Pretenţii. Hotărâre din 18-04-2013, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 1912/331/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILA Nr. 689
Ședința publică din data de 18 Aprilie 2013
PREȘEDINTE: M. C.
JUDECĂTORI: M. B.
: I. C.
GREFIER: M. M. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât S. I., domiciliat în comuna Șoimari, ., Prahova, împotriva sentinței civile nr.2027/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimatul reclamant N. I., domiciliat în comuna Șoimari, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare au răspuns recurentul pârât reprezentat de avocat A. D. și intimatul reclamant reprezentat de avocat I. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul învederează părților că ședința de judecată este prezidată de judecătorul de pe locul III, ținându-se seama de fișele de repartizare existente în dosare, de planificarea existentă la nivelul Secției I Civilă a instanței, în scopul asigurării rotației membrilor completului de judecată, în ceea ce privește conducerea ședințelor de judecată în cadrul completului de recurs.
Apărătorul intimatului reclamant având cuvântul solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar contractul de împrumut și alte înscrisuri, un exemplar fiindu-i comunicat și recurentului prin apărător.
Apărătorul recurentului solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare pentru lecturarea actelor ce au fost depuse și i-au fost comunicate la acest termen de judecată.
Tribunalul lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea apărătorului recurentului să ia cunoștință de actele ce i-au fost comunicate la acest termen de judecată.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare au răspuns recurentul pârât reprezentat de avocat A. și intimatul reclamant reprezentat de avocat I. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului reclamant având cuvântul depune la dosar note scrise, după care arată că nu are alte cereri de formulat.
Apărătorul recurentului pârât având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză, solicitând cuvântul în dezbateri.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului pârât având cuvântul solicită admiterea recursului formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.Totodată, arată că s-a depus la instanța de fond un proces verbal de predare-primire, că acțiunea trebuia promovată în contradictoriu cu . care este reprezentată de recurentul pârât.Fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatului reclamant având cuvântul solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive. Susține că ar trebui lămurită natura înscrisului care a fost garantat de societatea comercială, chitanța este semnată de recurent în nume propriu. Mai susține că împrumutul a fost contractat doar de recurentul pârât, în nume propriu, apreciind că acesta are calitate procesuală pasivă.
A mai arătat apărătorul intimatului reclamant că recurentul nu a depus nici un înscris cu privire la împrumutul contractat.
Cu cheltuieli de judecată, depunând chitanță reprezentând onorariu apărător.
Apărătorul recurentului pârât având cuvântul în replică, arată că suspendarea judecării cauzei la instanța de fond, a fost instituită pentru neplata taxei judiciare de timbru.
TRIBUNALUL
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată:
Prin actiunea civilă înregistrată cu nr._ /08.09.2009 la Judecătoria Vălenii de M., reclamantul N. I. a chemat în judecată pe pârâtul S. I., solicitand instantei ca prin hotărârea ce o va pronunta să se dispună restituirea sumei de 13.000 euro, reprezentând împrumut nerestituit plus dobanda aferentă, incepand cu data de 12 noiembrie 2007 si pana la achitarea integrală a sumei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat că la data de 12 noiembrie 2007 l-a imprumutat pe pârât cu suma de_ euro, sumă ce urma să fie restituită la data de 31 aprilie 2008, termen prelungit ulterior, până la data de 18 octombrie 2008 și respectiv 6 noiembrie 2008, dată la care pârâtul nu și-a respectat obligația.
