Pensie întreţinere. Decizia nr. 73/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 73/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 1368/281/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.73
Ședința publică din data de 15.01.2014
PREȘEDINTE - N. C.
JUDECĂTORI - A. G. H.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții - reclamanți A. I. – în numele și ca reprezentant legal al minorului A. N. și A. D. M., ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul - pârât A. D. O., domiciliat în Ploiești, . nr. 17, ., . și AUTORITATEA TUTELARĂ C. L. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta - reclamantă, prin reprezentant legal A. N., prezent personal și asistat de avocat V. I. care o reprezintă și pe recurenta reclamantă A. D. M. și intimatul - pârât reprezentat de avocat B. M. P., lipsind autoritatea tutelară.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentelor - reclamante, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri noi, sens în care depune la dosar, în copie, adeverința nr.48/19.07.2013 emisă de Universitatea petrol – gaze Ploiești din care rezultă că A. D. M. este înscrisă la această facultate.
Tribunalul, în baza disp. art.305 C.pr.civ. încuviințează proba cu înscrisuri noi solicitată de reprezentantul recurenților - reclamanți, respectiv înscrisul depus la dosarul cauzei, la acest termen de judecată.
Părțile prezente, prin apărători, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul recurenților - reclamanți, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii acțiunii precizate.
În opinia sa, în mod nelegal instanța de fond a respins capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere, fără să țină cont de faptul că pârâtul obține venituri mai mari față de cele stabilite prin sentința civilă nr.678/2011.
Totodată, arată că pensia de întreținere se stabilește raportat la toate veniturile obținute, fiind necesar ca instanța să dispună poprire la toate categoriile de venit.
Apreciază că norma de hrană ce se acordă militarilor angajați intră în calculul pentru stabilirea pensiei de întreținere, având în vedere și dispozițiile art.490 C.pr.civ., fiind inclusă în categoria salariilor și a altor venituri periodice realitate de muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Totodată, arată că intimatul - pârât nu a achitat de bună voie pensia de întreținere și din veniturile realizate din activitatea de instructor auto, prejudiciind în acest fel interesele superioare ale copiilor săi.
În consecință, solicită admiterea recursului; cu cheltuieli de judecată efectuate la instanța de fond și în recurs, conform chitanței anexată; depune la dosar practică judiciară.
Reprezentantul intimatului - pârât, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, urmând a se avea în vedere aspectele prezentate pe larg în întâmpinare.
Arată că prin sentință s-a prevăzut cuantumul maxim prevăzut de lege pentru cei doi copii minori, astfel încât majorarea nu poate fi pusă în discuție.
Totodată, apreciază că, în ceea ce o privește pe recurentă, dreptul acesteia la primirea pensiei de întreținere încetase încă de la data de 18.03.2012, astfel încât nu se poate majora ceva ce nu mai există; cu cheltuieli de judecată, conform chitanței ce o depune la dosarul cauzei.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2013, precizată la termenul de judecată din data de 10.06.2013, reclamantele A. I. – în numele și ca reprezentant legal al minorului A. N. E. și A. D. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. D. O., stabilirea unei pensii de întreținere în favoarea reclamantei A. D. M. începând cu data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor, dar fără să depășească 25 ani și majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul în favoarea minorului A. N. E. până la majoratul acestuia, având în vedere salariul realizat în cadrul U.M._, cât și din activitatea de instructor auto înregistrat la Registrul Auto Român sub nr._.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamanta A. I. și pârâtul A. D. O. sunt părinții reclamantei A. D. M., în prezent majoră și a minorului A. N. E. în favoarea cărora se solicită pensie de întreținere, cu precizarea că, prin sentința civilă nr.678/26. 01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a declarat desfăcută căsătoria acestora, stabilindu-se în sarcina pârâtului obligarea la plata unei pensii de întreținere pentru copiii acestora.
