Pretenţii. Decizia nr. 1189/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1189/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-09-2013 în dosarul nr. 19707/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1189
Ședința publică din data de 3.09.2013
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTORI – M. R.
– N. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenta - reclamantă A. DE P. . în Ploiești, .. 2, . si recurentul - pârât I. D. cu domiciliul în Ploiești, .. 2, . județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 5558/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - pârâtă I. F. cu domiciliul în Ploiești, .. 2, ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - pârât personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus întâmpinare
Recurentul - pârât învederează instanței că nu mai are cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile recurentului - pârât, în sensul de mai sus, în temeiul disp.art. 150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurentul - pârât, având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat si să se dispună modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Totodată, solicită respingerea recursului declarat de recurenta - reclamantă.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanta A. DE P. . cu pârâții I. D. și I. F., a solicitat obligarea pârâților la plata sumei totale de 5004.25 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei mai 2009 - februarie 2012 în cuantum de 3162.68 lei și majorări de întârziere de la furnizorul de utilități Apa N. aferente perioadei mai 2009 - decembrie 2011 în cuantum de 1841.57 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că suma solicitată este datorată de către pârâți, în calitate de chiriași ai ap.21 din . 26 A, Ploiești-Prahova, conform contractului de închiriere încheiat cu Primăria Municipiului Ploiești nr._/27.03.2008, iar prin acest contract, pâții s-au obligat la plata tuturor cheltuielilor de întreținere conform art.6 punctul 11 din contractul de închiriere si art. 24 (3) din H.G. 1588/2007.
În temeiul dispozițiilor art.242 c.pr.civ, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 112 Cod procedura civila, art. 1443 Cod civil, art.46,49, 50 din Legea nr.230/2007. art. 24 (3) din H.G. 1588/2007.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 5558 din 26 martie 2013 Judecătoria Ploiești a admis cererea formulată de reclamanta Asociația de proprietari . pârâților I. D. și I. F. și a obligat pârâții la plata sumei de 3162,68 de lei cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei mai 2009-februarie 2012 și a respins în rest cererea.
Prin aceeași sentință a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că pârâții I. D. și I. F. locuiesc în apartamentul nr. 21 din . 26 A, Ploiesti-Prahova, iar în perioada mai 2009-februarie 2012, nu și-au executat obligațiile de plată a cotelor ce –i reveneau din cheltuielile de întreținere, acumulând astfel, pentru această perioadă, un debit către reclamanta în cuantum de 3162,68 de lei cheltuieli de întreținere, după cum rezultă din adiționarea sumelor înscrise cu titlu de cheltuieli de întreținere în listele depuse la dosar.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația sa plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, iar potrivit disp. art. 49 alin. 2 din același act normativ, termenul de plata a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În temeiul dispozițiilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 asociația de proprietari are dreptul de a acționa in justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Astfel cum rezultă din listele de plată depuse la dosar, în perioada mai 2009-februarie 2012, reclamanta a calculat pentru apartamentul nr.21, unde locuiesc pârâții, cote de întreținere în valoare de 3162,68 de lei ce nu au fost achitate de pârât, la dosar nefiind depuse dovezi de plată a acestora.
Capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1841, 57 de lei reprezentând penalități de întârziere de la furnizorul de utilități Apa N. a fost respins ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișata pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Instanța de fond a reținut că suma solicitată cu titlu de penalități nu a fost calculată conform dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Legea 230/2007, ci reprezintă după cum susține reclamanta penalități calculate de furnizorul de apă, iar reclamanta nu a făcut dovada plății acestei sume către Apa N..
În baza art. 274 C.p.c instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta cât și pârâtul solicitând criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Critică recurenta reclamantă sentința arătând că prin cererea depusă a solicitat obligarea intimaților pârâți la plata sumei de 5004,25 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei mai 2009-februarie 2012 în cuantum de 3162,68 lei și majorări de întârziere de la furnizorul de utilități APANOVA aferente perioadei mai 2009-decembrie 2011 în cuantum de 1841,57 lei.
Susține recurenta reclamantă că, în mod corect instanța de fond a dispus admiterea capătului de cerere privind obligarea intimaților pârâți la plata sumelor de 3162,68 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei mai 2009-februarie 2012, însă, în mod greșit a dispus respingerea capătului de cerere privind obligarea acestora la plata sumei de 1841,57 lei reprezentând penalități la furnizorul de utilități APANOVA.
