Anulare act. Decizia nr. 400/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 400/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-06-2012 în dosarul nr. 400/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 400
Ședința publică din data de 07.06.2012
PREȘEDINTE: O. C. Ș.
JUDECĂTOR: A. P. A.
GREFIER: L. E. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-pârât Ș. M., domiciliat în Ploiești, Piața V., nr. 8, .. B, ., împotriva sentinței civile nr._/19.12.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-reclamante Ș. M., domiciliată în comuna Șirna, ., și Z. E., domiciliată în Ploiești, ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul apelantului-pârât, avocat G. A., și intimatele-reclamante, avocat M. C..
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 1557 lei, conform chitanței nr._/18.04.2012, și timbru judiciar, în valoare de 2,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul apelantului-pârât, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le depune la dosar, comunicând un exemplar al acestora și intimatelor-reclamante, prin apărător.
Tribunalul, apreciind concludentă și utilă soluționării apelului proba cu înscrisuri solicitată de apelantul-pârât, prin apărător, în baza art. 167 alin 1 coroborat cu art. 295 cod proc. civilă, o încuviințează.
Apărătorul apelantului-pârât și apărătorul intimatelor-reclamante, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul apelantului-pârât, având cuvântul în dezbateri, arată că sentința ester atacă sub aspectul modalității de admitere a acțiunii, omologarea variantei I a expertizei, în condițiile în care existau mai mult decât nereguli în acea expertiză tehnică de specialitate, respectiv: la termenul de judecată din data de 20.06.2011 instanța a apreciat că obiecțiunile formulate la expertiză sunt obiective noi, urmând a se pronunța asupra acestora la termenul de judecată următor, la care, însă, a respins ca neîntemeiate obiecțiunile respective, în condițiile în care prin expertiză a fost micșorată valoarea construcțiilor supuse partajării, imobilul C1 fiind subevaluat pe motiv că este construit în anul 1986, fiindu-i aplicat grad de uzură pentru că are o vechime de 74 ani, fără a se reține că are fundație de beton, în timp ce celelalte imobile au o valoare mai mare, respectiv C2. În ceea ce privește expertiza topografie, instanța de fond acordă cuvântul asupra acesteia, se formulează obiecțiuni, ce au fost analizate ca și obiective noi, și le respinge, iar ulterior, la termenul din 20.06.2011 s-a solicitat a se face aplicarea art. 209 cod proc. civilă, în sensul de a se constata nulitatea expertizei topografie, întrucât pârâtul nu a fost convocat la întocmirea lucrării, fără a se face dovada în acest sens, și expertul, fără ca instanța să dispună acest lucru, își permite să efectueze o nouă convocare a părților, fiind încălcate principiile oralității și contradictorialității, întrucât instanța nu a dispus refacerea expertizei, astfel că apelul promovat vizează completarea probelor conform disp. art. 295 cod proc. civilă prin completarea rapoartelor de expertiză conform obiectivelor stabilite la instanța de fond și obiecțiunilor formulate la acestea, sens în care solicită admiterea apelului, în sensul completării probelor prin efectuarea a noi expertize specialitățile topografie și construcții civile.