Au învederat reclamantele că, la acel moment, au fost avute în vedere numai veniturile realizate de pârât la unitatea militară unde lucrează, însă, acesta realizează venituri și din activitatea de instructor auto, astfel cum rezultă din decizia anuală de impunere de pe anul 2011, solicitând a se avea în vedere că au crescut nevoile celor doi copii în raport de pregătirea școlară, dar, mai ales faptul că A. D. M. se afla în ultimul an de liceu.
Reclamantele au solicitat obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în cuantum de 33% lunar din venitul net în favoarea ambilor copii realizat atât la unitatea militară, cât și din activitatea de instructor auto.
Prin precizarea la acțiune, reclamanta A. D. M. a arătat că solicită majorarea pensiei de întreținere plătită de pârât începând cu data introducerii acțiunii și până la data de 18.03.2013 și stabilirea unei pensii în favoarea sa începând cu data de 01.04.2013 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de vârsta de 25 de ani.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.530 - 533 C.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei, în copie: cartea de identitate a reclamantei A. I., sentința civilă nr.678/26.01. 2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2010, certificatele de naștere ale copiilor A. D. M. și A. N. E., certificatul de înregistrare privind activitatea de instructor auto, certificatul de agreare eliberat de Registrul Auto Român, autorizație – instructor auto și decizia de impunere anulă privind veniturile realizate de pârât din activitatea de instructor auto.
În raport de susținerile reclamanților, pârâtul A. D. O. a formulat, în baza art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a invocat excepțiile lipsei calității de reprezentant și a lipsei calității procesuale active a reclamantei A. I. în ceea ce o privește pe reclamanta A. D. M., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
În urma probei cu înscrisurile administrată în cauză, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr._/14.06.2013 prin care a admis în parte acțiunea precizată, obligând pârâtul la plata unei pensii de întreținere în favoarea reclamantei A. D. - M., în cuantum de 16,5% din venitul net lunar și respins capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere plătită de către pârât de la data introducerii acțiunii și până la data de 18.03.2013, ca neîntemeiat.
Prin aceeași sentință, a fost respins capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/ 2010 în favoarea minorului A. N. - E., ns. la data de 18.12.2001, ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că pârâtul A. D. - O. este tatăl reclamantei A. D. - M. și al minorului A. N. - E. fiind obligat, prin sentința civilă nr.678/26. 01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2010, la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestora, în cuantum de 16,5% în favoarea fiecăruia, începând cu data rămânerii definitive a respectivei sentințe și până la majoratul fiecăruia.
Potrivit art.516 alin.1 C.civ. adoptat prin Legea nr. 287/2009, obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege, art.529 stipulând că, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.
Când întreținerea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, ea se stabilește până la o pătrime din câștigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Instanța de fond a luat act de faptul că pârâtul a obținut, în ultimele 6 luni, venituri cu caracter permanent de la Unitatea Militară nr._ Bucov și, deși, în prezent, este angajat la Unitatea Militară nr._ din Ploiești, veniturile sale vor începe să fie plătite de această unitate începând cu luna iulie 2013.
S-a constatat că reclamanta A. D. - M., în prezent majoră, se află în continuarea studiilor, fiind elevă în clasa a – XII - a, potrivit adeverinței de studii depusă la dosar.
În ceea ce privește susținerea pârâtului, în sensul că aceasta nu mai este în continuarea studiilor, deoarece anul școlar s-a încheiat la data de 31.05. 2013, instanța de fond a respins-o, ca neîntemeiată, reținând că nu are relevanță data finalizării cursurilor școlare, întrucât, reclamanta este prezumată ca fiind în continuarea studiilor și pe perioada vacanței de vară aferente clasei a - XII - a de liceu, până la data oficială a începerii cursurilor universitare, moment în care, în situația în care aceasta nu va urma cursurile unui instituții de învățământ superior, s-ar putea pune problema unei eventuale sistări a pensiei de întreținere.
Potrivit art.499 alin.3 C.civ., părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea studiilor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Art.530 alin.3 C.civ., pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere.
