Pretenţii. Decizia nr. 172/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 172/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 24986/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 172
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTORI - A. G. H.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții - pârâți U. R. și U. P., ambii domiciliați în Ploiești, .. 205, ., . împotriva sentinței civile nr._/25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari . cu sediul în Ploiești, . nr.12, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referat cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenții-pârâți au depus la dosar, prin serviciul registratură, o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivat de faptul că este sesiune de examene la facultate, după care:
În timpul ședinței de judecată se depune la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimata - reclamantă.
Tribunalul respinge cererea formulată de recurenții - pârâți prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât, aceștia au primit citația pentru termenul de judecată astăzi încă din data de 08.10.2012, având timpul material necesar în vederea pregătirii apărării.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2011, reclamanta Asociația de Proprietari . a chemat în judecată pe pârâții U. P. și U. R., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 11.780,31 lei, din care 7.024,99 lei reprezintă cheltuieli de întreținere și 4.755,32 lei penalități de întârziere.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâții nu și-au achitat, începând cu luna iulie 2008 și până în luna iunie 2011, obligațiile de întreținere izvorâte din consumurile proprii și comune legate de întreținerea apartamentului și, respectiv a ansamblului de apartamente, cumulând astfel restanțe.
În drept, reclamanta a fost invocat dispozițiile Legii nr.230/2007.
Deși legal citați, pârâții U. P. și U. R. nu au depus întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și mijloacele de apărare și nici nu s-au prezentat în instanță.
La termenul de judecată din data de 02.04.2012, reclamanta Asociația de Proprietari . și-a majorat câtimea pretențiilor, solicitând obligarea pârâților la plata sumei de 14.851,16 lei, din care 8.471,84 reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei octombrie 2008 - decembrie 2011 și 6.379,32 lei penalități de întârziere.
În urma probelor administrate în cauză cu înscrisurile de la dosar și interogatoriul pârâților, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr._/25.06.2012 prin care a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta Asociația de Proprietari ., dispunând obligarea pârâților să plătească suma de 14.851,16 lei din care 8.471,84 reprezentând cheltuieli de întreținere aferente perioadei octombrie 2008 - decembrie 2011 și 6.379,32 lei penalități de întârziere.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că pârâții U. P. și U. R. au calitatea de proprietari ai apartamentului situat în Ploiești, ..3, ., ., jud. Prahova și au acumulat, în perioada octombrie 2008 - decembrie 2011, datorii la plata cotelor de întreținere, refuzând achitarea voluntară a acestora.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.230/2007, „asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.”
Astfel prima instanță a apreciat că, dată fiind lipsa pârâților de la interogatoriu care este un început de dovadă scrisă în favoarea reclamantei, în conformitate cu dispozițiile art.225 C.pr.civ., s-a constatat că pârâții au acumulat un debit restant la plata cotelor de întreținere aferente perioadei octombrie 2008 - decembrie 2011 în cuantum de 8.471,84, iar în ceea ce privește penalitățile de întârziere, s-a reținut că, în aplicarea art.49 alin.1 din Legea nr.230/2007, reclamanta a depus la dosar procesul - verbal al Adunării Generale a Asociației de P. din data de 07.04.2001 prin care s-a aprobat calcularea penalităților în procent de 0,2% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere.
Prin urmare, neplătind cotele de contribuție la cheltuielile Asociației în termenul afișat în listele de plată, pârâții sunt răspunzători și pentru suma de 6.379,32 lei reprezentând penalități de întârziere, astfel cum rezultă din fișele de evidență contabilă aflată la dosar.
Împotriva sentinței instanței de fond, a încheierii de amânare a pronunțare, a încheierilor de ședința anterior pronunțate, precum și a actelor de procedură efectuate în cauză (citații, încheieri) au declarat recurs, în termen legal, pârâții U. P. și U. R., arătând că au fost eludate dispozițiile art.85, art.86, art.88, art.89 pct.1, art.105 și urm., art.112, art.113, art.114, art.132, art. 152, art.172 și urm., art.299 și urm. C.pr.civ. și, nu numai, în sensul că, atât la judecata pricinii, cât și la termenele anterioare, inclusiv la termenul de judecată din data de 02.04.2012 când, reclamanta majorându-și câtimea pretențiile, nu s-a dispus comunicarea cererii formulată în acest sens.
Dezvoltând motivele de recurs, pârâții au învederat că, deși, au solicitat amânarea judecății cauzei, arătând că, în mod arbitrar, nelegal și netemeinic le-a fost cenzurat chiar și dreptul de a avea acces la dosar, au fost aplicate prevederile legale în materie, inclusiv cele referitoare la penalitățile de întârziere a căror pretindere nu este obligatorie, câtă vreme, situațiile de fapt și de drept sunt contrarii celor arătate de reclamantă, calitatea serviciilor sale ca participant la săvârșirea infracțiunilor reflectându-se și în lipsa agentului termic într-o cameră, uneori, în întreaga locuință, a imposibilității folosirii băii, a W.C. – ului datorită lipsei apei, distrugerii bunurilor, cu precizarea că, plângerile penale formulate nu au fost soluționate până în prezent, solicitând și restituirea lucrării dentare, a cantității de aur ridicată și a autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ .
