Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 313/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 313/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 313/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 313
Ședința publică din data de 10.06.2015
PREȘEDINTE – M. C. - A.
JUDECĂTOR – P. - A. A.
JUDECĂTOR – Ș. O. - C.
GREFIER – A. I. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. E. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul S. L. INDEPENDENT PETROSIND C., cu sediul în C., ., jud. D., S. PETROLIȘTILOR D., cu sediul în D., ., jud. V., și S. L. ȘI INDEPENDENT PETROM SUPLAC MARGHITA, cu sediul în Marghita, Calea Republicii, nr. 83, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr._/13.12.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul – petent S. NAȚIONAL PETROM cu sediul în Câmpina, .. 190, jud. Prahova și cu sediul ales la Cabinet Avocat A. M. – Ploiești, ., . și intimatul – intervenient P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PLOIEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul S. L. Și Independent Petrom Suplac Marghita, reprezentat de consilier juridic Vîjiac F. și intimatul – petent, reprezentat de avocat Chiriacopol V., lipsă fiind recurenții S. L. Independent Petrosind C., S. Petroliștilor D. și intimatul - intervenient.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita, invocată din oficiu la termenul de judecată din data de 13.05.2015.
Apărătorul recurentului depune la dosarul cauzei notă de ședință și având cuvântul solicită respingerea excepției invocate ca neîntemeiată, întrucât recursul poate fi formulat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a participat la dezlegarea pricinii.
Apărătorul intimatului – petent arată că lasă la aprecierea instanței asupra acestei excepții, în cauză putându-se vorbi despre excepția lipsei de interes în formularea prezentei cereri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita, întrucât acesta nu a avut calitatea de parte la dezlegarea pricinii în fond.
Tribunalul pune în discuția părților excepția tardivității formulării cererii și excepția lipsei de interes a recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita, invocate de către intimatul – petent.
Apărătorul intimatului – petent solicită admiterea excepției tardivității, întrucât prezenta cale de atac este formulată împotriva unei sentințe pronunțate în anul 2011, respectiv când s-a dispus înființarea Sindicatului Național Petrom, ulterior existând o . litigii între părți, aproximativ 30, pe această cale recurentul din prezenta cauza luând cunoștință de sentința atacată, iar în raport de acestea termenul pentru formularea contestației fiind epuizat. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita, în raport și de excepția lipsei calității procesuale active a acestuia, invocată de instanță din oficiu, apreciază că acesta nu justifică un interes legitim pentru a ataca sentința de înființare. În fapt, petentul Sindicatului Național Petrom s-a înființat, iar ulterior a preluat și a fuzionat cu toate sindicatele din Petrom, mai puțin cu 4 dintre acestea, 3 fiind părți în prezenta cauză, refuzul acestora de a fuziona având la bază orgoliile membrilor de Sindicat. De asemenea, precizează că dreptul de a se organiza și de a promova interesele memebrilor de sindicat este prevăzut de Legea nr. 62/2011.
Apărătorul recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita depune la dosarul cauzei note de ședință în combaterea acestei excepții și având cuvântul arată că momentul la care a luat cunoștință de sentința atacată este 14.11.2014, fiind vorba de o cerere soluționată în procedură necontencioasă, la care nu au luat parte și nu li s-a comunicat. De asemenea, precizează că în data de 14.11.2014 cu ocazia fotocopierii unui dosar aflate pe rolul Curții de apel au identificat sentința de înființare și au apreciat că în mod nelegal, S. Național Petrom a obținut personalitate juridică, sens în care au formulat prezenta cale de atac în termen legal, respectiv în data de 02.12.2014. În ceea ce privește excepția lipsei de interes, apărătorul recurentului solicită respingerea acesteia, interesul constând în apărarea dreptului la negocieri colective prevăzut de art. 5 din Legea nr. 62/2011, acest drept fiind înlăturat prin obținerea de către S. Național Petrom a dreptului reprezentantiv.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea celor două excepții invocate, s-a făcut dovada că recurentul avea cunoștință de existența sentinței atacate, iar motivul invocat de către recurent nu dovedește un interes legitim.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată că recursul se află în stare de judecată, sens în care acordă cuvântul părților în dezbateri:
Apărătorul recurentului având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în totalitate a hotărârii și respingerea cererii de acordare a personalității juridice. Arată că, după cum a dezvoltat și in concluziile scrise formulate, la pronunțarea sentinței instanța de fond nu a fost alcătuită conform dispozițiilor legale, respectiv nu au fost respectate dispozițiile art. 16 din Legea nr. 62/2011 conform cărora participarea procurorului este obligatorie. De asemenea, instanța de fond a încălcat norme de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, astfel cererea petentului a fost respinsă inițial, iar împotriva acestei soluții s-a formulat recurs, însă anterior soluționării cererii de recurs petentul a formulat o nouă cerere de acordare a personalității juridice, ce a făcut obiectul dosarului nr._, pe care Judecătoria Ploiești a soluționat-o cu încălcarea dispozițiilor privind competența materială a Tribunalului Prahova, în mod corect această cerere ulterior trebuia înaintată la dosarul de recurs. Totodată, apărătorul recurentului arată că același complet ce a soluționat prima cerere, în sensul respingerii acesteia, s-a pronunțat și cu privire la cererea ulterioară, nefiind respectate normele procedurale privind incompatibilitatea. În plus, instanța de fond nu a făcut o analiză corectă a înscrisurilor depuse, respectiv nu a sesizat natura fictivă a contractului de comodat.
