Fond funciar. Hotărâre din 10-12-2015, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 3321/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 3321
Ședința publică din data de 10.12.2015
PREȘEDINTE – M. N.
JUDECĂTOR – N. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta-pârâtă P. P., CNP_, cu domiciliul în ., ., J. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 7045/02.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. V., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., J. Prahova și intimatele-pârâte C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR COCORĂȘTII C. PRIN PRIMAR, cu sediul în . 101A, J. Prahova și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR PRAHOVA PRIN PREFECT, cu sediul în Ploiești, .-4, J. Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la 03.12.2015 și la data de 10.12.2015, când a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub numărul_, reclamantul G. V. a solicitat in contradictoriu cu parata C. Locala de aplicare a legilor Fondului Funciar a comunei Cocorastii Colt, cu Comisa Județeana Prahova de aplicare a legilor Fondului Funciar si pârării P. P., R. S., sa se constate nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._ din 04.04.1995.
In motivarea acțiuni reclamantul a arătat ca este moștenitorul numitei G. N. si ca întrucât paratele R. S. si P. P. sunt renunțătoare la moștenire conform certificatului de moștenitor 1555/23 06.1987 si in mod nelegal au fost incluse pe titlul de proprietate_/ 04.04.1995.
La data de 06.01.2015 reclamantul își precizează cererea in sensul că nu dorește sa se judece cu R. S. întrucât aceasta a decedat, iar moștenitorii acesteia este reclamantul si parata P. P.. De asemenea precizează ca dorește anularea titlului de proprietate pentru suprafața de 640 m.p. intravilan, T1/P178 si suprafața de_ m.p. extravilan T 76/P 551/27, T81/P558/20, T 81/P 558/76, T 77 /P 559/76, T 77/ P 559/178/1, întrucât o parte din terenuri au fost vândute de reclamant si parate.
In acest sens sunt invocate dispozițiile art. III din Legea 169/1997 si 696 Cod civil.
Se solicita de câtre reclamanți in dovedirea acțiunii a fi încuviințata proba cu interogatoriu si proba cu înscrisuri. La data de 07.04.2015 instanța a admis in temeiul art.255 raporta la art.258 C.pr.civ proba cu înscrisuri pentru toate părțile si a luat act de renunțarea reclamantei la administrarea probei cu interogatoriu.
Atașat acțiunii au fost înaintate la dosar: certificatul de moștenitor nr.1955 /23.06.1987 (f10-11), titlul de proprietate a cărui anulare se solicita_ din 04.04.1995 (f 12), procesul verbal de punere in posesie(f 13), acte stare civila.
In etapa regularizării cererii, fiind citat cu adresa si cererea de chemare in judecata pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât, pe de o parte reclamantul a fost de cu mențiunile din titlul de proprietate si nu le-a contestat potrivit dispozițiilor art.53 din Legea 18 /1991, ca prin depunerea unei cereri unice de reconstituire de cei trei frați aceștia au fost de acord cu împărțirea averii defunctei.
Prin sentința civilă nr._ Judecătoria Ploiești a admis acțiunea formulată de către reclamantul G. V. în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar Cocorăștii C. prin Primar, C. Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Prahova Prin Prefect, P. P. și s-a constatat nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate_/04.04.1995 emis de către C. Județeană Prahova Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, a fost obligată parata C. L. De Aplicare a Legii Fondului Funciar Cocorastii Colt sa întocmească si sa înainteze documentația –conform dispozițiilor instanței către Comisa Județeana Pentru Stabilire a Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova in vederea emiterii titlului de proprietate și a fost obligată parata C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor să emită titlul de proprietate pe numele reclamantului G. V. conform dispozițiilor instanței.
De asemenea, a fost obligată parata P. P. la plata cheltuielilor de judecata de 2000 lei reprezentând c/valoarea onorariului de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin titlul de proprietate nr._/04.04.1995 emis de către Comisa Județeana Prahova s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren ce au rămas de pe urma defunctei G. N..
Conform înscrisurilor ce au fost atașate la dosar G. N. a decedat la data de 06.02.1987, iar averea acesteia a fost dezbătuta potrivit certificatului de moștenitor 1555/23.06.1987 eliberat de notariatul de Stat Prahova.