Susțin pârâții că prin plățile efectuate s-a stins obligația pecuniară față de reclamantă, majorarea cuantumului pretențiilor nefiind comunicată și probată.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
În raport de motivele de recurs formulate de pârâții U. P. și U. R., reclamanta Asociația de Proprietari . a formulat, în baza art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că pârâții U. P. și U. R. sunt proprietarii imobilului – apartament situat în Ploiești, ..3, ., ., astfel cum rezultă din contractul de vânzare – cumpărare aflat la fila 75 – dos. fond.
Conform procesului – verbal încheiat la data de 07.04.2011 cu ocazia Adunării Generale a Proprietarilor, penalitatea de întârziere a fost s-a stabilită la 0,2%/zi.
Potrivit art.46 din Legea nr.230/2007, „toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”, art.49 alin.2 din același act normativ stipulând că „termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.”
În speță, din înscrisurile depuse de reclamantă – fișe de evidență contabilă a sumelor restante pe perioada anilor 2008 – 2009 – 2010 și 2011, liste de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației - se reține că pârâții U. P. și U. R. au acumulat datorii la plata cotelor de întreținere aferente perioadei octombrie 2008 – decembrie 2011 în sumă totală de 14.851,16 lei din care 8.471,84 lei reprezintă cheltuieli de întreținere, iar suma de 6.379,32 lei penalități de întârziere, astfel încât, în mod corect a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, precizată la termenul de judecată din data de 02.04.2012 în sensul majorării câtimii pretențiilor deduse judecății.
Deși, în cuprinsul motivelor de recurs, pârâții U. P. și U. R. au susținut că, în cursul judecării pricinii la instanța de fond, ar fi fost nesocotite dispozițiile art.85, art.86, art.88, art.89 pct.1, art.105 și urm., art.112, art.113, art.114, art.132, art. 152, art.172 și urm., art.299 și urm. C.pr.civ., nu s-a dovedit o pretinsă vătămare a drepturilor acestora, vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actelor de procedură îndeplinite la termenele de judecată expres menționate.
Critica formulată de pârâții U. P. și U. R. în sensul că la termenul de judecată din data de 02.04.2012 când, reclamanta majorându-și câtimea pretențiile deduse judecății, instanța de fond nu a dispus comunicarea cererii formulată în acest sens nu poate fi avută în vedere, câtă vreme, pârâții au fost legal citați pentru respectivul termen de judecată, însă, în mod nejustificat, nu s-au prezentat în instanță, ca de altfel nici la termenul de judecată din data de 21.05.2012 când au fost citați cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu.
Așa fiind, în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că neprezentarea pârâților în vederea administrării probei cu interogatoriul propus de reclamantă constituie un început de dovadă scrisă în favoarea acesteia, aflându-ne în prezența unei prezumții de recunoaștere tacită care, în speță, se completează cu proba cu înscrisuri.
Nici susținerea pârâților în sensul că le-ar fi fost cenzurat chiar și dreptul de a avea acces la dosar nu poate fi reținută, având în vedere posibilitatea oricărui justițiabil de a consulta propriul dosar la arhiva instanței, astfel încât, aceste aprecieri rămân la stadiul de simple afirmații neprobate.
Alegațiile pârâților referitoare la calitatea serviciilor reclamantei ca participant la săvârșirea unor infracțiuni, fapt care se reflectă și în lipsa agentului termic într-o cameră, uneori, în întreaga locuință, a imposibilității folosirii băii, a W.C. – ului datorită lipsei apei, distrugerii bunurilor, cu precizarea că, plângerile penale formulate nu au fost soluționate până în prezent, solicitând astfel și restituirea lucrării dentare, a cantității de aur ridicată, dar și a autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ exced cadrului prezentului litigiu, respectiv petitului acțiunii cu care a fost investită instanța de fond, motiv pentru care nu pot fi apreciate ca fiind motive de natură să afecteze legalitatea sentinței recurate.
Nu în ultimul rând, susținerea pârâților în sensul că prin plățile efectuate s-ar fi stins obligația pecuniară pe care o au față de reclamantă nu poate fi reținută, câtă vreme, deși legal citați, aceștia nu s-au prezentat în instanță pentru a face dovada aspectelor pretinse, prin înfățișarea de înscrisuri doveditoare sau chiar prin efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească împrejurarea existenței sau, dimpotrivă, a inexistenței vreunui debit.
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp.art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții - pârâți U. R. și U. P., ambii domiciliați în Ploiești, .. 205, ., . împotriva sentinței civile nr._/25.06.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . cu sediul în Ploiești, . nr.12, județul Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.01.2013
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. N. C. C. A. M.
GREFIER
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. AGH
2 ex. – 07.02.2013
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. F. I. M.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1631/2013.... → |
|---|
