala de lângă peretele calcan la parter, instalația electrică, aferentă pereților cu degradări, prejudiciu evaluat de către expert la suma de 5572 lei .
A concluzionat instanța de fond că, față de întregul probator administrat se constată că pârâtul a edificat construcția conform autorizației de nr. 181 /2010 - intrare în legalitate care insa s-a produs la 2 ani de zile de la constatarea contravenției, sens în care se impune respingerea acțiunea principala precizată, precum și a cererii de intervenție în interesul reclamantei, ca neîntemeiată, fiind întemeiată pretenția intervenienților de a fi obligat pârâtul la plata contravalorii avariilor produse la imobilul lor, avarii produse din cauza executării de către pârât a construcției prin folosirea de modalități și soluții tehnice defectuoase, neautorizate ce au dus la degradarea imobilului intervenientilor prin infiltrații de apa pluviala, producere de igrasie și deteriorarea tencuielilor si văruielilor de la camerele de pe peretele calcan al casei intervenientilor.
A precizat instanța de fond că este neîntemeiată cererea de intervenție în nume propriu a intervenientilor cu privire la obligarea reclamantei la desființarea lucrărilor executate de parat in mod ilegal, fără autorizație de construcție și abilitarea intervenientilor să desființeze aceste construcții in cazul nerespectării de către parat sau reclamanta a acestei obligații, având in vedere modul de soluționare a cererii principale, datorita strânsei legături existente intre aceste capete de cerere.
La data de 03.02.2012, pârâtul P. V. a formulat o cerere prin care a solicitat completarea dispozitivului sentinței civile sus menționate vizând acordarea cheltuielilor de judecată în sensul ca instanța să dispună obligarea reclamantei și a intervenienților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 1000 lei și onorariu de expert în cuantum de 200 lei și asupra căruia instanța nu s-ar fi pronunțat, cerere admisă prin sentința civilă nr.6831/02.05.2012, dispunându-se completarea dispozitivului în sensul obligării reclamantei și a intervenienților la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Împotriva sentinței civile nr.1350/31.01.2012 au declarat apel atât reclamanta Primăria Mun. Ploiești, cât și pârâtul P. V..
În motivarea apelului său, apelanta reclamantă a arătat că în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei către pârât, în condițiile în care acesta s-a aflat în culpă procesuală până la întocmirea raportului de expertiză când a înțeles să remedieze pagubele pricinuite, ceea ce demonstrează că demersul procesual întocmit de către P. Mun. Ploiești, este justificat.
În motivarea apelului său apelantul pârât P. V. a arătat că în mod greșit a fost obligat la plata sumei de 5572 lei reprezentând c/val avarii produse la imobilul intervenienților, întrucât nu se face vinovat de existența acestor degradări și care se datorează ca urma a precipitațiilor ce s-au prelins pe peretele calcan al intervenienților, perete care nu este protejat tehnic de către intervenienți ( nu este tencuit corespunzător, acoperiș corespunzător, peretele degradat nu are izolație față de gardul existent vecin cu imobilul pârâtului etc.).
A precizat apelantul pârât că din totalul lungimii peretelui imobilului intervenienților de cca.11 m.p., acesta se învecinează cu construcția pârâtului doar pe lungimea peretelui imobilului său de 5,30 m., iar degradarea peretelui intervenientului nu este în zona între mansarda construcției pârâtului și imobilul intervenienților unde s-a creat acel rost de 25 cm. lățime și se află în zona unde peretele imobilului intervenienților nu se învecinează cu construcția pârâtului existând urme de umezeală și pe peretele imobilului intervenienților lateral stânga, care nu se învecinează cu imobilul său.
A susținut apelantul pârât că, în aceste condiții se impune efectuarea unei noi expertize tehnice construcții, precum și o cercetare la fața locului de către instanță, pentru a se stabili concret cauzele umidității la peretele intervenienților, și poziționarea acestora în raport de poziția construcției imobilului pârâtului, mai ales că deși a formulat obiecțiunii la raportul de expertiză în vederea lămuririi acestor aspecte, instanța l-ea respins fără o motivație temeinică.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 14.09.2012.
La data de 16.01.2013, apelantul pârât a depus o completare și precizare a motivelor de apel, reiterând necesitatea completarea probatoriului cu o nouă expertiză construcții, interogatoriu și martori, susținând că toate degradările pretinse de intervenienți există de cca 5-7 ani, adică anterior dobândirii proprietății de către pârât, ceea ce exclude orice culpă a sa, mai ales că intervenienta I. L. la momentul edificării locuinței pârâtului a solicitat în repetate rânduri sfaturi constructorilor în sensul de a-i oferi soluții tehnice, arătând că are infiltrații la pereții exteriori, care se învecinează cu proprietatea pârâtului.