Așa cum rezulta din acest înscris paratele R. S. si P. P. nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei G. N..
Din analiza cererii de reconstituire dosar rezulta ca atât reclamantul G. V. cat si paratele R. S. si P. P. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctei G. N..
Potrivit dispozițiilor art. 8 din leg 18/1991 „Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face in condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. In acord cu dispozițiile alin. 2 a acestui text..,, de prevederile prezentei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către acesta, precum si, in condițiile legii moștenitorii acestora,,
Analizând prima solicitare a reclamantului instanța retine ca potrivit D.R.I.L XI/2007 in aplicarea dispozițiilor art. 8 si art. 13 din Legea 18/1991 beneficiază de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prev. de art. 700 C.civ., iar nu si cei care au renunțat.
In acest sens, instanța constata ca declarațiile date de către parata M. Constanta cu ocazia dezbaterii succesiunii părinților săi sunt declarații de renunțare la moștenire. Acest fapt rezulta atât din conținutul acestor declarații, dar si din conținutul certificatelor de moștenitor, consemnările fiind făcute la rubrica „Au renunțat la succesiune ”.
De altfel, prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede ca repunerea in termen vizează numai moștenitorii, deci persoane care au calitatea de moștenitor. Or, potrivit dispozițiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunța la succesiune este considerat ca nu a avut niciodată aceasta calitate, titlul de moștenitor fiind desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoana străina de moștenire. De aceea, cel care renunța la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt moștenitori, el neputând dovedi aceasta calitate întrucât, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in condițiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci, dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarație notariala) ca nu este moștenitor, dat fiind faptul ca a renunțat expres la succesiune. Prin efectul renunțării, moștenitorul este socotit ca nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorala este retroactiv desființata. Regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă acelasi caracter indivizibil si opțiunii succesorale care nu poate fi condiționata de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renunțarea vizează atât bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectivă.
Ca urmare, in raport de data reglementarii, beneficiază de dreptul de moștenire a proprietarii, in temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, in sensul repunerii in termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat-o in termenul prevăzut de lege, iar nu si cei care au renunțat la succesiune.
F. de cele învederate si probatoriu administrat la dosar instanța constata astfel ca numitele R. S. si P. P. au renunțat la moștenirea defunctei G. N. si nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate singura persoana îndreptățita la reconstituire fiind reclamantul G. V. si pe cale de consecința constata ca titlul de proprietate_/04.04.1995 a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale fiind lovit de nulitate absoluta.
Raportat la cele învederate si dispozițiile art. III alin a din Legea 169/1997 instanța va admite acțiunea si va constata nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate_/04.04.1995 emis de către C. Județeană Prahova de Fond Funciar .
Fața de cele învederate de reclamant in cererea precizatoare va obliga parata C. L. de aplicare a Legii Fondului Funciar Cocorastii Colt sa întocmească si sa înainteze documentația pentru suprafața de teren de 640 mp situat in T1/P178, suprafața de 4782 mp situat in T 76/P 178, suprafața de 5000 mp. situat in T 81 P 558/20, suprafața de 4733 mp. situat in T 81 P 558/76 si suprafața de 1780 m.p. situat in T77 P 559/178/1 către C. Județeana Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova in vederea emiterii titlului de proprietate.
Va obliga parata C. Județeană Prahova Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor sa emită titlul de proprietate pe numele reclamantului G. V. pentru suprafața de teren de 640 mp situat in T1/P178, suprafața de 4782 mp situat in T 76/P 178, suprafața de 5000 mp. situat in T 81 P 558/20, suprafața de 4733 mp. situat in T 81 P 558/76 si suprafața de 1780 mp. situat in T77 P 559/178/1.
In temeiul art. 451-453 N. C.P.C., având in vedere că pârâta P. P. a căzut in pretenții, instanța o va obliga să plătească reclamantei cheltuieli de judecată in cuantum de 2000 lei reprezentând lei onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtă P. P., arătând că judecătorul fondului a reținut in esența că, in raport de dispozițiile art. 8 si art. 13 din Legea nr. 18/1991, ce arata ca beneficiază de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prevăzut de art. 700 C. Civ. iar nu si cei care au renunțat, paratele R. S. si P. P. nu sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctei G. N., acestea neacceptând succesiunea de pe urma autoarei.