Recurenta reclamantă menționează că, din probele administrate rezultă existența unei sume de 1841,57 lei reprezentând penalități de întârziere la furnizorul APANOVA în sarcina de plată a intimaților pârâți, instanța de fond în mod greșit confundând penalitățile de întârziere de la furnizorul de utilități APANOVA cu penalizările stabilite prin arz. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, penalitățile către APANOVA nu pot fi calculate conform art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, modul de calcul al acestora reieșind din contractul încheiat între Asociația APANOVA, precum și din cuprinsul notelor contabile ale furnizorului privind penalitățile de întârziere.
Recurentul pârât I. D. critică sentința arătând că, în mod greșit a fost obligat la plata sumei de 5004,25 lei reprezentând întreținere și majorări de întârziere pentru perioada mai 2009-februarie 2012.
Susține că la acest imobil mai domiciliază 7 persoane printre care 2 minori de 14 ani, respectiv 3 ani, nu au nici un venit lunar care să le asigure un trai decent, dar și-au luat angajamentul că vor achita lunar o sumă care va fi fixată de instanță.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Referitor la recursul declarat de recurenta reclamantă, tribunalul constată că este nefondată critica acesteia privind respingerea capătului de cerere prin care a solicitat obligarea intimaților pârâți la plata sumei de 1841,57 lei reprezentând penalități de întârziere de la furnizorul de utilități APANOVA.
Astfel, prin Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, a fost stabilită obligația proprietarilor de a plăti lunar cota de contribuție privind cheltuielile asociației de proprietari, termenul de plată afișat pe lista lunară de plată fiind de maxim 20 e zile calendaristice.
Susținerea recurentei reclamante în sensul că instanța de fond în mod greșit confundă penalitățile de întârziere de la furnizorul de utilități APANOVA cu penalizările stabilite prin art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, este nefondată, având în vedere că, la dosarul de fond nu au fost depuse decât un calcul al dobânzii pentru apartamentele nr.14, proprietar C. G. și apartamentul nr. 21, proprietar intimatul pârât I. D. din care rezultă o altă sumă decât cea solicitată de recurentă, și anume, 4614,17 lei.
Recurenta reclamantă nu a făcut dovada susținerilor sale în sensul că intimații pârâți ar datora suma de 1841,57 lei nedepunând vreun contract încheiat cu APANOVA din care să rezulte care este cuantumul penalităților în situația în care nu este achitată suma datorată acesteia de către proprietari.
La dosarul de fond există întradevăr fișă de evidență contabilă a sumelor restante, numai că, suma reprezentând penalități trebuie calculată conform dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007.
Potrivit alin. 1 din art. 49, Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.
Așa fiind, tribunalul va respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 5558 din 26 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ ca nefondat potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ., ca nefondat.
Referitor la recursul declarat de recurentul pârât I. D., tribunalul constată că este nefondată critica acestuia privind obligarea sa la plata sumei de 5004,25 lei, întrucât nu a achitat cheltuielile reprezentând întreținere către intimata reclamantă Asociația de P., așa cum rezultă din listele depuse la dosar.
Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, prevede la art. 46 că, proprietarii au obligația să plătească lunar în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Art. 49 din Legea nr. 230/2007 stabilește un termen de plată de maximum 20 de zile calendaristice, a cheltuielilor de întreținere afișate pe lista de întreținere.
Intimatul pârât nu a făcut nici o dovadă în sensul că și-a îndeplinit obligațiile de plată, către asociația de proprietari, instanța de fond corect apreciind că acesta datorează datorează intimatei reclamante suma de 3162,68 lei cheltuieli de întreținere restante perioadei mai 2009-februarie 2012.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul pârât, ca nefondat potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenta - reclamantă A. DE P. . în Ploiești, .. 2, . și recurentul - pârât I. D. cu domiciliul în Ploiești, .. 2, ., . împotriva sentinței civile nr. 5558/26.03.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - pârâtă I. F. cu domiciliul în Ploiești, .. 2, ., ., ca nefondate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.09.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. M. R. N. C.
Fiind în CO semnează
Președintele Instanței.
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnored. CN
2 ex./12.09.2013
Df._ Judecătoria Ploiești
Jf.F. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 889/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 418/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