După administrarea probei cu acte, prin sentința civilă nr. 2027/05.12.2011 a Judecătoriei Vălenii de M., a fost admisă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 13.000 euro în echivalentul în lei la cursul BNR valabil la data efectuării plății, cu titlu de pretenții, fiind obligat pârâtul și la plata către reclamant a sumei de 9.705 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza înscrisului sub semnătură privată intitulat”contract de împrumut”, încheiat la data de 12.11.2007 reclamantul l-a împrumutat pe pârât cu suma de 13.000 euro, sumă ce urma să fie restituită la data de 30.04.2008, dată la care pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată, ocazie cu care la data de 18.10.2008 a fost încheiat un alt înscris sub semnătură privată, prin care acesta s-a obligat să achite suma respectivă până la data de 05.11.2008, însă în continuare pârâtul nu și-a respectat obligația asumată, aspect necontestat de către pârât, mai ales că în materia executării obligațiilor, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii acestora, motiv pentru care pârâtul nu a făcut nici o dovadă în acest sens, conform disp. art.129 al.1 teza finală Cod procedură civilă.
Prin urmare, instanța, în baza disp. art.969-970 cod civil nemodificat, a fost admisă acțiunea și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 13.000 euro în echivalent lei la cursul BNR, valabil la data efectuării plății, cu titlu de pretenții.
În baza disp. art.274 c.pr.civ., pârâtul a fost obligat la plata către reclamant și a sumei de 9.705 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii motivându-se că, în realitate suma împrumutată a fost de 8000 euro, sumă pe care a achitat-o diferența de până la 13.000 euro reprezentând dobândă, nefiind înserată cu acest titlu și că înscrisul a fost încheiat cu . Șoimari, nefiind încheiată în numele său personal, ca persoană fizică, martorii indicați în chitanță nefiind de față, nu au semnat chitanța fiind indicați doar de reclamant, mai ales că în schimbul sumei de 8.000 euro împrumutată i-a predat reclamantului în perioada 2009-2011 diferite scule, unelte (tractor, prășitoare, bormașini, flexuri etc.) achiziționate pe cheltuiala sa, împrumutul fiind folosit pentru cumpărarea unui utilaj în sistem leasing.
În continuare, pârâtul a arătat că reclamantul acordă sume de bani cu titlu de camătă, existând și alte persoane în situația sa fiind în imposibilitate de a se prezenta în instanță la termenul din 30.05.2011 și că ulterior a fost în imposibilitate de a se prezenta la termenele de judecată, lucrând pe șantier, achitând întregul debit reclamantului.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 14.06.2012.
La data de 24.01.2013, pârâtul și-a dezvoltat motivele de recurs solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă, ca inadmisibilă, motivându-se că eronat reclamantul a formulat acțiunea împotriva sa atât timp cât împrumutul de 13.000 euro a fost contractat de ., având ca asociați terțe persoane, nefiind contractat în numele său ca persoană fizică și că potrivit chitanței există datele de identificare ale societății respective CUI_ dobândit la 7.07.2006, aspect confirmat de clauza inserată în cuprinsul chitanței conform căreia în cazul în care societatea reprezentată de „noi S. I., S. F. M. nu poate achita suma până la data stabilită” cei doi se obligă să recurgă la preluarea leasingului de către reclamant.
De asemenea, pârâtul a precizat că, leasingul menționat în chitanță viza utilajul buldoexcavator M 544 cu braț standard . – Șoimari 021, utilaj în favoarea căruia societatea respectivă urma să achite avansul de 8.000 euro din împrumutul contractat de la reclamant și că nu are calitate procesuală pasivă atât timp cât împrumutul a fost contractat de societatea respectivă, fiind singura obligată în raportul obligațional contractual, deci în raportul juridic dedus judecății.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cuprinsul înscrisului sub semnătură privată intitulat „contract de împrumut” încheiat la data de 12.11.2007 s-a menționat că pârâtul, în colaborare cu soția sa, împrumută de la reclamant suma de 13.000 euro, sumă ce urma să fie restituită la data de 31.04.2008, ocazie cu care s-a indicat codul de înregistrare al societății pe care o deținea, respectiv_, data acestuia - 7.07.2006, precizându-se că în cazul neachitării sumei împrumutate fie de către cei doi soți, fie de către societatea reprezentată de aceștia, să se recurgă la preluarea leasingului de către reclamant privind buldoexcavatorul M544 cu braț standard . – Șoimari 021, înscris în cadrul căruia la rubricile S. I., S. F., N. I. au fost aplicate semnăturile acestora.