Reprezentantul intimatului-petent, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțata de instanța de fond pentru următoarele considerente: în legătură cu motivul de recurs referitor la faptul că era obligatorie prezența reprezentantului Ministerului Public, apreciază că s-a creat o practică în momentul de față, aceeași critică existând în mai multe dosare, peste tot au invocat această chestiune, instanțele au stabilit deopotrivă că nu este obligatorie prezența procurorului, fiind doar o chestiune care rămâne la latitudinea acestei instituții, tocmai motivat de faptul că este un litigiu care se soluționează între două entități private. De asemenea, apreciază că hotărârea pronunțată este legală și temeinică, neexistând o altă hotărâre în raport de care să se invoce autoritatea de lucru judecat, întrucât în recursul promovat împotriva cererii ce a fost respinsă au solicitat instanței să ia act de cererea de renunțare la calea de atac declarată. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, apărătorul intimatului – petent arată că acestea vor fi solicitate pe cale separată.
Reprezentantul Ministerul Public, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului formulat ca nefondat, menținerea sentinței civile atacata pronunțată de Judecătoria Ploiești ca legală și temeinică. Consideră că în mod întemeiat instanța de fond a apreciat, raportat la probatoriile administrate in cauză, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.62/2011 pentru admiterea cererii de reprezentativitate sindicat.
Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, la data de 09.12.2011, împuternicitul special al membrilor fondatori ai S. N. Petrom a solicitat acordarea personalității juridice conform prevederilor Legii nr. 62/2011 și înscrierea sindicatului în Registrul de Evidență al Judecătoriei Ploiești.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 01.09.2011 a avut loc Adunarea Generală a membrilor fondatori, prin care s-a hotărât înființarea Sindicatului Național Petrom, cu sediul în Ploiești, Bulevardul Republicii, nr. 7, etaj 7, camera 1, județul Prahova, adunarea de constituire adoptând Statutul și alegând organele de conducere ale sindicatului.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 14 din Legea nr. 62/2011.
În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri, depunându-se la dosar procesul-verbal de constituire a sindicatului, Statutul Sindicatului Național Petrom, lista membrilor organului executiv de conducere al sindicatului, cu menționarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, funcției acestora.
În urma probelor administrate în cauză, prin sentința civilă nr._/13.12.2011 Judecătoria Ploiești a admis cererea formulată de petentul S. Național Petrom, a constatat îndeplinite condițiile legale privind înființarea și dobândirea personalității juridice a Sindicatului Național Petrom, dispunând ca după rămânerea definitivă a sentinței să se facă cuvenitele mențiuni în registrul special ținut în acest scop la Judecătoria Ploiești.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la cererea de înscriere s-au anexat de către reprezentantul legal statutul organizației sindicale, procesul verbal de constituire a organizației sindicale încheiat la data de 01.09.2011, Statutul Sindicatului, tabelul nominal cu membri fondatori al Sindicatului Petrom, listă cu membrii organului executiv de conducere ai Sindicatului Petrom, împuternicire avocațială, contractul de comodat, contractul de schimb și vânzare –cumpărare, contractul de comodat înregistrat sub nr. J242/07.03.2007 și cazierele judiciare ale membrilor organului executiv de conducere al sindicatului Petrom.
Totodată, instanța a avut în vedere că potrivit art. 14 din Legea nr.62/2011 privind dialogul social, pentru ca o organizație sindicală să dobândească personalitate juridică, împuternicitul special prevăzut în procesul verbal de constituire trebuie să depună o cerere de înscriere, la care anexează procesul verbal de constituire a organizației sindicale semnat de membri fondatori, statutul organizației sindicale, lista membrilor din organul de conducere cu indicarea expresă a datelor acestora și procura împuternicitului special menționat în procesul verbal de constituire.
Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv, a actelor depuse de petent la dosar, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale prev. de art. 14 din Legea nr. 62/2011 și în temeiul art. 15 alin. 3, 4 și 5 și art. 16 alin. 1 si 2 din Legea nr. 62/2011 a admis cererea, constatând îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru dobândirea personalității juridice a S. Național Petrom, dispunând totodată înregistrarea sindicatului în registrul special ținut la Judecătoria Ploiești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs S. Petroliștilor D., S. L. Independent Petrosind C. și S. L. și Independent Petrom Suplac-Marghita, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei, respingerea cererii intimatului și anularea certificatului de înscriere a intimatului în registrul special al instanței.
În motivarea cererii, recurenții au arătat că hotărârea atacată a fost dată în procedura necontencioasă, cu toate că, fiind vorba despre sindicate, instanța s-a pronunțat prin sentință și nu prin încheiere, iar procedura necontencioasă se aplică cererilor pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței fără să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de alta persoană, precum cele privitoare la acordarea autorizației judecătorești (art. 331 C.proc.civ)
Astfel, s-a menționat că hotărârea pronunțată de instanță, respectiv încheierea, este un act jurisdicțional grațios și nu contencios, pentru că actul de jurisdicție grațioasă este provocat de o cerere unilaterală, adică de o cerere care nu se îndreaptă împotriva unui adversar, a unei persoane care să se opună la admiterea ei, soluția dată de judecător nu este precedată de dezbateri contradictorii, actul de juridisdicție grațioasă nu are autoritate de lucru judecat și nu este irevocabil, deci poate fi retractat.
Procedura necontencioasă se caracterizează prin absența unui "litigiu", mai precis a unui "diferend", precum și prin absența unui "adversar".
