Pretenţii. Decizia nr. 608/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 608/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 326/204/2010*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 608
Ședința publică din data de 06.12.2013
PREȘEDINTE – G. D.
JUDECĂTOR - M. G.
GREFIER - A. L. E.
Pe rol fiind soluționarea, în rejudecare, a apelului declarat de apelanții-reclamanți T. B. A., cu domiciliul in Câmpina, .. 8, județul Prahova și T. B. C., cu domiciliul in Câmpina, .. 8, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 2239/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. E. ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, ..22, județul Prahova.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții–reclamanți reprezentați de avocat L. M., lipsă fiind intimatul–pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că au fost depuse la dosar, prin serviciul registratură, obiecțiuni formulate de intimat la raportul de expertiză judiciară-refacere N. M..
Tribunalul pune în discuție obiecțiunile formulate de intimat la raportul de expertiză judiciară-refacere N. M..
Apărătorul apelanților, având cuvântul, solicită respingerea obiecțiunilor formulate cu referire la faptul că expertul nu a arătat cum a ajuns la indicele de inflație pentru perioada respectivă. Solicită de asemenea respingerea obiecțiunilor privind solicitarea de a se arăta indicele de inflație defalcat pe ani, întrucât instanța nu a dispus în acest sens.
Tribunalul respinge obiecțiunile formulate de intimat la raportul de expertiză judiciară-refacere N. M., având în vedere că indicele de inflație pentru perioada de referință este publicat pe site-ul Institutului Național de S., astfel încât aceste date sunt accesibile publicului, iar intimatul avea acces nemijlocit la această informație.
Apărătorul apelanților, având cuvântul, formulează obiecțiuni la raportul de expertiză-refacere, în sensul că expertul trebuia să aibă în vedere la evaluare și îmbunătățirile efectuate la imobil.
Tribunalul respinge obiecțiunile formulate de apelanți la raportul de expertiză - refacere, având în vedere conținutul cererii de chemare în judecată cu care instanța a fost investită, prin care se solicită obligarea pârâtului la restituirea prețului imobilului la valoarea actuală de piață, obiectiv la care expertul a răspuns.
Apărătorul apelanților, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulate, sau probe de administrat.
Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul apelanților, având cuvântul în dezbaterea apelului, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul obligării pârâtului la restituirea prețului actualizat pentru imobil, în cuantum de_ euro, conform expertizei inițiale, iar în subsidiar suma de_ lei conform expertizei-refacere. Solicită cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamanții T. B. A. și T. B. C. au chemat în judecată civilă pe pârâtul M. E. și Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat la restituirea prețului de 16.447.003 lei la valoarea actuală a imobilului, respectiv a apartamentului din Câmpina, ..8, jud. Prahova.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că imobilul a fost cumpărat de părinții lor la 30 septembrie 1996 cu prețul sus-menționat, beneficiind de dispozițiile Legii nr.112/1995, că urmare apariției Legii nr. 10/2001 acesta a fost restituit foștilor proprietari C. A. și C. V., astfel încât ei trebuie să primească prețul pe care l-au plătit la valoarea actuală a imobilului.
După administrarea probatorii cu acte și expertiză, Judecătoria Câmpina a respins ca neîntemeiată acțiunea, reținând că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.77-N/30 septembrie 1996 autoarea reclamanților a cumpărat imobilul situat în Câmpina ..8 cu prețul de 16.447.003 lei, că prin sentința civilă nr. 850/12 martie 1999 pronunțată de Judecătoria Câmpina, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sus menționat și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, motivat de faptul că la data încheierii contractului s-au încălcat prevederile art. 9 alin.1 din Legea nr. 112/1995 care prevedeau că în cazul apartamentelor care nu se restituie în natură foștilor proprietari ori moștenitorilor acestora, chiriașii pot opta după expirarea termenului pentru cumpărarea lor, că Hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr.112/1995 a fost emisă la 26 septembrie 1996 iar la 3 zile după aceasta s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare.
S-a reținut de asemenea, că s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare și pentru faptul că autoarea reclamanților a declarat că atât ea cât și membrii familiei nu au dobândit și nu au înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990, lucru neadevărat întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1452/9 aprilie 1990 autoarea reclamanților a înstrăinat un apartament în orașul Câmpina, fiind nesocotite astfel disp. art. 9 alin.6 din Legea nr. 112/996.
A apreciat instanța de fond că acțiunea de față nu poate fi admisă întrucât art. 501 din Legea nr.10/2001 introdus prin pct.18 din Legea nr.1/2009 prevede că proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare, situație în care nu se încadrează reclamanții, care nu au respectat prevederile Legii nr.112/1995 la momentul încheierii contractului, astfel că nu sunt îndreptățiți să primească prețul de piață al imobilului.