Conform înscrisului sub semnătură privată intitulat chitanță încheiat la 7.12.2008, pârâtul a declarat că a împrumutat de la reclamant suma de 13.000 euro în luna noiembrie 2007, sumă pe care trebuia să o restituie în luna mai 2008, însă, datorită faptului că nu a putut restitui suma, acesta s-a obligat să o restituie la data de 20.12.2008, asumându-și obligația ca, în cazul în care nu va restitui suma împrumutată, să înstrăineze un utilaj.
În baza chitanței din data de 30.06.2007 pârâtul ar fi contractat un împrumut de la numitul M. N. constând în suma de 15.000 lei, sumă ce urma să fie restituită în rate de câte 5.000 lei în perioada 30.07._07, iar potrivit contractului de împrumut nr. 734/11.05.2006 pârâtul ar fi luat cu titlu de împrumut de la numitul S. A. suma de 25.000 lei, sumă ce urma să fie restituită în rate în perioada 11.03._07.
Disp.art.1576 si urm.c.civ. nemodificat, în vigoare la data soluționării cauzei la instanța de fond, în prezent disp. art.2158 și urm. cod civil modificat stipuleaza ca imprumutul de consumatie, constituie un contract prin care o persoana numita imprumutator, transmite in proprietatea altei persoane (împrumutatului), o câtime de lucruri cu obligația pentru împrumutat de a restitui la scadenta, o cantitate egala de lucruri, de același gen si calitate.
Așadar, din analiza probelor administrate in cauza, rezulta ca în baza înscrisului sub semnătură privată intitulat contract de împrumut încheiat la 12.11.2007, paratul a încasat de la reclamant suma de 13.000 euro cu titlu de împrumut, pe o durata de 1 an, respectiv până la data de 20.12.2008, dată la care pârâtul și-a asumat obligația să restituie suma împrumutată, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o nici până în prezent.
Ca atare, atât timp cat intre parți a intervenit un înscris intitulat contract de împrumut, in temeiul căruia pârâtul a încasat suma de 13.000 euro, de la reclamant, asumându-și obligația să o restituie într-un termen de un an, iar paratul nu a restituit suma împrumutata reclamantului la data de 20.12.2008, data scadentei, înseamnă ca intre parți, a fost încheiat, având la baza acordul de voință al acestora, un veritabil contract de împrumut in urma căruia paratul are obligația sa restituie reclamantului suma de bani împrumutata efectiv in valoare de 13.000 euro, suma pe care acesta a încasat-o si nu a restituit-o reclamantului la data scadentei.
De altfel, în condițiile în care, pârâtul nu și-a respectat obligația asumată constând în restituirea la scadență a sumei împrumutate de 13.000 euro înseamnă că, în realitate, la data scadenței sumei, acesta a fost de drept pus în întârziere în urma expirării termenului de plată, motiv pentru care pârâtul are obligația să achite reclamantului suma încasată cu titlu de împrumut efectiv în echivalent lei la cursul BNR valabil la data efectuării plății.
De fapt, analizându-se conținutul propriu-zis al chitanței din data de 12.11.2007, reiese cu certitudine că suma de 13.000 euro predată de către reclamant cu titlu de împrumut a fost încasată efectiv de către pârât în nume propriu, în calitate de persoană fizică și nicidecum în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, deoarece înscrisul a fost semnat personal de către pârât alături de soția acestuia, numita S. F., neexistând nici o ștampilă aplicată în cuprinsul chitanței din partea unei societăți comerciale, iar folosirea cuvintelor „subsemnatul, S. I., în colaborare cu soția mea, declarăm că împrumutăm de la reclamant suma de 13.000 euro” atestă manifestarea de voință a pârâtului de a contracta, în nume propriu, ca persoană fizică, cu titlu de împrumut de la reclamant această sumă de bani, o asemenea modalitate de formulare se analizează în strânsă legătură cu semnătura aplicată de către pârât în dreptul numelui său în cadrul chitanței.