La data de 15.03.2013, intervenienții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat de apelantul pârât, arătând în esență că deși în prezent imobilul edificat de pârât respectă autorizația de construire nu înseamnă că acesta nu poate fi făcut răspunzător pentru faptele din trecut când a realizat construcția, fără a respecta autorizația de construcție, fiind amendat atât de către Primăria Ploiești, cât și de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru executarea de lucrări fără autorizație, sau pentru nerespectarea autorizației de construire, procese verbale care au fost avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză construcții și în baza căruia instanța, l-a obligat pe pârât la repararea prejudiciului cauzat.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelurile sunt nefondate având în vedere următoarele considerente:
Potrivit procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.14/19.02.2008 emis de Primăria Mun. Ploiești, pârâtul P. V., în calitate de proprietar al imobilului situat în Ploiești, ., a executat lucrări de desființare corp 2 și extindere locuință în regim de parter și mansardă fără a poseda autorizație de construire, motiv pentru care a fost amendat cu suma de 1000 lei, dispunându-se sistarea lucrărilor până la obținerea autorizației de construire în baza unei expertize tehnice, acordându-se termen de realizare a măsurilor 30.06.2008.
Ulterior, în baza Certificatului de Urbanism nr.137/25.02.2009, Autorizației de Construire nr.181/08.04.2010, pârâtul a fost autorizat pentru executarea lucrărilor de construire pentru extindere locuință cu regim de înălțime P + M, menționându-se în memoriul tehnic efectuat în acest scop că execuția a fost începută în anul 2007 fără autorizație, fiind sistată în anul 2008, propunându-se executarea unor lucrări pe baza unui proiect de execuție care să nu afecteze relativ rezistența și stabilitatea clădirii și nici a celor învecinate.
Potrivit raportului de expertiză tehnică construcții, efectuat în cauză de expert M. G., în prezent construcția pârâtului are conformarea și dimensiunile în plan comparabile cu cele din planurile vizate spre neschimbare din autorizația de construire nr.181/2000, obținut de pârât pentru a intra în legalitate, construcție edificată lângă gardul intervenienților, astfel încât deasupra gardului, între mansarda construcției pârâtului și construcția intervenienților s-a creat un rost de 25 cm lățime, rost ce nu a fost tratat la nivelul învelitorii și pe verticală și a permis pătrunderea apelor din precipitații care s-au prelins pe peretele calcan al intervenienților și au produs degradări la imobilul acestora.
A susținut expertul că, potrivit procesului verbal de inspecție al Inspectoratului Județean în Construcții nr. 2407/23.12.2010, pârâtul a construit un perete al mansardei din rigips fără tratare rost peste gardul despărțitor dintre cele două proprietăți, lângă peretele calcan al casei intervenienților, perete demolat ulterior de către pârât, pe gardul despărțitor în zona rostului dintre cele două proprietăți mai existând în prezent un parapet din zidărie de cărămidă cu o înălțime de 1,20 m, fiind identificate urme de umezeală la interior pe peretele calcan al casei intervenienților, la parter în camera de zi și la etaj în hol.
În ceea ce privește cauzele producerii acestor degradări, expertul a arătat că degradările s-au produs urmare executării fără autorizație de construire și fără proiect cu detalii de execuție a construcției pârâtului, precum și din cauza netratării rostului dintre cele două construcții ( la nivelul învelitorii și pe verticală ), care a permis pătrunderea apelor din precipitații ( ploaie și zăpadă) și prelingerea lor pe peretele calcan al casei intervenienților, valoarea prejudiciului creat acestora fiind evaluat de către expert la suma de 5572 lei.
A precizat expertul că, pentru remedierea daunelor se impune desfacerea tencuielilor interioare la parter în camera de zi și la etaj în hol, desfacerea zidăriei BCA la parter, în camera de zi, pe zona afectată, reparații la tencuieli interioare la parter în camera de zi și la etaj în hol, reparații la tencuieli exterioare la camera de zi, glet de var, ipsos la pereți la parter, în camera de zi și la etaj în hol, precum și zugrăveli lavabile interioare la parter, în camera de zi și la etaj în hol.
Împotriva acestui raport de expertiză, pârâtul a formulat obiecțiuni în sensul ca expertul să precizeze ce anume lucrări se impun a fi efectuate, inclusiv varianta tehnică pentru pârât și intervenient pentru tratarea rostului la nivelul învelitorii și pe verticală între cele două proprietăți în vederea evitării pe viitor a degradării peretelui imobilului intervenienților, obiecțiuni respinse de către instanță ca neîntemeiate, motivat de faptul că expertul a răspuns obiectivelor încuviințate.