Apărătorul intimatelor-reclamante, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea cererii de completare a probatoriului și respingerea apelului, având în vedere că obiecțiunile formulate la expertiza construcții civile au fost respinse în mod corect, pentru că s-a susținut supraevaluarea imobilelor C1 și C2, singura diferență dintre acestea fiind beciul, la fel ca și aplicarea coeficienților de depreciere, avându-se în vedere că imobilul C1 este mai vechi, iar imobilul C2 este mai nou. În ceea ce privește expertiza topografie, urmează a se avea în vedere că instanța, în urma obiecțiunilor formulate de părți, a pus în vedere expertului să depună la dosar dovada convocării părților, ceea ce nu s-a realizat, deși s-a acordat un nou termen în acest sens, dar și să răspundă obiecțiunilor formulate, însă expertul a efectuat o nouă expertiză – refacere și o nouă convocare, nemaifiind invocată, de această dată, nulitatea expertizei. În ceea ce privește fondul cauzei, urmează a se avea în vedere că suprafețele au fost mai mici decât cele găsite de expert, iar varianta de lotizare nu a mai fost susținută, astfel că nu se putea atribui apelantului toate bunurile și a făcut o împărțire pe cât posibil în natură, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17.10.2008 pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanții Ș. M. și Z. E. au chemat în judecată pe pârâtul Ș. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea parțială absolută a certificatelor de moștenitor nr.405/19.02.2003 și, respectiv nr. 1/03.01.1994 suplimentar emise de fostul notariat de Stat Județean Prahova, precum și a declarației înregistrată la nr. 100/1993 și autentificată sub nr. 3426/1993 de fostul Notariat de Stat Județean Prahova, să se constate deschisă succesiunea defunctului Ș. G., decedat la data de 22.09.1992, cu ultimul domiciliu în comuna Șirna, .; să se constate că au calitatea de succesori acceptanți ai averii succesorale rămase de pe urma defunctului: reclamanta Ș. M., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 2/8, reclamanta Z. E. și pârâtul Ș. M., în calitate de descendenți direcți, fiecare cu o cotă de 3/8; să se dispună partajarea averii succesorale potrivit cotelor cuvenite părților și să se dispună obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la data de 22.09.1992 a decedat Ș. G., cu ultimul domiciliu în comuna Șirna, ..
Reclamanții au arătat că de pe urma defunctului Ș. G. au fost emise certificatul de moștenitor nr. 405/19.02.1993 eliberat de fostul Notariat de Stat Județean Prahova în dosarul nr. 619/1993, precum și certificatul de moștenitor nr. 1/03.01.1994 - supliment la certificatul de moștenitor nr. 405/1993 prin care reclamanta Z. E. a fost declarată renunțătoare la moștenire în baza declarației nr. 100/1993, autentificată sub nr. 3426/1993 de fostul Notariat de Stat Județean Prahova.
Reclamanții au arătat că renunțarea reclamantei Z. E. la moștenirea defunctului este inoperantă, întrucât aceasta acceptase succesiunea în mod tacit, în termenul prevăzut de lege, în considerarea faptului că aceasta a suportat toate cheltuielile ocazionate de înmormântarea defunctului și a folosit o parte din terenurile succesorale. Întrucât reclamanta Z. E. și-a exercitat dreptul de opțiune prin acceptare – fie și tacită a moștenirii – s-a produs o confuzie de patrimonii între bunurile succesorale și bunurile acesteia, situație în care renunțarea ulterioară la succesiune este lipsită de orice efect juridic asupra actului inițial de acceptare ( a se vedea în acest sens, TS, s.civ., dec.nr. 1968/1972, în Repertoriu de practică judiciară 1969 – 1975, CSJ, s.civ., dec. nr. 1984/1991, în Deciziile CSJ 1990 – 1992, TJ T., dec. civ. nr. 878/1976, în RRD nr.12, 1976, TJ G., dec. civ. nr. 323/1976, în RRD nr. 8, 1976).
Masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Ș. G. se compune din următoarele bunuri:
- un corp de clădire construcție din cărămidă, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie de iarnă, bucătărie de vară, pivniță și anexe gospodărești constând dintr-un pătul și un fânar, aflate pe terenul în suprafață de 1217 m.p., situat în intravilanul comunei Șirna, .;
- construcție compusă din 3 camere, antreu, pivniță și anexe gospodărești constând dintr-un pătul cu rampă, un coteț, aplecătoare învelită cu plăci azbociment aflate pe terenul în suprafață de 1217 m.p., situat în intravilanul comunei Șirna, .;
- teren în suprafață de 911 m.p., situat în intravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 9, . „ Curți – construcții”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 306 m.p., situat în intravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 2, . „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 1 ha, situat în extravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 13, . categoria „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 6843 m.p., situat în extravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 7, . categoria „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 5640 m.p., situat în extravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 13, . categoria „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 2500 m.p., situat în extravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 14, . categoria „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- teren în suprafață de 1 ha și 3800 m.p., situat în extravilanul comunei Șirna, județul Prahova, tarlaua 13, . categoria „ arabil”, reconstituit pe numele defunctului conform titlului de proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova;
- 40 ml gard de plasă cu temelie de ciment;
- 20 ml gard de scândură cu temelie de ciment;
- 3 hambare;
- o tocitoare de 2000 l și un butoi de lemn;
- 3 pompe de apă;
- plantații: 5 nuci, un vișin, un măr, un prun, 50 butuci de viță de vie, boltă viță de vie.
In drept reclamanții își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 728 și urm. C.civ., art. 480 și urm. C.civ., art. 673 indice 1 și urm. C.pr.civ. și art. 274 C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv: copie de pe Titlul de Proprietate nr._/20.02.2008 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Prahova, copie de pe procesul – verbal de punere în posesie nr. 193 din 16.05.2007, copie de pe certificatul de moștenitor nr. 405/ 19.02.1993 și copie de pe certificatul de moștenitor nr. 1/1994 – supliment din data de 03.01.1994.
Pârâtul a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 22.11.2008, întâmpinare – cerere reconvențională. Pe cale de întâmpinare pârâtul a arătat că este de acord cu capetele 2 și 4 de cerere din acțiune, respectiv cu partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului S. G., decedat la data de 22.09.1992, cu ultimul domiciliu în comuna Șirna, ., urmând să se constate deschisă succesiunea acestuia. În ceea ce privește nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 405 din 19.02.1993, și respectiv nr. 1/3.01.1994, emise de fostul Notariat Județean Prahova, a arătat că acțiunea a fost neîntemeiată pe acest capăt de cerere.
Pârâtul a invocat prin întâmpinare excepția tardivității formulării acțiunii pe capătul de cerere privind nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr.405 din 19.02.1993, și respectiv nr. 1/3.01.1994, emise de fostul Notariat Județean Prahova întrucât acțiunea în constatarea nulității relative poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data când cel vătămat a luat cunoștință de act sau de la data când vătămarea s-a produs, ori în speță, făcând declarație de renunțare în cursul anului 1993, reclamanta putea formula acțiune numai până în anul 1996. În ceea ce privește același capăt de cerere dar referitor la reclamanta Ș. M., pârâtul a înțeles să invoce excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii în constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor a reclamantei Ș. M..
Pe calea cererii reconvenționale pârâtul a solicitat să se includă în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Ș. G., și terenurile cuprinse în Titlul de Proprietate nr. 188 din 13.07.2006 care a fost emis pentru defuncta Ș. P., dar în care, în calitatea de moștenitor a fost trecut numitul Ș. G., ceilalți moștenitori ai defunctei neformulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, astfel încât au pierdut această calitate prin neexercitarea dreptului.
La termenul de judecată din data de 06.02.2009, reclamantele au depus întâmpinare la cererea reconvențională prin care au solicitat respingerea excepției prescrierii dreptului de acțiune privind capătul de cerere prin care reclamanta Z. E. a solicitat să se constate nulitatea parțială absolută a certificatelor de moștenitor nr. 405/ 19.02.1993 și, respectiv nr. 1/03.01.1994 suplimentar emise de fostul Notariat de Stat Județean Prahova, precum și a declarației înregistrată la nr. 100/1993 și autentificată sub nr. 3426/1993 de fostul Notariat de Stat Județean Prahova. Reclamantele au mai arătat: capătul de cerere privind constatarea nulității parțiale absolute a certificatelor de moștenitor nr. 405/19.02.1993 și, respectiv nr.1/03.01.1994 suplimentar emise de fostul Notariat de stat județean Prahova, precum și a declarației înregistrată la nr. 100/1993 și autentificată sub nr. 3426/1993 de fostul Notariat de stat județean Prahova a fost solicitat numai de către reclamanta Z. E., astfel încât excepția lipsei de interes a reclamantei Ș. M. invocată de pârât este fără obiect; nu este real ca parte din construcțiile solicitate la masa de partaj nu ar fi aparținut defunctului Ș. G. iar în ceea ce privește cererea reconvențională reclamantele au arătat că sunt de acord cu includerea la masa de partaj a terenurilor cuprinse în titlul de proprietate la care se face referire.