Mai mult chiar, nu există în cuprinsul chitanței nici un element care să ateste contractarea împrumutului de 13.000 euro de către o societate comercială pe care ar fi deținut-o la un moment dat pârâtul și soția acestuia, predarea acestei sume de bani pârâtului în calitate de reprezentant al societății respective, iar în lipsa unor asemenea elemente nu se poate stabili asumarea vreunei răspunderi, a unei obligații privind restituirea sumei împrumutate în sarcina vreunei societăți comerciale.
O dovadă în acest sens o reprezintă înscrisul sub semnătură privată intitulat chitanță încheiat la 7.12.2008, înscris care atestă în mod cert încasarea de către pârât, în nume propriu, a sumei de 13.000 euro cu titlu de împrumut de la reclamant, acordul părților privind prelungirea termenului de restituire a împrumutului, asumarea unor obligații subsidiare de către pârât, înscris semnat personal de către acesta și care se analizează în strânsă legătură cu chitanța din 12.11.2007, demonstrând manifestarea de voință a pârâtului de a restitui la un moment dat suma împrumutată.
Faptul că, în cuprinsul înscrisului din 12.11.2007 s-a menționat, la un moment dat, că, în cazul în care societatea, reprezentată de pârât și soția acestuia, nu ar putea achita suma de 13.000 euro până la data de 31.04.2008, există posibilitatea preluării leasingului de către reclamant privind un anumit utilaj, nu înseamnă în mod automat că pârâtul nu ar avea calitate procesuală pasivă și deci, nu ar fi titularul obligației privind restituirea sumei împrumutate, deoarece înserarea unor asemenea mențiuni nu atestă prin însăși natura lor contractarea împrumutului de către societatea deținută la un moment dat de familia pârâtului, atât timp cât nu se menționează numele societății, nu există elemente din care să rezulte în mod expres manifestarea de voință din partea unei persoane de a încasa suma împrumutată în numele unei societăți comerciale, caracterul cert al asumării unei asemenea obligații de către o societate comercială prin intermediul pârâtului, soției acestuia din urmă, iar la stabilirea manifestării de voință a părților la momentul încheierii chitanței se ține seama în exclusivitate de modalitatea în care a fost încheiată chitanța, în integralitatea sa, de folosirea sintagmei „subsemnatul S. I.”, de rubrica „împrumutat” la care figurează numele pârâtului și semnătura acestuia.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, obligându-l pe pârât să plătească reclamantului suma de 13.000 euro în echivalent lei la cursul BNR valabil la data efectuării plății cu titlu de împrumut, întrucât în speță între părți a intervenit un contract de împrumut care dă naștere la drepturi și obligații reciproce constând în dreptul reclamantului de a solicita pârâtului restituirea sumei împrumutate, precum și obligația pârâtului de a plăti reclamantului suma împrumutată efectiv, conform disp. art. 969, art.1576 si urm.c.civ. nemodificat.
Susținerile pârâtului în sensul că suma împrumutată a fost de 8000 euro, sumă pe care a achitat-o, diferența până la 13.000 euro reprezentând dobândă, nefiind înserată cu acest titlu și că înscrisul a fost încheiat cu ., nefiind întocmit în numele său personal, ca persoană fizică, martorii indicați în chitanță neasistând la întocmirea chitanței pe care nu au semnat-o, nu pot fi avute în vedere întrucât nu există nici o dovadă la dosar care să ateste că suma împrumutată de către pârât ar fi fost de 8.000 euro și nicidecum de 13.000 euro, iar din analiza chitanțelor din 12.11.2007, 7.12.2008 reiese cu certitudine că suma de 13.000 euro a fost împrumutată de către pârât în nume propriu și nicidecum în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale.