Față de dispozițiile art. 331 C.proc.civ, recurenții au precizat că sunt necesare două condiții pentru ca judecătorul să exercite o funcție cu caracter grațios: prin cererea cu care a fost sesizat să nu se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de altă persoană, adică să nu fie vorba de tranșarea unui litigiu; intervenția judecătorului să fie necesară pentru a exercita un control asupra a ceea ce persoana care a formulat cererea urmează să realizeze, aceste condiții fiind îndeplinite de cererile privind înscrierea la judecătorie a sindicatelor, modificările din statut, schimbările din componența organului de conducere al organizațiilor sindicale, dobândirea personalității juridice a federațiilor și confederațiilor sindicale constituite prin asociere, constatarea reprezentativității (art. 14, art. 20, art. 42 și art. 51, alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011).
Cererile din materia necontencioasă se soluționează printr-o încheiere care, spre deosebire de hotărârile pronunțate în materie contencioasă, nu are putere de lucru judecat (art. 337 C.proc.civ).
Încheierea prin care se încuviințează cererea este supusă recursului (art. 336, alin. 1 C.proc.civ.) care poate fi declarat de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii (art. 336, alin. 3 C.proc.civ.).
În speță, recurenții au considerat că instanța de fond nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale (art. 304, pct. 1 C.proc.civ.), hotărârea atacată, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ reprezentând finalizarea unui proces care s-a derulat pe parcursul unui singur termen de judecată, la data de 13.12.2011, completul P.J.3 neavând o compunere sau o constituire nelegală, la ședința din 13.12.2011 când s-a și pronunțat hotărârea atacată, lipsind reprezentantul Ministerului Public.
Recurenții au apreciat că greșita compunere a instanței constituie un caz distinct de nulitate necondiționată și au arătat că hotărârea nr._/13.12.2011 a fost pronunțată de un complet din care a lipsit procurorul, în condițiile în care în conformitate cu dispozițiile art. 16 din Legea dialogului social nr. 62/2011 hotărârea judecătoriei este supusă recursului, termenul de recurs fiind de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar pentru procuror de la pronunțare (conținutul art. 16 în forma valabilă la data pronunțării hotărârii)
Subliniind că cererile privind constituirea, dobândirea personalității juridice, modificarea statutului unui sindicat, reprezentativitatea se soluționează cu participarea obligatorie a procurorului, ca reprezentant al Ministerului Public, recurenții au apreciat că soluționarea unor asemenea cereri fără participarea procurorului este nelegală.
Având în vedere că în cazurile anume prevăzute de lege, participarea și formularea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii, având în vedere că instanța de fond a soluționat cererea formulată de intimat privind reprezentativitatea în lipsa reprezentantului Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, în condițiile în care participarea acestuia este obligatorie, Legea dialogului social nr. 62/2011 prevăzând în mod expres participarea procurorului în soluționarea cauzelor privind constituirea, dobândirea personalității juridice, modificarea statutului și reprezentativitatea, soluția pronunțată este nelegală, în acest sens pronunțându-se și Tribunalul Prahova, Secția I Civilă, care întro speță similară a intimatului, în considerentele Deciziei nr. 737/10.05.2012 (pag. 3), stabilea că: "... atâta timp cât cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ a fost soluționată în lipsa reprezentantului Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, adică de către un complet nelegal constituit, înseamnă că soluția pronunțată este nelegală ...".
În același sens, recurenții au evidențiat că obligativitatea participării procurorului în soluționarea cauzelor privind constituirea, dobândirea personalității juridice rezultă și din dispozițiile privitoare la procedurile necontencioase, având în vedere că, dacă termenul de recurs pentru procuror curge de la pronunțare (art. 16 din legea specială - Legea dialogului social nr. 62/2011), rezultă și că, în mod obligatoriu, trebuie să fie de față (art. 336, alin. 2 C.proc.civ).
Recurenții au considerat că prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105, alin. (2) (art. 304, pct. 5 C.proc.civ), hotărârea nr._/13.12.2011 fiind pronunțată de către o instanță care nu era competentă să soluționeze pricina, încadrându-se astfel în prevederile art. 105, alin. (1) C.proc.civ., actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competență, de ordine publică sau privată, urmând a fi declarate nule în condițiile prevăzute de lege (art. 105, alin. 1, C.proc.civ), legea stabilind un caz de nulitate necondiționată, deoarece nulitatea operează indiferent dacă partea a suferit sau nu o vătămare, în acest caz de nulitate avându-se în vedere instanța necompetentă, deoarece competența este aptitudinea recunoscută de lege unei instanțe judecătorești de a judeca o anumită pricină.
Potrivit susținerilor recurenților sunt avute în vedere atât normele de competență generală, cât și normele de competență jurisdicțională, sub cele două forme: materială și teritorială, fiind vorba atât de competența de ordine publică, cât și de competența privată, noțiunea de competență nefiind invocată în raport de completul de judecată, de judecător, ci în raport de instanță, deoarece numai aceasta poate fi competentă sau nu, iar nu judecătorul care funcționează la acea instanță.
În același timp, noțiunea de competență vizează și situațiile de incompatibilitate, judecătorul care a pronunțat o hotărâre întro pricină neputând să ia parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare (art. 24, alin. 1 C.proc.civ).
Intimatul a înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 14.09.2011 o cerere de acordare a personalității juridice care a format obiectul dosarului nr._/281/2011, iar la data de 18.10.2011 completul P.J.3 a respins ca neîntemeiată cererea, împotriva soluției instanței de fond intimatul declarând recurs la data de 15.11.2011, înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 02.12.2011.
Intimatul nu a așteptat soluționarea recursului și eludând prevederile art. 163 C.proc.civ. a introdus o nouă cerere de acordare a personalității juridice la Judecătoria Ploiești în data de 09.12.2011. În consecință, la data de 13.12.2011, același complet P.J.3 care pronunțase hotărârea de respingere a cererii ca nemotivată, fără a observa litispendența, a pronunțat o hotărâre potrivnică, în sensul că a admis cererea. Astfel, completul P.J.3 nu numai că nu a invocat din oficiu excepția de litispendență, dar a ignorat complet situația de incompatibilitate absolută în care se afla, uitând că în data de 18.10.2011 a pronunțat o hotărâre în aceeași pricină, astfel că nu mai putea să ia parte la rejudecarea aceleiași pricini în data de 13.12.2011 și să dea o hotărâre potrivnică.