Instanța de fond a constatat, de asemenea, că pârâtul mai are în întreținere un fiu minor - A. N. E. și, având în vedere nevoile actuale ale reclamantei A. D. - M., faptul că aceasta este, în prezent, elevă în ultimul an de liceu, s-a apreciat că stabilirea unei pensii de întreținere în sarcina pârâtului egală cu 16,5% din veniturile nete lunare ale acestuia este necesară pentru acoperirea cheltuielilor cu educația și pregătirea profesională ale reclamantei.
În consecință, raportat și la perioada solicitată de către reclamantă, a fost admisă în parte acțiunea și obligat pârâtul la plata unei pensii de întreținere în favoarea reclamantei A. D. - M., ns. la data de 18.03.1994, în cuantum de 16,5% din veniturile sale nete lunare, de la data de 01.04.2013 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
În ceea ce privește susținerea pârâtului din concluziile scrise, în sensul că reclamanta A. D. - M. era decăzută din dreptul de a-și preciza acțiunea, instanța de fond a respins-o, ca neîntemeiată, întrucât părțile nu pot formula cereri noi după încheierea dezbaterilor, prin concluziile scrise.
Ori, pârâtul nu a invocat, pe parcursul dezbaterilor, decăderea reclamantei din dreptul de a preciza acțiunea.
În ceea ce privește capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere plătită de pârât de la data introducerii acțiunii și până la data de 18.03.2013, acesta a fost respins, ca neîntemeiat, apreciindu-se că pensia plătită de pârât ulterior încetării obligației stabilite în sarcina sa prin sentința civilă nr. 678/26.01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/ 2010 și până la data de 01.04.2013 nu poate fi supusă majorării, încât nu a fost stabilită de o instanță, ci a fost plătită, în mod benevol, de către pârât, în exercitarea obligației sale naturale de întreținere a copiilor săi.
Referitor la capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2010 în favoarea minorului A. N. - E., s-a constatat că, prin respectiva hotărâre, pârâtul a fost obligat la o pensie de întreținere în favoarea acestuia în cuantum de 16,5% din veniturile sale nete lunare, de la data rămânerii definitive a respectivei sentințe și până la majorat, nefiind stabilit un cuantum fix al pensiei lunare care trebuie plătită lunar de către pârât și nici veniturile concrete asupra cărora se calculează pensia de întreținere.
În consecință, pârâtul este obligat la plata a 16,5% din veniturile sale nete lunare, procentul maxim din veniturile sale la care poate fi obligat potrivit art.529 C.civ., cuantumul concret al pensiei de întreținere putând să varieze în funcție de fluctuația veniturilor lunare ale pârâtului.
În ceea ce privește conținutul concret al noțiunii de „venituri lunare” ale pârâtului, și anume dacă ele conțin și norma de hrană pe care acesta o primește sau și alte venituri cu caracter de periodicitate în afară de veniturile salariale, instanța de fond a reținut că acesta nu poate fi stabilit pe calea unei acțiuni în majorarea pensiei de întreținere, reclamanta având la dispoziție alte mijloace juridice prin care să conteste modul de executare, în concret, al pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul.
Astfel, s-a constatat că reclamanta A. I. nu a făcut dovada unor împrejurări noi care să determine modificarea modului de calcul al pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul, eventualele nemulțumiri ale reclamantei cu privire la modul de executare, în concret, de către terțul poprit a obligației de reținere și virare a sumelor reprezentând pensie de întreținere din veniturile pârâtului neputând face obiectul unei acțiuni privind majorarea pensiei de întreținere, ele putând fi invocate prin intermediul altor căi legale.
Pentru toate aceste motive, instanța de fond a respins capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere la plata căreia a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2010 în favoarea minorului A. N. E., ns. la data de 18.12.2001, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art.274 C.pr.civ., instanța de fond l-a respins, ca neîntemeiat și, deși s-a solicitat obligarea pârâtului la plata onorariului de avocat, reclamantele, prin apărător, au depus chitanța privind onorariul avocațial după rămânerea în pronunțare, condiții în care nu se mai poate avea în vedere un înscris depus după închiderea dezbaterilor, întrucât acesta nu a putut fi pus în discuția contradictorie a părților, în caz contrar ajungându-se la încălcarea principiului contradictorialității.