Motivele invocate de către pârât conform cărora i-a predat reclamantului în perioada 2009-2011 diferite bunuri în schimbul împrumutului de 8.000 euro folosit pentru cumpărarea unui utilaj în sistem leasing și că reclamantul acordă sume de bani cu titlu de camătă, fiind în imposibilitate de a se prezenta în instanță, lucrând pe șantier, achitând întregul debit reclamantului, nu au niciun temei legal, deoarece nu există nici o dovadă la dosar care să ateste restituirea împrumutului de către pârât, sarcina probei în acest sens aparținând în exclusivitate pârâtului, în calitate de debitor al obligației, iar predarea de către reclamant unor terțe persoane a unor sume de bani cu titlu de împrumut excede cauzei, mai ales că procedura de citare cu pârâtul a fost îndeplinită pe parcursul soluționării cauzei în primă instanță, fiind respectate dispozițiile legale în materie, indiferent de imposibilitatea pârâtului de a se prezenta personal în instanță.
Apărările pârâtului în sensul că eronat s-a formulat acțiunea împotriva sa, împrumutul de 13.000 euro nefiind contractat în numele său ca persoană fizică, ci contractat de . și că potrivit chitanței există datele de identificare ale societății respective- CUI_/ 7.07.2006, aspect confirmat de clauza inserată în cuprinsul chitanței privind reprezentarea societății de către pârât, soția acestuia în cazul neachitării sumei, sunt neîntemeiate întrucât în mod corect a fost formulată acțiunea împotriva pârâtului în condițiile în care nu există nici o dovadă la dosar că suma de 13.000 euro ar fi fost încasată de către o societate comercială, neexistând nici o manifestare de voință din partea pârâtului de a acționa la momentul încheierii chitanței din 12.11.2007 în numele unei societăți comerciale, în interesul exclusiv al acesteia.
Înserarea în cuprinsul chitanței din data de 12.11.2007 a unor date de identificare ale unei societăți, folosirea unor expresii referitoare la preluarea leasingului aparținând unei societăți de către reclamant, nu reprezintă prin însăși natura lor dovezi care să ateste asumarea de către pârât a unei obligații de restituire a sumei împrumutate în calitate de reprezentant al unei societăți, încasarea sumei împrumutate în această calitate, ci, dimpotrivă, acestea vizează anumite împrejurări referitoare la mijloacele materiale pe care le are pârâtul de a restitui împrumutul.
Criticile invocate de către pârât conform cărora sistemul de leasing viza utilajul buldoexcavator M 544 în favoarea căruia societatea respectivă urma să achite avansul de 8.000 euro din împrumutul contractat de la reclamant și că nu are calitate procesuală pasivă atât timp cât împrumutul a fost contractat de societatea respectivă, fiind singura obligată în raportul obligațional contractual, deci în raportul juridic dedus judecății, sunt nefondate deoarece clauza sus menționată privind preluarea unei modalități de achiziționare a unui bun de către reclamant nu îl exonerează pe pârât de obligația de a restitui împrumutul, ci, pur și simplu, atestă posibilitatea pârâtului de a preda reclamantului anumite bunuri mobile în scopul valorificării împrumutului, clauză care nu atestă încasarea sumei împrumutate de către societatea respectivă, iar, în speță, pârâtul are calitate procesuală pasivă în condițiile în care a împrumutat personal suma de 13.000 euro, asumându-și răspunderea de a o restitui la termenul inițial scadent de 31.04.2008, termen prelungit ulterior la data de 20.12.2008.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie prev. de art. 304 pct.1-9 c.pr.civ. și ținând seama de disp. art. 3041 c.pr.civ., în baza disp. art. 312 alin.1 c.pr.civ. va respinge recursul, ca nefondat.
În baza disp. art. 274 c.pr.civ. va fi obligat recurentul la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât S. I., domiciliat în comuna Șoimari, ., Prahova, împotriva sentinței civile nr.2027/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimatul reclamant N. I., domiciliat în comuna Șoimari, ., ca nefondat.
Obligă pe recurent la 500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. C. M. B. I. C.
GREFIER,
M. M. C.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. MC/tehnored. BA
2 ex./30.05.2013
d.f._ Judecătoria Vălenii de M.
j.f. J. A. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1054/2013. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 829/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