Critica recurenților constă în faptul că completul P.J.3 ar fi trebuit să își verifice competența, în conformitate cu prevederile art. 1591, alin. (4) C.proc.civ. și în conformitate cu prevederile art. 163, alin. (3) C.proc.civ. să trimită dosarul Tribunalului Prahova, apreciind că această instanță a fost investită inițial, în condițiile în care recursul intimatului privind prima cerere de acordare a personalității juridice a fost înregistrat la această instanță la data de 02.12.2011, cu 7 zile înainte de data la care Judecătoria Ploiești, respectiv completul P.J.3, a fost investit cu cea de-a doua cerere de acordare a personalității juridice (art. 163, alin. 3, prima ipoteza C.proc.civ.) și cu atât mai mult cu cât Tribunalul Prahova era instanța cu grad mai înalt decât Judecătoria Ploiești, aflându-ne în situația în care procesele se află în jurisdicția unor instanțe de grade diferite (art. 163, alin. 3, a doua ipoteză C.proc.civ.).
În această situație, recurenții au arătat că atunci când s-a pronunțat hotărârea nr._/13.12.2011, completul P.J.3 nu numai că se afla în situația de incompatibilitate absolută, dar a încălcat și competența materială de ordine publică a Tribunalului Prahova la judecarea celei de a doua cereri de acordare a personalității juridice a intimatului.
Pe fond, recurenții au apreciat că hotărârea pronunțată de Judecătoria Ploiești este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304, pct. 9 C.proc.civ.), fiind pronunțată la primul și de fapt unicul termen de judecată, din această grabă inexplicabilă de a soluționa cererea instanța nu numai că nu a observat incompatibilitatea, litispendența, încălcarea competenței materiale de ordine publică a Tribunalului Prahova, dar nici nu a efectuat verificările minime obligatorii în dosarul intimatului, susținerea: "... din analiza probelor administrate în cauză” neavând nici o legătură cu realitatea, având în vedere faptul că instanța nu a avut timpul material să facă această analiză, neobservând că procesul verbal de constituire a intimatului este fictiv, în condițiile în care: în tabelul nominal cu membri fondatori apar 15 persoane, intimatul a mai atașat o anexă, respectiv Anexa 1 la acest tabel, scrisă de mână, la care a adăugat 8 membri fondatori, anexa fiind alăturată pentru că de fapt nu existau membrii fondatori necesari, cei 15 membri fondatori din primul tabel nu puteau avea această calitate, o persoana poate face parte, în același timp, numai dintr-o singură organizație sindicală la același angajator (art. 3, alin. 4 din Legea dialogului social nr. 62/2011), cei 15 erau membri ai S.N.P.E (S. Național Petrom Energie) la data de 01.09.2011, având în vedere faptul că nu și-au dat demisia din acest sindicat, persoanele menționate nu pot fi membri fondatori ai intimatului în aceeași dată de 01.09.2011, după cum în mod fals s-a susținut în procesul verbal de constituire, încercarea intimatului de a adaugă încă 8 membri fondatori prin Anexa 1 la tabelul inițial nu îl ajută cu nimic, pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 angajați din aceeași unitate (art. 3, alin. 2 din Legea dialogului social nr. 62/2011), având în vedere faptul că primii 15 membri fondatori nu pot fi de fapt membri ai intimatului, pentru că fac deja parte dintr-un alt sindicat la același angajator, din care nu și-au dat demisia anterior datei de 01.09.2011, cei 8 din Anexa 1 nu sunt suficienți pentru a constitui singuri un sindicat, neavând 15 membri fondatori, procesul verbal de constituire al intimatului este fictiv.
În plus, instanța nu a observat că intimatul nu are un statut care să corespundă prevederilor art. 6 din Legea dialogului social nr. 62/2011 și, cu toate că aparent avea 23 de membri, în statut se face vorbire despre "filiale, cu organizare și conducere proprie, prin care se asigură reprezentarea membrilor de sindicat", termenul de filială neregăsindu-se printre termenii și expresiile enumerate și explicate în art. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011.
Astfel, recurenții au arătat că organizația sindicală reprezintă denumirea generică pentru sindicat, federație sau confederație sindicală (art. 1, lit. u din Legea dialogului social nr. 62/2011), sindicatul este forma de organizare voluntară a angajaților, în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul (art. 1, lit. w din Legea dialogului social nr. 62/2011), între sindicat și angajator nu este necesar și nu poate exista un intermediar inutil care să îndeplinească concomitent aceleași atribuții cu sindicatul, adică să apere interesele salariaților în relația cu angajatorul.
În speță, deși are doar 23 de membri, organismele de conducere ale intimatului sunt: conferința, consiliul de conducere, colegiul director, coordonator (conform art. 13 din statutul intimatului), consiliul de conducere este alcătuit din membrii colegiului director și reprezentantul fiecărei filiale (art. 25 din statutul intimatului). În plus, consiliul de conducere al intimatului nu poate exista pentru că nu are filiale, el având doar 23 de membri.