La termenul de judecată din data de 27.02.2009, instanța a rămas în pronunțare pe excepția lipsei de interes a reclamantei Ș. M. și a amânat pronunțarea la data de 04.03.2009 când a dispus respingerea excepției lipsei de interes a reclamantei Ș. M. în formularea cererii de constatare a nulității absolute a certificatelor de moștenitor nr. 405/19.02.1993 și nr. 1/03.01.1994 și a declarației autentificate sub nr. 3426/1993 ca lipsită de obiect.
La termenul de judecată din data de 03.04.2009, instanța a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune în sens material invocată de pârât prin întâmpinare – cerere reconvențională și a respins capătul de cerere ca prescris. Cu privire la capătul doi de cerere instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei Z. E., a admis această excepție având în vedere că nu are calitate de moștenitor al defunctului Ș. G., astfel cum rezultă din certificatele de moștenitor depuse la dosar, fiind renunțătoare și a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activa in cauza.
La termenul de judecată din data de 29.05.2009, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâților iar pentru pârâți a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamanților.
La termenul de judecată din data de 22.10.2009, apărătorul pârâtului a depus precizare la întâmpinarea – cererea reconvențională formulată în cauză la data de 9 ianuarie 2009, în sensul că nu mai susține împrejurarea că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Ș. G. decedat la data de 22.09.1992, nu ar face parte corpul de clădire construcție din cărămidă, compusă din 3 camere, antreu, pivniță și anexe gospodărești, constând dintr-un pătul cu rampă, coteț, aplecătoare învelită cu plăci de azbociment.
Acțiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in suma de 39,00 lei si timbru judiciar de 0,60 lei.
Ulterior, prin încheierea interlocutorie de partaj din data 29.10.2009, prima instanța a admis în principiu acțiunea principală, dar si cererea reconventională, a constata calitatea de coindivizari a părților, reclamanta S. M., având o cotă de ¼ în caliatte de soție supravietuitoare a defunctului S. G., iar pârâtul Ș. M. o cota de ¾ în calitate de descendent al aceluiași defunct.
Totodată s-a constatat compunerea masei partajabile și s-a încuviințat pentru părți proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie, proba cu expertiză tehnică specialitatea construcții, proba cu expertiză specialitatea merceologie și proba cu expertiză tehnică specialitatea agricultură.
Prin sentința civilă nr._/19.12.2011, Judecătoria Ploiești a admis cererea principală, formulată de către reclamantele Ș. M. și Z. E., în contradictoriu cu pârâtul Ș. M., precum și cererea reconvențională.
Prima instanță a constatat calitatea de coindivizari a reclamantului S. M. cu o cotă de 1/4, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului S. G. și a pârâtului S. M. cu o cotă de ¾, în calitate de descendent al defunctului S. G., precum și compunerea masei partajabile:
1) teren extravilan în suprafață de 4 ha situat în tarlaua 13, .>
2) teren extravilan în suprafață de 6843 m.p. situat în tarlaua 7, .>
3) teren extravilan în suprafață de 5640 m.p. situat în tarlaua 13, .>
4) teren extravilan în suprafață de 2500 m.p. situat în tarlaua 14, .>
5) teren extravilan de 3800 m.p. situat în tarlaua 13 . TP.