Insa, deși in aparenta încadrarea dispozițiilor legale arătate se pliază pe situația de fapt dedusa judecații, instanța de fond nu a reținut aspecte esențiale de natura a modifica soluția pronunțata, omițând sa se pronunțe atât cu privire la apărările invocate cat si cele formulate de către celelalte parate.
3. Astfel, premisa de la care se pleacă are in vedere împrejurarea ca Titlul de proprietate nr._/04.04.1995, a avut la baza formularea cererii de reconstituire de către toți moștenitorii in comun, iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 553/15.06.2001, P. P., R. S. și G. V. (moștenitorii din titlu) au înstrăinat unor terțe persoane, parte din suprafața regăsita in titlul contestat, la acest moment.
4. Deși prin Decizia XI/1007 a ICCJ, s-a reținut ca beneficiază de dreptul de moștenire a proprietății, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în sensul repunerii în termenul de acceptare a succesiunii, numai moștenitorii care nu au acceptat-o în termenul prevăzut de lege, iar nu si cei care au renunțat la succesiune, aceasta apărare poate fi invocata de moștenitorul interesat numai in cadrul procedurii speciale a plângerii la Hotărârea Comisiei Județene, deoarece de la data emiterii HCJ părțile interesate cunosc atât persoanele beneficiare cat si suprafața reconstituita.
Astfel, in momentul in care se contesta propriul titlu de către beneficiari, in baza art. III din Legea nr. 169/1997, examinarea motivului concret de nulitate trebuie raportata la o imposibilitate obiectiva si temeinic argumentata, pentru care beneficiarul titlului nu a uzat de procedura prev. de art. 53(2) din Legea nr. 18/1991 sau nu avea interes la acea vreme sa conteste HCJ.
In caz contrar, daca pentru orice motiv se lasa deschisa calea acțiunilor in nulitate a propriului titlu, se alunge la eludarea procedurii speciale prevăzuta de art. 53(21 din Io. 18/1991. plângerea la HCJ.
In speța, veți observa ca reclamantul G. V. nu a contestat propunerile de validare ale Comisiei Locale, iar Hotărârea Comisiei Județene nu a fost atacata cu Plângere.
Potrivit art. 29 din HG nr. 131/1991, in vigoare la acea data, C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, precum si contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunala. C. județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile si va valida sau invalida propunerile si le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local si vor comunica, sub semnătura, persoanelor care au formulat contestații (nu este cazul reclamanților) hotărârea comisiei județene.
De la data comunicării sub semnătura, persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene ia judecătorie în termen de 30 de zile.
Așadar, pentru a asigura stabilitatea circuitului civil si a se evita incertitudinile viitoare pentru cei menționați în titlu a fost prevăzuta o procedura speciala de contestare conform art. 53 al. 2 din Legea 18/1991.
Aceeași rațiuni se justifica si in cazul paratei pe care reclamantul o contesta ca beneficiara, așa cum rezulta de altfel si din teza probatorie. administrata in cauza.
De asemenea, in cauza se observa ca cererea formulata la C. Locala si înregistrata sub nr. 1395/12.03.1991 este scrisa si semnata de către toți cei 3 (trei) moștenitori, de unde rezulta clar acordul moștenitorilor de a împărți averea funciara a defunctei, fără a distinge după cum sunt renunțători sau nu.
Mai mult, se poate observa ca in deplin acord cu privire la modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate asupra averii funciare, moștenitorii de comun acord au înstrăinat parte din suprafața reținuta in cadrul Titlului de proprietate ce face obiectul prezentei cauze, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 553/15.06.2001, unor terțe persoane.
Or, este evident in situația expusa ca reclamantul are o dubla măsura in aplicarea dispozițiilor legale atât timp cat recunoaște paratelor dreptul de proprietate pentru suprafața înstrăinată in comun insa nu si pentru diferența rămasa in patrimoniul acestora din titlul de proprietate, impunându-se pentru identitate de rațiune respingerea in totalitate a cererii.