Recurentul a remarcat că instanța nu a observat faptul că intimatul nu a prezentat lista membrilor organului colectiv de conducere a sindicatului (art. 14, alin. 2, lit. c din Legea dialogului social nr. 62/2011), lista prezentată fiind fictivă, nici una dintre cele 9 persoane nominalizate de intimat neputând fi membri ai organului executiv de conducere al intimatului pentru că atât la data de 01.09.2011, cât și în prezent, sunt membrii Colegiului director al S.N.P.E., organul executiv de conducere al altui sindicat la același angajator, din care nu și-au dat încă demisia, coordonatorul L. L. este coordonatorul altui sindicat, respectiv S.N.P.E. din care nu și-a dat demisia.
Mai mult decât atât, instanța nu a observat că intimatul nu are sediu, o condiție obligatorie pentru a putea dobândi personalitatea juridică, contractul de comodat este fictiv, comodantul este S.N.P.E., reprezentat de către L. L., coordonatorul S.N.P.E, comodatarul, respectiv intimatul, este reprezentat de către F. B., care este vicecoordonator al S.N.P.E., numărul unu din S. Național Petrom Energie - L. L. a dat aparent în folosință un spațiu intimatului, dar în realitate l-a dat numărului doi din S.N.P.E. - F. B., S.N.P.E. plimbă un spațiu în cadrul sindicatului respectiv, fără ca intimatul să primească ceva, de fapt și de drept intimatul nu poate face dovada că are un sediu.
Pentru aceste considerente, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile nr._/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești, rejudecarea pricinii în fond, respingerea cererii intimatului și anularea certificatului de înscriere a intimatului în Registrul special al Judecătoriei Ploiești.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304, pct. 1, pct. 5, pct. 9, art. 3041, art. 336 C.proc.civ.
În dovedirea motivelor de recurs, recurenții au solicitat proba cu înscrisuri.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la data de 08.04.2015 sub nr._ .
În raport de motivele de recurs, la data de 12.05.2015 S. Național Petrom a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității formulării recursului și excepția lipsei de interes a recurenților în promovarea recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
În motivarea excepției tardivității recursului, intimatul a invocat prevederile art. art. 336 pct. 1 C. pr. Civ. în conformitate cu care încheierea prin care se încuviințează cererea este supusă recursului, precum și ale art. 336 pct. 2 C.pr.civ., prin care se arată că termenul de recurs curge de la comunicare pentru cei care au lipsit.
Astfel, intimatul a arătat că recurenții au luat la cunoștință de sentința recurată cu ocazia promovării unui "val" de acțiuni împotriva sa, litigii aflate atât pe rolul Judecătoriei Câmpina, cât și pe rolul Judecătoriei Ploiești, al Tribunalului Prahova și al Curții de Apel Ploiești, primele litigii dintre recurenți și S. Național Petrom fiind înregistrate pe rolul Judecătoriei Câmpina, sub nr._ ,_ ,_ ,_ și continuând la Judecătoria Ploiești, respectiv_ și altele, în total peste 30 de litigii.
În această situație, intimatul consideră că termenul de recurs pentru recurenți era de 15 zile de la momentul când au luat la cunoștință de înființarea Sindicatului Național Petrom, respectiv de la primul litigiu dintre părți - dosar nr._ și nu după 4 ani de la data când s-au înființat.
Cu referire la excepția lipsei de interes a recurenților în promovarea recursului, intimatul a arătat că potrivit art. 336 pct. 3 C.pr.civ., " recursul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii.", iar recurenții nu justifică un interes legitim în promovarea prezentului recurs, interesul acestora fiind unul nelegitim, încercându-se prin orice căi și mijloace ca S. Național Petrom, cel mai mare sindicat din țară să nu își poată desfășura activitatea în mod normal și în interesul membrilor pe care îi reprezintă.
S-a arătat că interesul, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, constă în folosul practic urmărit de către titularul acțiunii civile, care trebuie să fie născut și actual, personal, direct și legitim. Din acest punct de vedere, cercul persoanelor care pot promova recurs împotriva sentinței civile nr._/13.12.2011 se restrânge în raport cu condițiile evocate, necesar a fi întrunite sub aspectul folosului practic urmărit.
Potrivit susținerilor intimatului, cercetarea existenței interesului trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiții va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestui recurs.
Prin impunerea condiției interesului, se urmărește nu numai evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate pentru recurenți, pur vexatorii, dar în aceleași timp menajarea timpului magistraților și finanțelor statului, astfel încât rolul instanțelor să nu fie încărcat cu astfel de pricini.
În opinia intimatului recurenții nu justifică un interes personal, direct și legitim prin promovarea prezentului recurs întrucât, dacă s-ar respinge excepția invocată și s-ar pune în discuție fondul recursului, iar acesta ar fi admis, repunerea părților în situația anterioară nu ar profita acestora, drepturile personale ale acestora nefiind încălcate prin admiterea cererii de acordare a personalității juridice a Sindicatului Național Petrom, dreptul la asociere fiind un drept prevăzut de Constituție și de Legea 62/2011 privind Dialogul Social, formarea unui sindicat reprezentativ la nivel de unitate nu constituie un aspect nelegal, recurenții nu urmăresc un folos practic pentru sine ci dimpotrivă, destabilizarea mișcării sindicale la nivel de S.C. Omv Petrom S.A, prin acțiuni împotriva propriilor colegi din România.
Având în vedere că recurenții nu urmăresc un folos practic personal, iar interesul acestora nu este direct și legitim, intimatul a solicitat admiterea excepției și pe fond respingerea recursului ca fiind formulat de persoane care nu justifică un interes în promovarea acestuia.