Disp.art.998-999 c.civ. stipulează ca pentru a fi angajata răspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, trebuie sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existenta unui prejudiciu, adică, efectul negativ suferit de o anumita persoana; existenta unei fapte ilicite constând în acea fapta prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând altei persoane; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu în sensul ca acesta din urma a fost provocat de fapta ilicita; existenta vinovăției celui care a cauzat prejudiciul constând în intenția, neglijenta, imprudenta cu care a acționat.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, reiese că pârâtul P. V. este proprietarul imobilului situat în Ploiești, ., calitate în care, în anul 2007 a început executarea unor lucrări de desființare corp 2 și extindere locuință în regim de parter și mansardă, fără a obține în acest scop autorizație de construire astfel cum prevede în mod obligatoriu Legea nr.50/1991, motiv pentru care, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.14/19.02.2008 a fost amendat cu suma de 1000 lei, dispunându-se totodată sistarea lucrărilor de construire până la obținerea autorizației de construire în baza unei expertize tehnice, lucrări sistate de către pârât care, începând cu anul 2009, a efectuat demersurile necesare pentru . Certificatul de Urbanism nr. 137/25.02.2009 și Autorizația de Construire nr. 181/08.04.2010, imobilul în litigiu având în prezent conformarea și dimensiunile în plan comparabile cu cele din planurile vizate spre neschimbare din autorizația de construire sus menționată.
Reiese, totodată că, pârâtul a construit un perete al mansardei din rigips fără tratare rost, peste gardul despărțitor dintre proprietatea sa și intervenienților, lângă peretele calcan al casei acestora, perete demolat în prezent de către pârât, mai existând doar un parapet din zidărie din cărămidă cu înălțime de 1,20 m, iar prin modalitatea de edificare a casei, netratarea rostului dintre cele două construcții la nivelul învelitorii și pe verticală, apele din precipitații au pătruns și s-au prelins pe peretele calcan al casei intervenienților, producând astfel imobilului acestora o . degradări, a căror contravaloare a fost evaluată de către expert la suma de 5572 lei.
Ca atare, atât timp cât pârâtul a intrat în legalitate pentru lucrările efectuate fără autorizație, efectuând demersurile necesare în acest scop și obținând autorizația de construire nr.181/08.04.2010, înseamnă că pretenția reclamantei de a fi obligat pârâtul la desființarea lucrărilor realizate fără autorizație este neîntemeiată.
Pe de altă parte, cât timp probele administrate atestă că pârâtul a edificat lucrările de extindere construind un perete al mansardei peste gardul despărțitor dintre cele două proprietăți, lângă peretele calcan al casei intervenienților, fără tratarea rostului dintre cele două construcții, permițând astfel pătrunderea și prelingerea apelor pluviale pe peretele calcan al casei acestora, producându-i o . degradări, înseamnă că pretenția intervenienților de a fi obligat pârâtul la plata c/val acestor degradări este întemeiată, întrucât în această modalitate pârâtul le-a produs intervenienților un prejudiciu, revenindu-i astfel obligația legal de a-l suporta.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea și cererea de intervenție în interesul reclamantei ca neîntemeiate și a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu, obligând pe pârât să plătească intervenienților c/val avariilor produse imobilului acestora, întrucât din probele administrate reiese că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.998-999 c.civ., respectiv fapta ilicită a pârâtului constând în edificarea lucrărilor de construcție fără autorizație, construirea unui perete al mansardei peste gardul despărțitor dintre proprietăți, lângă peretele calcan fără tratarea rostului dintre construcții, prejudiciul, constând în degradările produse imobilului intervenienților prin modalitatea de edificare a construcțiilor, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu în sensul că, aceste degradări s-au produs din cauza atitudinii culpabile a pârâtului care a edificat construcția fără autorizație și într-o modalitate care a permis pătrunderea apelor pluviale pe peretele calcan al casei intervenienților și vinovăția, în sensul că pârâtul, deși cunoștea că nu îi este permis să efectueze lucrări de construcție fără autorizație prevăzută de Legea nr.50/1991, a edificat asemenea construcții, intrând în legalitate abia după amendarea sa de către reclamantă.
Criticile apelantei reclamante, în sensul că, în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei către pârât, în condițiile în care acesta s-a aflat în culpă procesuală până la întocmirea raportului de expertiză când a înțeles să remedieze pagubele pricinuite, ceea ce demonstrează că este justificat demersul procesual întocmit de către P. Mun. Ploiești, sunt nefondate întrucât reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârât prin sentința civilă nr. 6831/02.05.2012 de completare a dispozitivului sentinței nr.1350/2012, or, împotriva sentinței prin care a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, apelanta nu a exercitat calea de atac corespunzătoare, astfel încât nu-și poate valorifica aceste pretenții în exercitarea căii de atac a apelului împotriva sentinței civile nr.1350/2012 și prin care nu s-a instituit o asemenea obligație în sarcina sa.