Astfel, principiul ubi eadem ratio eadem soluțio impune regula potrivit căreia atunci când in situații diferite s-ar regăsi identitate de motive, pentru ca ele sa fie rezolvate in același fel se legitimează adoptarea aceleiași soluții.
In speța, atât timp cat se considera ca paratele, persoane fizice au avut dreptul de a înstrăina o suprafața de teren, reconstituita, prin titlul de proprietate nr._/04.04.1995 in calitate de proprietare, drept recunoscut inclusiv de reclamant, urmează sa le fie recunoscuta acest drept inclusiv pentru suprafața diferența de 16.295 mp, cu consecința menținerii titlului nr._/ 04.04.1995 ca temeinic si legal, in virtutea principiului enunțat anterior.
In concluzie față de cele prezentate, se apreciază ca parata P. P. poate paraliza cererea de scoatere a sa din titlu atât timp cat a formulat cererea de reconstituire iar moștenitorul interesat sa profite de partea renunțătorului a renunțat la acest beneficiu din momentul când a acceptat sa fie formulate cereri de reconstituire comune (validare . la HCJ), a administrat in comun terenurile cu parata si chiar a înstrăinat parte din acestea împreuna cu aceasta.
In drept: art. III din Legea nr.169/1997 coroborat. cu art. 53 din Legea nr.18/91, art 691 C.civ., art.453 C.pr.civ.
Pentru considerentele expuse, a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a hotărârii apelate, cu consecința respingerii acțiunii formulata de către intimatul G. V..
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, dosarul a fost înregistrat sub nr._, la data de 09.09.2015.
La data de 29.09.2015 intimatul G. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către P. P. ca nefondat si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.
Considera ca instanța de fond in mod corect a admis acțiunea precizata, având in vedere dispozițiile legale si faptul ca vătămarea intimatului a existat prin includerea in titlul de proprietate si a celorlalți moștenitori care au renunțat la succesiune.
Pe fond, prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Ploiești, intimatul G. V. a solicitat in contradictoriu cu C. Locala de aplicare a Legii Fondului Funciar a Comunei Cocorastii Colt, C. Județeană de aplicare a Legii Fondului Funciar Prahova, P. P. si R. S., ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._/04.04.1995 eliberat pe numele moștenitorilor defunctei G. Z. N. si emis de C. Județeană Prahova de aplicare a Legii Fondului Funciar (si implicit al procesului verbal de punere in posesie nr. 37); obligarea paratei C. Locala a comunei Cocorastii Colt sa elibereze procesul-verbal de punere in posesie, sa întocmească si sa înainteze documentația Comisiei Județene Prahova in vederea emiterii unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de_ m.p. situata pe raza comunei Cocorastii Colt, numai in favoarea petentului G. V.; obligarea paraților in solidar la plata cheltuielilor de judecata, conform art.283 cod pr. civ. si art. 6 lit. b din HG 890/2005.
A arătat faptul ca intimatul este fiul lui G. N., iar cele doua parate persoane fizice sunt descendente privilegiate ale lui G. N..
Prin eliberarea certificatului de moștenitor nr. 1555/23.06.1987, P. P. si R. S. au renunțat in mod expres la moștenirea autoarei G. N., rămânând singurul moștenitor reclamantul.
Ulterior a fost eliberat titlul de proprietate_/04.04.1995 pe numele moștenitorilor defunctei G. N. si procesul verbal de punere in posesie nr. 37
Petentul a formulat modificare a acțiunii sub aspectul calității procesual pasive a paratei R. S. având in vedere greșita mențiune a acesteia in acțiune întrucât era decedata, si precizare raportat la terenurile din titlul de proprietate a cărui nulitate a fost solicitata.
Prin contractul de vânzare cumpărare nr.553/15.06.2001 autentificat de către BNP D. C. T. au fost înstrăinate terenuri din T5 P54, T6 P70 si T6 P71, astfel încât in titlul de proprietate nr._/04.04.1995 au mai rămas doar terenurile in suprafața de: 640 m.p. intravilan in TI P178, 4782 extravilan T76 P551/27,5000 m.p. in T81 P558/20, 4733 m.p. in T81 P558/76, 1780 m.p. in T77 P559/178/1.