Pe fond, intimatul a solicitat respingerea primului motiv de recurs ca nefondat, arătând că dacă instanța de fond s-a pronunțat prin sentință și nu prin încheiere nu s-a produs niciun prejudiciu niciunei părți, dispozițiile art. 15 alin.4 din Legea nr. 62/2011 stabilind că instanța pronunță o hotărâre, iar conținutul hotărârii este necontencios, întrucât nu s-a urmărit stabilirea unui drept potrivnic față de altă persoană și nu s-a tranșat niciun litigiu, recurenții nu au fost prejudiciați, oferindu-li-se dreptul la recurs.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs s-a solicitat, de asemenea, să fie respins ca nefondat, în condițiile în care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că participarea procurorului nu este obligatorie în aplicarea dispozițiilor Legii 62/2011, creându-se o practică judiciară în acest sens la Tribunalul Prahova, Legea 62/2011 nereglementând în mod expres obligativitatea participării procurorului la soluționarea cererilor ce au ca temei această lege.
În plus, recurenții nu au indicat articolul unde se prevede expres în Legea nr. 62/2011 această obligativitate, în dosarele nr._ ,_ ,_, dar și în alte dosare recurenții invocând acest motiv de nulitate respins de fiecare dată de Tribunalul Prahova.
Referitor la cel de-al treilea motiv de recurs, apreciind că Judecătoria Ploiești era competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea de acordare a personalității juridice a Sindicatului Național Petrom, intimatul a solicitat instanței să-l respingă ca nefondat, având în vedere că în conformitate cu art. 14 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, cererea de dobândire de către Sindicat a personalității juridice se depune la judecătoria în a cărei rază teritoriala își are sediul acesta, iar la momentul dobândirii personalității juridice S. Național Petrom avea sediul în Mun. Ploiești.
Faptul că inițial a promovat o primă cerere de acordare a personalității juridice a Sindicatului Național Petrom, înregistrată sub nr._/281/2011, cerere care a fost respinsă, iar ulterior a promovat cea de-a doua cerere, nu înseamnă că nu exista acest drept în condițiile în care se afla în procedura necontencioasă, iar încheierile (sentințele) nu au autoritate de lucru judecat.
Ca o dovadă de bună credință, în dosarul nr._/281/2011 intimatul nu a timbrat recursul și instanța a anulat recursul ca netimbrat având în sentința nr._/13.12.2011, fapt ce rezultă din decizia Tribunalului Prahova din 14.02.2012.
Și cu privire la cel de-al patrulea motiv de recurs s-a solicitat să se respingă ca nefondat, intimatul apreciind că recurenții au arătat în mod greșit arata că „instanța de fond nu a făcut verificările minime obligatorii" în privința îndeplinirii condițiilor de fond și formă prevăzute de lege pentru acordarea personalității juridice a Sindicatului Național Petrom, în realitate instanța analizând îndeplinirea condițiilor de dobândire a personalității juridice.
Conform disp. art. 14 alin. 2 din Legea 62/2011, la cererea de înscriere a Sindicatului, se anexează originalul și câte 2 copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte: proces verbal de constituire a Sindicatului, semnat de membrii fondatori; statutul; lista membrilor organului de conducere (cu menționarea numelui, prenumelui, CNP, profesie/funcție și domiciliul acestora).
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, instanța a verificat îndeplinirea cerințelor legale și conform art. 15 alin. 3 a procedat ulterior la soluționarea cererii.
Cu privire la procesul verbal de constituire, intimatul a apreciat că acesta nu este fictiv, membrii fondatori nu erau membrii în alt sindicat, S. Național Petrom Energie (SNPE) fiind o federație sindicală și nu un sindicat, având anterior denumirea Federația Sindicatelor Libere și Independente Petrom
Cu privire la Statutul Sindicatului N. Petrom, intimatul a arătat că acesta cuprinde disp. art. 6 din Legea 62/2011.
Referitor la lista membrilor organului de conducere, intimatul a arătat că nu este fictivă, membrii organului de conducere nefiind membrii al unui alt sindicat, așa cum s-a arătat și anterior.
Intimatul a învederat că nici sediul sindicatului nu este unul fictiv, contractul de comodat a fost legal încheiat între cele două entități, iar S. Național Petrom își desfășoară activitatea în această locație, cu întregul personal, având în componență peste 10.000 membrii de sindicat la momentul de față, fiind un sindicat reprezentativ la nivelul . și la alte unități.
Concluzionând, intimatul a solicitat ca față de considerentele ce preced să se dispună respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr._/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 105 și urm. Vechiul Cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din 13.05.2015, tribunalul a invocat din oficiu excepția de netimbrare a recursurilor declarate de S. L. Independent Petrosind C. și S. Petroliștilor D., precum și excepția lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Suplac Marghita.
Prin încheierea pronunțată la acel termen de judecată, constatând că recurenții S. L. Independent Petrosind C. și S. Petroliștilor D. nu au achitat taxele judiciare de timbru în cuantum de câte 9,5 lei și timbre judiciare în valoare de câte 1.5 lei, fiecare. Deși această obligație le-a fost aduse la cunoștință prin citațiile emise pentru termenul de judecată, în baza art.137 alin.1 C.pr.civ. cu aplicarea art.21 din Legea nr.146/1997, tribunalul a admis excepția de netimbrare a căilor de atac declarate de aceste părți, motiv pentru care, prin prezenta decizie, urmează a anula cererile de recurs menționate, ca fiind netimbrate.
În cauză, instanța a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri.
În ședința publică din 10.06.2014, tribunalul a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Suplac Marghita, invocată din oficiu, precum și excepția tardivității formulării cererii și excepția lipsei de interes a recurentului S. L. și Independent Petrom Suplac Marghita, invocate de către intimatul – petent, prin întâmpinarea depusă la dosar.
Analizând, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Suplac Marghita în promovarea prezentei căi de atac, invocată din oficiu, tribunalul constată că, potrivit art.336 alin.3 C.pr.civ., recursul împotriva încheierii de încuviințare a unei cereri cu caracter necontencios poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii.