Referitor la apelul declarat de apelantul pârât, criticile acestuia în sensul că în mod greșit ar fi fost obligat la plata sumei de 5572 lei reprezentând c/val avarii produse la imobilul intervenienților, că nu se face vinovat de existența acestor degradări și care se datorează ca urmare a precipitațiilor ce s-au prelins pe peretele calcan al intervenienților, perete care nu este protejat tehnic de către intervenienți ( nu este tencuit corespunzător, acoperiș corespunzător, peretele degradat nu are izolație față de gardul existent vecin cu imobilul pârâtului etc.), sunt neîntemeiate, întrucât aceste afirmații nu au niciun corespondent în probele administrate, expertiza efectuată în cauză demonstrând că, în realitate, degradările produse intervenienților au fost cauzate de modalitatea defectuoasă de edificare a extinderii de către pârât, constând în edificarea unui perete al mansardei peste gardul despărțitor dintre proprietăți, lângă peretele calcan al locuinței intervenienților, fără tratarea rostului, perete demolat în prezent de către pârât, dar care, până la demolare, a permis pătrunderea apelor din precipitații și prelingerea lor pe peretele calcan al casei intervenienților.
Susținerile apelantului pârât, că peretele imobilului său se învecinează cu peretele imobilului intervenienților doar pe o lungime de 5,30 m, iar degradarea peretelui de la casa intervenienților nu este în zona între mansarda construcției pârâtului și imobilul intervenienților, existând urme de umezeală și pe peretele imobilului intervenienților lateral stânga, care nu se învecinează cu imobilul său, nu pot fi avute în vedere, cât timp expertiza de specialitate efectuată în cauză a confirmat faptul că urmele de umezeală, avariile imobilului intervenienților s-au datorat culpei acestuia de a edifica lucrări lângă gardul intervenienților, astfel încât, deasupra gardului între mansarda pârâtului și construcția intervenienților s-a creat un rost de 25 cm lățime, ce a nu a fost tratat la nivelul învelitorii și pe verticală, permițând astfel pătrunderea apelor pluviale, prelingerea lor pe peretele calcan al peretelui imobilului intervenienților, producând astfel avarii acestora și creând un prejudiciu intervenienților.
Pretențiile apelantului pârât, că se impune efectuarea unei noi expertize tehnice construcții, precum și o cercetare la fața locului de către instanță, pentru a se stabili concret cauzele umidității la peretele intervenienților, și poziționarea acestora în raport de poziția construcției imobilului pârâtului, mai ales că, deși a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în vederea lămuririi acestor aspecte, instanța le-a respins fără o motivație temeinică, sunt nejustificate, întrucât instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize construcții cu obiectivele fixate chiar de către pârât, existente la fila 47 dosar fond, obiective la care expertul a răspuns, iar obiecțiunile formulate la raportul de expertiză au vizat soluții tehnice pe care să le propună expertul în vederea evitării pe viitor a degradării peretelui imobilului intervenienților și care nu a fost stabilit ca și obiectiv al expertizei, astfel încât în mod corect au fost respinse asemenea obiecțiuni de către instanța de fond, ca neîntemeiate, pârâtul neputându-și invoca în calea de atac propria culpă constând în nesolicitarea tuturor obiectivelor pe care le considera concludente în dovedirea nevinovăției sale în producerea avariilor la imobilul proprietatea intervenienților pentru a pretinde în prezent efectuarea unei noi expertize cu alte obiective decât cele solicitate la instanța de fond.
În ceea ce privește celelalte probe solicitate de apelantul pârât cu cercetare la fața locului, interogatoriu, martori, pentru a dovedi pretinsa existență a degradărilor la locuința intervenienților anterior dobândirii proprietății de către el, asemenea solicitări nu pot fi avute în vedere, întrucât, având în vedere obiectul cauzei, acesta se dovedește cu acte și expertiză tehnică de specialitate, celelalte probatorii fiind neconcludente cauzei.
Prin urmare, tribunalul în raport de aceste considerente, constatând că instanța de fond a interpretat corect probatoriul administrat și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză, în temeiul art.285 c.pr.civilă va respinge cererea de completare a probatoriilor ca neîntemeiată, iar în baza 296 c.pr.civilă va respinge apelurile ca nefondate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge cererea de completare a probatoriilor ca neîntemeiată.
Respinge apelurile declarate de apelantul reclamant P. MUN PLOIEȘTI cu sediul în Ploiești, ., Jud. Prahova și apelantul pârât P. V. domiciliat în com. Albești P., .. 251, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1350/31.01.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații intervenienți I. L. și I. D. C., ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova, ca nefondate.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 15.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. C. C. M.
GREFIER
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. RC/Tehnored. CIN
7 ex./22.04.2013
d.f._ - Judec. Ploiești
j.f. - C. R.
← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 869/2013.... | Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 1888/2013.... → |
---|