Sentința a fost atacată cu apel de reclamanți, care au susținut că este nelegală și netemeinică întrucât în conformitate cu art. 501 alin.1 din Legea nr.10/2001, modificată prin Legea nr.1/2009, în condițiile în care contractele de vânzare-cumpărare au fost desființate, se impune restituirea prețului plătit la cumpărarea imobilului la valoarea actuală de piață.
Au mai susținut reclamanții că în mod greșit instanța a considerat că nu pot beneficia de restituirea prețului la valoarea de piață cât timp prin sentința civilă nr. 3349/1997 s-a stabilit dreptul la despăgubiri în favoarea numitei C. V. în baza Legii nr.112/1995 și apoi prin decizia nr. 3042/1999 s-a admis cererea de intervenție formulată de mama lor T. B. D., întrucât aceasta devenise proprietara imobilului, ambele hotărâri devenind irevocabile în baza deciziei nr. 1140/R/2000 a Curții de Apel B..
Prin decizia civilă nr. 65/10 febr. 2011, Tribunalul Prahova a respins ca nefondat apelul, reținând că, atâta timp cât s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 77-N/30 septembrie 1996 pentru că acesta a fost încheiat cu încălcarea vădită a dispozițiilor Legii nr. 112/1995, reclamanții nu sunt îndreptățiți să primească prețul de piață al imobilului, neîncadrându-se în categoria proprietarilor prevăzuți de art. 501 din Legea nr.10/2001, care au dreptul la acordarea prețului de piață al imobilelor, respectiv în categoria proprietarilor ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale.
Critica referitoare la hotărârile judecătorești la care au făcut referire apelanții, a fost apreciată neîntemeiată câtă vreme aceste hotărâri nu au fost depuse la dosar, rămânând simple afirmații ale acestora.
Împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții, considerând-o nelegală și netemeinică în raport de disp. art. 304 pct.9 Cod pr.civ., întrucât potrivit art. 55 alin.2 și 3 din Legea nr.10/2001 acțiunile privind restituirea prețului actualizat plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu eludarea dispozițiilor Legii nr.112/1995, care au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de plata taxei de timbru, de unde rezultă cert, că prețul plătit de chiriași pentru imobilul dobândit în baza Legii nr. 112/1995 în caz de anulare a contractului de vânzare-cumpărare, se restituie actualizat chiar și în situația în care contractul a fost încheiat cu eludarea dispozițiilor legii, valoarea actualizată a imobilului în litigiu fiind de 190.380 lei așa cum a stabilit expertul M. G. prin raportul de expertiză efectuat la instanța de fond.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul M.F.P., prin DGFP Prahova a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că numai M.F.P. poate sta în proces nu și DGFP Prahova, care este unitate fiscală teritorială subordonată MFP și care poate reprezenta numai în baza unui mandat special ce nu poate fi transmis decât în situația în care ministerul este parte în dosar, condiție ce nu este îndeplinită în cauză pentru că ministerul nu a fost citat.
Cu privire la fondul cauzei, s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, față de împrejurarea că titlul lor de proprietate a fost anulat pentru că a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.112/1995.
Analizându-se cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MFP, conform disp. art. 137 Cod pr.civilă, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată întrucât în toate procesele reprezentantul statului în fața instanțelor este MFP, care participă în proces prin Direcțiile sale.
Susținerea făcută de MFP că nu a dat un mandat special DGFP Prahova și că deci nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză, este neîntemeiată întrucât chiar prin hotărârea nr. 923/1.09. 2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 se prevede că restituirea prețului actualizat, sau, după caz, a prețului de piață ce constituie obiect al acțiunii de față, se face de către MFP prin Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice județene.
Acesta este temeiul juridic în baza căruia M.F.P. are calitate procesuală pasivă, astfel că excepția invocată este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
Prin Decizia nr. 505/21.06.2011, Curtea de Apel Ploiești a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de intimatul-pârât M. E. și Finanțelor Publice, prin DGFP Prahova, prin întâmpinare, ca neîntemeiată, a admis recursul declarat de reclamanții T. B. A. și T. B. C., împotriva deciziei civile nr. 65 din 10 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul M. E. și Finanțelor prin Direcția Generală A Finanțelor Publice Prahova, a casat decizia civilă nr. 65 din 10 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
Curtea, reținând faptul că modificarea hotărârii nu este posibilă pentru că este necesar a se administra probe, respectiv o expertiză care să stabilească valoarea actualizată a prețului apartamentului, întrucât expertul M. G. care a efectuat lucrarea în fața instanței de fond a evaluat imobilul la prețul de circulație, a dispus admiterea recursul și casarea deciziei atacată cu trimiterea cauzei la același tribunal, care va proceda pe linia considerentelor prezentei decizii, respectiv să ordone efectuarea unei expertize pentru evaluarea apartamentului în litigiu la prețul actualizat și nu la prețul de piață.