Acest text legal conferă, deci, abilitarea de exercitare a căii de atac a recursului nu doar subiectului de drept ce a promovat cererea necontencioasă și a avut calitatea de parte în respectiva procedură, ci și oricărei persoane care justifică un interes legitim, fără să fi fost citată la judecata în fond.
În cauză, S. L. și Independent Suplac Marghita a promovat cererea de recurs ca subiect de drept pretins vătămat prin pronunțarea sentinței civile nr._/13.12.2011, motiv pentru care, în baza art.137 alin.1 coroborat cu art.336 alin.3 C.pr.civ., tribunalul va respinge excepția lipsei calității procesuale active a recurentului S. L. și Independent Suplac Marghita în promovarea prezentei căi de atac, invocată din oficiu.
În ceea ce privește excepția tardivității cererii de recurs, instanța de control judiciar observă că, din coroborarea prevederilor art.336 alin.2 cu dispozițiile art.301 C.pr.civ., se desprinde concluzia că termenul de recurs împotriva încheierii date în procedura necontencioasă este de 15 zile și curge de la pronunțare, pentru cei care au fost de față, respectiv de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Tribunalul reține că hotărârea judecătorească atacată nu a fost comunicată sindicatului recurent, astfel că nu se poate susține că ar fi expirat termenul de 15 zile instituit prin dispozițiile legale arătate anterior. Referitor la momentul în care recurentul a luat cunoștință de conținutul sentinței civile nr._/2011 a Judecătoriei Ploiești, instanța de control judiciar nu poate avea în vedere decât momentul obiectiv al primirii copiilor din dosarul nr._, atașat la dosarul nr._ al Curții de Apel Ploiești, în baza cererii aflate în copie la fila 67 din prezentul dosar.
Tribunalul nu poate lua în considerare susținerea intimatului-petent potrivit căreia recurentul ar fi avut cunoștință despre existența hotărârii atacate anterior înaintea datei de 14.11.2014, întrucât între părți se poartă mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, atât timp cât prin probe indubitabile S. Național Petrom nu a demonstrat că partea adversă ar fi luat cunoștință de conținutul înaintea momentului arătat anterior
În ceea ce privește excepția lipsei interesului în promovarea cererii de recurs, tribunalul apreciază că recurentul și-a justificat folosul practic urmărit prin sesizarea instanței de judecată, în condițiile în care anularea sentinței prin care s-a statuat legala înființare a sindicatului intimat, cu consecința dobândirii personalității juridice, ar putea deschide pentru S. L. și Independent Suplac Marghita posibilitatea participării, ca parteneri sociali, la negocierile colective desfășurate la nivelul unității.
Prin urmare, în baza art.137 cu aplicarea art.336 și art.301 cod pr. civilă, tribunalul va respinge atât excepția tardivității, cât și excepția lipsei interesului, invocate de intimat prin întâmpinările formulate.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin sentința civilă nr._/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul S. Național Petrom privind acordarea personalității juridice și înscrierea în registrul special al instanței, reținându-se că actul constitutiv nu respectă condițiile instituite prin dispozițiile art.14 alin.2 lit. c coroborate cu art.20 alin.3 din legea nr.262/2011 întrucât o singură persoană nu poate asigura, chiar și până la momentul alegerii celorlalți membrii ai colegiului director (moment care poate fi absolut aleatoriu), conducerea unui sindicat.
Ulterior, prin sentința civilă nr._/13.12.2011, dată tot de Judecătoria Ploiești a fost admisă cererea petentului S. național Petrom și s-a constat îndeplinirea condițiilor legale privind înființarea și dobândirea personalității juridice de către petent, cu consecința efectuării cuvenitelor mențiuni în Registrul special al instanței, după rămânerea definitivă a acestei hotărâri.
Este adevărat că procedura de soluționare a cererii de dobândire a personalității juridice, formulată de o organizație sindicală, în conformitate cu prevederile Legii nr.62/2011, a dialogului social, are natură necontencioasă, motiv pentru care își găsesc aplicabilitatea prevederile art.336 și art.337 cod pr. civilă – vechi, în vigoare la momentul pronunțării celor două hotărâri identificate anterior.
Practic, hotărârea dată în procedura necontencioasă prezintă trei particularități: este executorie, nu are putere de lucru judecat și are caracter constitutiv întrucât creează o situație juridică nouă.
Pornind de la dispozițiile art.337 cod pr. civilă, ce statuează că încheierile date în procedura necontencioasă nu au puterea lucrului judecat, tribunalul reține că, în ipoteza în care se află în fața unor elemente noi, pe care nu le-a cunoscut cui ocazia soluționării primei cereri, judecătorul poate da o soluție diferită de aceea reținută prin prima încheiere, fiind necesară o nouă cerere a părții interesate, întrucât instanța nu poate reveni din oficiu asupra soluției inițiale.
Or, cererea de dobândire a personalității juridice formulată de S. Național Petrom, înregistrată la Judecătoria Ploiești sub nr._, a fost însoțită de înscrisuri ce au demonstrat îndeplinirea condițiilor legale prevăzute de art.14 din Legea nr.62/2011, inclusiv lista membrilor organului executiv de conducere, cu menționarea numelui, prenumelui, codului numeric personal și funcțiile acestora.
Pe cale de consecință, sindicatul petent a îndeplinit și cerința legală socotită nerespectată la pronunțarea sentinței inițiale nr._/18.10.2011, ce nu are putere de lucru judecat, cererea de dobândire a personalității juridice fiind admisă prin sentința civilă nr._/13.12.2011.