Ca si temeinicie, petentul a solicitat a se constata nulitatea, având in vedere faptul ca sunt aplicabile dispozițiile art. III al 1 lit. a pct. I din Legea nr. 169/ 1997, întrucât parata P. P. si R. S. nu erau îndreptățite sa li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor ramase de pe urma definitei G. N., din moment ce acestea au renunțat expres la succesiune așa cum reiese din certificatul de moștenitor amintit mai sus.
Conform Deciziei nr. XI din 5 februarie 2007 a înaltei Curți de Casație si Justiție - Secțiile Unite, s-a stabilit ca in aplicarea dispozițiilor art. 8 si art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, beneficiază de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu si cei care au renunțat la moștenire.
Cel care renunța la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt moștenitori, el neputând dovedi aceasta calitate întrucât, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in condițiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci, dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarație notariala) ca nu este moștenitor, dat fiind faptul ca a renunțat expres la succesiune. Prin efectul renunțării, moștenitorul este socotit ca nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorala este retroactiv desființată.
Solicită sa fie înlăturate si apărările apelantei P. P. in sensul ca nu s-a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene Prahova de validare a suprafețelor de teren către toți moștenitorii întrucât instituția nulității absolute este imprescriptibila si interesul petentul este vădit vătămat având in vedere faptul ca acesta a rămas coindivizar/coproprietar cu ceilalți frați renunțători la moștenire pe toata masa succesorala.
Mai mult, nu are nici o importanta la acest moment faptul ca au fost înstrăinate parte din terenurile din titlul de proprietate a cărui nulitate se solicita, întrucât intimatul are posibilitatea de a formula pe alta cale acțiune privind nulitatea actelor subsecvente.
Instanța de fond a analizat aceste aspecte si a motivat prin faptul ca sunt incidente dispozițiile art. III alin a din Legea 169/1997, respectiv cauze de nulitate absoluta si nu calea procedurala a plângerii împotriva hotărârii de validare a Comisiei Județene.
Având in vedere aceste aspecte, a solicitat respingerea apelului formulat de P. P. împotriva sentinței civile nr.7045/02.06.2015 pronunțata de Judecătoria Ploiești si menținerea ca legala si temeinica a sentinței instanței de fond, obligând apelanta la plata cheltuielilor de judeca
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, în temeiul art. 479 N.C.p.c., constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr._ Judecătoria Ploiești a admis acțiunea formulată de către reclamantul G. V. în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar Cocorăștii C. prin Primar, C. Județeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Prahova Prin Prefect, P. P. și s-a constatat nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate_/04.04.1995 emis de către C. Județeană Prahova Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, a fost obligată parata C. L. De Aplicare a Legii Fondului Funciar Cocorastii Colt sa întocmească si sa înainteze documentația –conform dispozițiilor instanței către Comisa Județeana Pentru Stabilire a Dreptului de Proprietate Asupra Ternurilor Prahova in vederea emiterii titlului de proprietate și a fost obligată parata C. Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor să emită titlul de proprietate pe numele reclamantului G. V. conform dispozițiilor instanței.
De asemenea, a fost obligată parata P. P. la plata cheltuielilor de judecata de 2000 lei reprezentând c/valoarea onorariului de avocat.
Apelanta pârâtă P. P. a solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a hotărârii apelate, cu consecința respingerii acțiunii formulata de către intimatul G. V., criticile acesteia vizând admiterea acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate contestat.
Tribunalul constată că Judecătoria Ploiești a reținut în mod corect că în conformitate cu disp. art. III lit. a pct. I din Legea nr. 169/ 1997, paratele P. P. si R. S. nu erau îndreptățite sa li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor ramase de pe urma defunctei G. N., în condițiile în care acestea au renunțat expres la succesiune așa cum reiese din certificatul de moștenitor 1555/23.06.1987 eliberat de Notariatul de Stat Prahova prin care s-a dezbătut moștenirea defunctei G. N. care a decedat la data de 06.02.1987.