Primindu-se din nou dosarul la Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de către reclamanți, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
În baza contractului de vânzare-cumpărare nr.77-N/30 septembrie 1996 autoarea reclamanților a cumpărat imobilul situat în Câmpina ..8 cu prețul de 16.447.003 lei, iar prin sentința civilă nr. 850/12 martie 1999 pronunțată de Judecătoria Câmpina, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului și recursului, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sus menționat și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, motivat de faptul că la data încheierii contractului s-au încălcat prevederile art. 9 alin.1 din Legea nr. 112/1995 care prevedeau că în cazul apartamentelor care nu se restituie în natură foștilor proprietari ori moștenitorilor acestora, chiriașii pot opta după expirarea termenului pentru cumpărarea lor, că Hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr.112/1995 a fost emisă la 26 septembrie 1996 iar la 3 zile după aceasta s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare.
Totodată tribunalul reține că s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare și pentru faptul că autoarea reclamanților a declarat că atât ea cât și membrii familiei nu au dobândit și nu au înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990, lucru neadevărat întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1452/9 aprilie 1990 autoarea reclamanților a înstrăinat un apartament în orașul Câmpina, fiind nesocotite astfel disp. art. 9 alin.6 din Legea nr. 112/996.
În plus tribunalul reține că art. 501 din Legea nr.10/2001 introdus prin pct.18 din Legea nr.1/2009 prevede că proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare, situație de care reclamanții nu pot beneficia față de faptul că s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.77-N/30 septembrie 1996, pentru că nu au fost respectate prevederile Legii nr.112/1995 la momentul încheierii contractului, aceștia nefiind îndreptățiți să primească prețul de piață al imobilului.
În același sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.1488/18.02.2011 prin care se reține că: ” Condiția esențială prevăzută de art. 501 din Legea nr. 10/2001 pentru ca titularul unui contract de vânzare-cumpărare desființat, să beneficieze de însăși valoarea de piață a imobilului este aceea ca respectivul contract să fi fost încheiat cu respectarea legii.
Întrucât norma în discuție nu distinge, este necesar ca Legea nr. 112/1995 să fi fost respectată în totalitate, încălcarea oricărei prevederi, fie de drept substanțial, fie de drept procedural, din conținutul acesteia, conducând la inaplicabilitatea art. 501 din Legea nr. 10/2001, fiind întrunită ipoteza prevăzută de art. 50 alin. 2 din aceeași lege, ce presupune îndreptățirea cumpărătorului exclusiv la restituirea prețului actualizat.
Ca atare, critica apelanților reclamanți potrivit căreia în mod greșit instanța fondului a considerat că nu pot beneficia de restituirea prețului la valoarea de piață cât timp prin sentința civilă nr. 3349/1997 s-a stabilit dreptul la despăgubiri în favoarea numitei C. V. în baza Legii nr.112/1995 și apoi prin decizia nr. 3042/1999 s-a admis cererea de intervenție formulată de mama lor T. B. D., întrucât aceasta devenise proprietara imobilului, ambele hotărâri devenind irevocabile în baza deciziei nr. 1140/R/2000 a Curții de Apel B., este nefondată și nu poate fi primită, devreme ce apelanții reclamanți nu pot beneficia de dispozițiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 în condițiile în care s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.77-N/30 septembrie 1996, pentru că nu au fost respectate prevederile Legii nr.112/1995 la momentul încheierii contractului.
Concluzionând, pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art.296 c.pr.civ., va respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți T. B. A. și T. B. C., împotriva sentinței civile nr. 2239/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții-reclamanți T. B. A., cu domiciliul in Câmpina, .. 8, județul Prahova și T. B. C., cu domiciliul in Câmpina, .. 8, județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 2239/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. E. ȘI FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul in Ploiești, ..22, județul Prahova, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.12.2013.
Președinte, Judecător,
G. D. M. G.
fiind în c.o. semnează
Președintele instanței,
Grefier,
A. L. E.
operator de date cu caracter personal 5595
red. M.G./tehnored. A.Ș.P.
5 ex./07.01.2014.
d.f. nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. M. C.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1536/2013. Tribunalul... → |
|---|