Instanța de recurs nu poate lua în considerare critica recurentului potrivit căreia instanța de fond s-a pronunțat prin sentință, iar nu prin încheiere, așa cum statuează art.336 alin.3 C.pr.civ., întrucât natura hotărârii date în cauză nu poate atrage nelegalitatea soluției adoptate, decât în măsura în care s-ar face dovada pricinuirii unei vătămări părții ce invocă această neregularitate procedurală, ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea respectivei sentințe.
Or, recurentul nu numai că nu a dovedit, dar nici măcar nu a invocat suportarea unui prejudiciu prin pronunțarea unei sentințe, în loc de încheiere, ambele fiind, de altfel, hotărâri judecătorești conform art.255 C.pr.civ.
Referitor la alcătuirea completului ce a pronunțat hotărârea atacată, tribunalul constată că punctul de vedere al recurentului în sensul că la judecată ar fi trebuit să participe și un reprezentant al Ministerului Public nu-și găsește suport în dispozițiile Legii nr.62/2011, a dialogului social.
În concret, niciunul dintre articolele acestui act normativ nu reglementează în mod expres obligativitatea participării procurorului, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul cererilor de dobândire a personalității juridice a asociațiilor sau fundațiilor, ceea ce conduce la concluzia evidentă că hotărârea Judecătoriei Ploiești nu este afectată de motivul de casare reglementat de art.304 pct.1 C.pr.civ.
Împrejurarea că prin dispozițiile art.16 din Legea nr.62/2011 s-a statuat că hotărârea judecătoriei este supusă recursului, termenul de recurs este de 15 zile și curge de la comunicare, iar pentru procuror de la pronunțare, nu poate primi interpretarea dată, eronat, de către recurent, mai ales că, în cazul oricărei hotărâri procurorul poate exercita cale de atac prevăzută de lege, termenul curgând de la pronunțare conform art.301 cu aplicare art.284 alin.4 C.pr.civ.
În ceea ce privește motivul trei de recurs, vizând încălcarea formelor de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității conform art.105 alin.2 C.pr.civ., așa cum s-a arătat mai sus, sentința civilă nr._/18.10.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost respinsă inițial, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul S. Național Petrom privind acordarea personalității juridice nu avea putere de lucru judecat conform art.337 C.pr.civ., astfel că nu reprezenta un impediment pentru depunerea unei noi cereri, cu aceleași obiect, prima instanță neavând îndatorirea de a aștepta soluționarea recursului declarat împotriva primei sentințe menționate.
De altfel, tocmai prin inexistența efectului puterii de lucru judecat, nu ar fi fost îndeplinite condițiile pentru a opera reunirea celor două procese, prin admiterea excepției de litispendență, mai ales că cea de-a doua cerere a fost însoțită și de alte înscrisuri decât cele ce au stat la baza pronunțării sentinței nr._/2011.
Sub aspectul temeiniciei soluției adoptate prin sentința civilă nr._/13.12.2011, în mod corect, prima instanță a constata că sunt îndeplinite toate condițiile de fond și de formă prevăzute de art.14 din Legea nr.62/2011 a dialogului social, cererea de dobândire a personalității juridice fiind însoțită de procesul verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori, statutul sindicatului și lista membrilor organului de conducere, cu menționarea numelui, prenumelui, CNP-lui, profesiei/funcției și domiciliului acestora.
Susținerile recurentului potrivit cărora intimatul petent nu are un statut care să corespundă prevederilor art. din Legea nr.62/2011 sunt nefondate, la fel ca și afirmațiile referitoare la caracterul fictiv al procesului verbal de constituire, respectiv al contractului de comodat prin care s-a făcut dovada sediului Sindicatului Național Petrom.
În concret, tribunalul constată că recurentul-petent nu a produs nici un mijloc de probă susceptibil a demonstra realitatea susținerilor sale, deși avea această îndatorire conform art.129 alin.1 C.pr.civ.
Față de atoate aceste argumente, în baza art.312 cu aplicarea art.304 și art.3041 C.pr.civ.coroborate cu art.14 – 15 din Legea nr.62/2011, tribunalul va respinge recursul declarat de S. L. ȘI INDEPENDENT PETROM SUPLAC MARGHITA, împotriva sentinței civile nr._/13.12.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind nefondat.
În baza art.274 C.pr.civ., cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că intimatul - petent nu a solicitat cheltuieli de judecată în acest cadrul procesual, ci pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesual active a recurentului S. L. și Independent Suplac Marghita, invocată din oficiu.
Respinge excepția tardivității formulării recursului și excepția lipsei interesului, invocată de intimatul - pârât.
Respinge recursul declarat de recurentul S. L. ȘI INDEPENDENT PETROM SUPLAC MARGHITA, cu sediul în Marghita, Calea Republicii, nr. 83, jud. Bihor împotriva sentinței civile nr._/13.12.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul – petent S. NAȚIONAL PETROM cu sediul în Câmpina, .. 190, jud. Prahova și cu sediul ales la Cabinet Avocat A. M. – Ploiești, ., .. 22, jud. Prahova și intimatul – intervenient P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PLOIEȘTI, ca nefondat.
Anulează celelalte două recursuri declarate de S. L. INDEPENDENT PETROSIND C., cu sediul în C., ., jud. D., S. PETROLIȘTILOR D., cu sediul în D., ., jud. V., ca netimbrate.
Ia act că intimatul - petent nu a solicitat cheltuieli de judecată în acest cadrul procesual, ci pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2015.
Președinte, Judecători,
M. C. - A. P.-A. A. Ș. O. C.
Grefier,
A. I. A.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. P.A.A./tehnored. S.L.F.
6 ex./26.06.2015
d.f. nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. S. I.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 316/2015. Tribunalul PRAHOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 321/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