Potrivit dispozițiilor art. 8 din leg 18/1991 „Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face in condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept și ,, de prevederile prezentei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către acesta, precum si, in condițiile legii moștenitorii acestora,,
Potrivit art. 13 din legea nr. 18/1991 „(1) Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii.
(2) Moștenitorii care nu-și pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.”
Prin decizia nr. XI / 2007 a Secțiilor Unite a Î.C.C.J. s-a stabilit că „Beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 C.civ., iar nu și cei care au renunțat la moștenire”.
În acord cu aceste dispoziții legale, având în vedere că paratele P. P. si R. S. au renunțat expres la succesiunea moștenirea defunctei G. N., decedată la data de 06.02.1987, așa cum reiese din certificatul de moștenitor 1555/23.06.1987 eliberat de Notariatul de Stat Prahova tribunalul reține că paratele P. P. si R. S. nu erau îndreptățite legal la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma def. G. N., astfel că în mod greșit li s-a reconstitui dreptul de proprietate în această modalitate.
Prin urmare, soluția instanței de fond de constatare a nulității titlului de proprietate, în sensul că cele două pârâte nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, este legală, potrivit art. III, lit. a din legea nr. 169/ 1997 iar împrejurarea relevată de apelante în sensul că ulterior emiterii titlului s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 553/15.06.2001, prin care toți moștenitorii, P. P., R. S. și G. V. au înstrăinat unor terțe persoane, parte din suprafața regăsita in titlul contestat, nu are relevanță deoarece motivele de nulitate se apreciază în raport cu situația de la momentul emiterii actului iar nu în raport cu situația ulterioară acestui moment și oricum prin voința lor comună părțile nu pot înfrânge nulitatea absolută, în această materie nefiind aplicabil principiul confirmării, în lipsa unei dispoziții exprese a legiuitorului.
Susținerea apelantei că in momentul in care se contesta propriul titlu de către beneficiari, in baza art. III din Legea nr. 169/1997, examinarea motivului concret de nulitate trebuie raportata la o imposibilitate obiectiva si temeinic argumentata, pentru care beneficiarul titlului nu a uzat de procedura prevăzută de art. 53 alun. (2) din Legea nr. 18/1991 sau nu avea interes la acea vreme sa conteste HCJ, este nefondat, având în vedere prevederile art. III, lit. a din legea nr. 169/ 1997 potrivit cărora motivul de nulitate privește oricare din actele de reconstituire, poate fi invocat oricând și de orice persoană interesată.
Susținerea apelantei că se considera ca paratele, persoane fizice au avut dreptul de a înstrăina o suprafața de teren, reconstituita, prin titlul de proprietate nr._/04.04.1995 in calitate de proprietare, este nefondată, deoarece acest aspect urmează a se reglementa ulterior în baza principului „quod ullum este, nullum producit effectum”.
Având în vedere că apelanta nu a formulat critici și cu privire la modalitatea în care instanța s-a pronunțat asupra celorlalte capete de cerere ale acțiunii precizate și în vederea respectării principului neînrăutățirii situației în propria cale de atac, tribunalul, potrivit dispozițiilor art. 480, alin. 1 N.C.p.c va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - pârâtă P. P., împotriva sentinței civile nr. 7045/02.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Văzând și prevederile art. 453 și urm. C.p.c., potrivit cu care instanța poate obliga partea care a pierdut procesul la cheltuieli de judecată numai la cererea părții care a câștigat procesul, tribunalul va obliga apelanta să plătească intimatului reclamant 1000 lei cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă P. P., CNP_, cu domiciliul în ., ., J. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 7045/02.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G. V., CNP_, cu domiciliul în Ploiești, ., ., ., J. Prahova și intimatele-pârâte C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR COCORĂȘTII C. PRIN PRIMAR, cu sediul în . 101A, J. Prahova și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR PRAHOVA PRIN PREFECT, cu sediul în Ploiești, .-4, J. Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatului reclamant 1000 lei cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. N. N. A.
Fiind în concediu de odihnă,
Semnează Președintele Completului
GREFIER,
L. E. A.
operator de date cu caracter personal 5595
red. N.M./tehnored. TS
6 ex./28.12.2015
d.f._
j.f. T. N. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 3303/2015. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 3290/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