Împotriva sentinței instanței de fond au declaratrecurs, în termen legal, reclamantele A. I. – în numele și în calitate de reprezentant al minorului A. N. – E. și A. D. - M., invocând nulitățile prev. de art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței și admiterea acțiunii și în ceea ce privește obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere si acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei la instanța de fond si 400 lei în faza procesuală a recursului..
Astfel, reclamanții arătat că înțeleg să critice sentința instanței de fond față de faptul că, în mod nelegal, aceasta a respins capătul de cerere privind majorarea pensiei de întreținere, fără a ține seama de faptul că pârâtul obține venituri mai mari, față de cele stabilite prin sentința civilă nr.678/26.0.2011 rezultate din activitatea de instructor auto și nu achită, de bunăvoie, pensia de întreținere și din veniturile realizate din această activitate, prejudiciind în acest fel, interesele superioare ale copiilor săi.
În opinia reclamanților, pentru a da eficienta dispozițiilor legale prin care pensia de întreținere se stabilește în raport de toate veniturile obținute este necesar ca instanța să dispună înființarea popririi pe toate categoriile de venit, cu precizarea că, poprirea pe venitul obținut din activitatea de militar, trebuie sa aibă în vedere atât salariul net, cât și norma de hrană care are un caracter permanent.
Totodată, s-a mai menționat faptul că, la calcularea cuantumului întreținerii se iau în considerare veniturile obișnuite, nu și cele întâmplătoare (ore suplimentare, indemnizații de transfer, de deplasare, de concediere, prime de vacanță, premii anuale), sume care nu au caracter permanent, însă sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană incluse în venitul net realizat au caracter permanent.
Prin urmare, norma de hrana intră în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, având în vedere și dispozițiile art.409 C.pr.civ., fiind inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate din munca, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 26.07.2013.
În raport de motivele de recurs, intimatul – pârât A. D. O. a formulat, în baza art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.7).
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat pentru considerentele care se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în cauza ce a format obiectul dosarului nr._/281/ 2010, a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată la data de 10.10.1996 între A. I. și pârâtul A. D. O., din culpă comună, minorii rezultați din această conviețuire D. - M., ns. la data de 18.03. 1994 - în prezent majoră - și N. - E., ns. la data de 20.12.2001 fiind încredințați spre creștere și educare mamei, stabilindu-se obligația corelativă a pârâtului de a plăti pensie de întreținere în favoarea acestora în cuantum de 33% din venitul net lunar, câte 16% lunar pentru fiecare minor, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la majoratul fiecărui copil (f.6 – dos. fond).
Potrivit adeverinței nr.225/27.05.2013, pârâtul A. D. O. a avut funcția de cadru militar pe durată nedeterminată la U.M._ Bucov și, conform susținerilor sale inserate în practicaua încheierii de ședință din data de 10.06.2013 (f.50 – dos. fond), și-a schimbat locul de muncă, în prezent fiind încadrat la U.M._ Ploiești, salariul de la noul loc de muncă urmând a-l încasa începând cu luna iulie 2013.
Conform adeverinței nr.1099/07.06.2013 eliberată de C.M. „Al. I. C.”, reclamanta A. D. M. a fost înscrisă în cadrul acestei unități de învățământ, în clasa 12D, în anul școlar 2012 – 2013, urmând cursurile de zi (f.48 – dos. fond).
Art.530 alin.3 Teza I C.civ. prevede că „pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere”.
Așa fiind, cum prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 a Judecătoriei Ploiești s-a stabilit, în sarcina de plată a debitorului obligației de întreținere – pârâtul A. D. O. – o pensie de întreținere în favoarea minorilor rezultați din căsătoria acestuia cu A. I., în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiat capătul de cerere vizând majorarea cuantumului pensiei de întreținere datorată minorului A. N. - E., câtă vreme, nu a fost stabilită o sumă fixă plătibilă cu acest titlu, ci o cotă procentuală de 16,5% din venitul net realizat de pârât, indiferent de eventualele fluctuații ale salariului acestuia.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei A. D. M. vizând majorarea pensiei de întreținere datorată de pârât, începând cu data introducerii acțiunii - 23.01.2013 și până la data de 18.03.2013, urmând a se avea în vedere salariul realizat în cadrul U.M._, inclusiv norma de hrană, precum și veniturile realizate din activitatea de instructor auto, tribunalul reține că aceasta s-a născut la data de 18.03.1994, ceea ce însemnă că, la data de 18.03.2012 a devenit majoră.
Pe cale de consecință, cuantumul pensiei plătită de pârât ulterior momentului stabilit prin sentința civilă nr.678/26.01.2011 și până la data de 18.03.2013 nu poate fi supus majorării, deoarece nu a fost stabilit pe cale judecătorească, ci achitată, de bună voie, de pârât, astfel încât, în mod corect a fost respins și acest capăt de cerere.
Referitor la cererea vizând includerea, în categoria veniturilor cu caracter permanent, a sumelor reprezentând contravaloarea normei de hrană încasată de pârât, este cunoscut faptul că există anumite categorii de indemnizații cu destinație specială care nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Ori, în speță, indemnizația de hrană acordată militarilor nu reprezintă altceva decât o asemenea indemnizație cu destinație specială care se acordă militarului în anumite condiții expres prevăzute de lege, iar nu pentru întreaga lună, putând exista, în cursul unei luni, și situații care necesită deplasarea în alte localități, împrejurare în care alimentele sunt achiziționate, direct, de militar, astfel încât, aceste venituri nu au caracter de periodicitate.
În ceea ce privește veniturile obținute de pârât în calitate de instructor auto pentru anul 2011, se apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a fi avută în vedere persoana care, în prezent, se află în stare de nevoie, fapt care rezultă, cu puterea evidenței, din sintagma „nevoia celui care o cere” (nb. în prezent), iar nu pentru o perioadă mult anterioară introducerii acțiunii, în speță, cca. 2 ani, astfel încât, în mod corect nu au fost reținute aceste sume la calculul pensiei de întreținere.
Critica privind greșita neacordare a cheltuielilor de judecată cu ocazia soluționării cauzei de către instanța de fond nu poate fi reținută, câtă vreme, potrivit rezoluției președintelui completului de judecată, chitanța nr.135/10.06. 2013 (f.49 – dos. fond) a fost depusă la dosar după rămânerea în pronunțare asupra fondului pricinii, așadar, după închiderea dezbaterilor, ulterior acestui moment nemaiputând fi depuse înscrisuri care să nu poată fi cunoscute de partea adversă, în caz contrar fiind nesocotit principiul contradictorialității care guvernează procesul civil.
Pe de altă parte, cunoscând cuantumul onorariului de avocat, partea adversă putea solicita instanței de judecată să facă aplicarea disp. art.274 alin.3 C.pr.civ., posibilitate de care, în cazul în care pârâtul ar fi fost obligat la plata cheltuielilor de judecată a căror dovadă a fost depusă după închiderea dezbaterilor, ar fi fost lipsit.
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ., va fi obligată recurenta la plata către intimatul - pârât A. D. O. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței . nr._/17.12.2013 (f.20).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de declarat de recurenții - reclamanți A. I. – în numele și ca reprezentant legal al minorului A. N. și A. D. M., ambii domiciliați în Ploiești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr._/14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul - pârât A. D. O., domiciliat în Ploiești, . nr. 17, ., . și AUTORITATEA TUTELARĂ C. L. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2014
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
N. C. A. G. H. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H.
2 ex. – 24.02.2014
d.f.nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. D. D. C.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 1928/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