6) teren intravilan cu suprafața de 306 m.p. situat în T.2, P.119.
7) teren intravilan cu suprafața de 911 m.p. situat în T.2, P. 198, toate indicate în Titlul de proprietate nr._/20.02.2008.
8) teren forestier în suprafață de 8700 m.p. situat în T.5, P.16/9, indicat în Titlul de proprietate nr. 188/13.07.2006.
9) construcție compusă din 2 camere, dependințe și anexe gospodărești situată în intravilanul comunei Șirna, ..
10) construcție compusă din 3 camere, dependințe și anexe gospodărești situată în intravilanul comunei Șirna, ..
11) 3 hambare, o tocitoare și un butoi de lemn, 3 pompe de apă și plantații: 5 nuci, un vișin, un măr, un prun, 50 butuci de viță de vie, bolta de vița de vie.
S-a dispus ieșirea din indiviziune potrivit încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 29.10.2009 de Judecătoria Ploiești și conform variantei unu de lotizare a expertizei tehnice judiciare specialitatea topografie – Propuneri de Lotizare – Refăcute - efectuată de expertul G. E., omologat de instanță.
Reclamanta a fost obligată la plata către pârât a sumei de 7540,5 lei, cu titlul de sultă, iar în temeiul art. 276 C. p. c. au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților.
S-a dispus ca un exemplar al prezentei hotărâri să se comunice în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile către Serviciul de Impozite și Taxe din cadrul Primăriei Șirna, precum și la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit certificatelor de moștenitor nr.405/1993 si nr. 1/1994- suplimentar, emise în urma decesului lui Ș. G., decedat la 22.09.1992 in comuna Șirna, ., au rămas ca moștenitori Ș. M., in calitate de soție supraviețuitoare, cu o cota de ¼ si Ș. M., in calitate de fiu, cu o cota de ¾ din masa succesorala.
Completând masa succesorala menționata in certificatele de moștenitor sus-menționate cu bunurile indicate de către părți si dovedite prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, luând act totodată si de consensul părților sub aspectul compunerii masei succesorale, părțile renunțând la probele propuse in acest scop, instanța de fond a stabilit componența masei partajabile.
In privința gardului de plasa si de scândura pe care reclamanta l-a solicitat a fi introdus in masa partajabil, instanța de fond a reținut ca, sub aspectul poziționării si al proprietății gardului, nu s-au adus probe iar, in lipsa unor dovezi in acest sens, instanța nu poate prezuma ca a fost construit si ca a aparținut defunctului iar nu vecinilor acestuia sau ca nu se afla in coproprietate cu aceștia, motiv pentru care nu l-a reținut ca făcând parte din masa supusa împărțelii.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamantul si-a manifestat voința de a ieși din indiviziunea asupra bunurilor succesorale.
Potrivit art. 728 C.civ., nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra bunurilor, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a acestora.
Potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza de expert G. E.-Refacere au fost prezentate 2 propuneri de lotizare, reclamanta învederând instanței că preferă varianta unu de lotizare, pârâtul rămânând în pasivitate.
La formarea și atribuirea loturilor, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 741 cod civil și art. 6739 potrivit cărora la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași valoare, solicitarea reclamantei, dar și atitudinea procesuală a pârâtei care nu și-a manifestat preferința față de o anume variantă de lotizare, instanța răspunzând la obiecțiunile acestuia prin încheierea de ședință din data de 14.11.2011.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâtul-reclamant, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie, vizând modul în care a fost analizat eronat materialul probatoriu administrat în cauză.
În motivarea apelului, pârâtul a precizat că, în mod cu totul eronat, instanța de fond s-a pronunțat asupra expertizelor efectuate in cauza, si a dispus in consecința o soluție care denota, in opinia noastră, necunoașterea dispozitiilor procedurale care guvernează in materie, ajungând la omologarea unor variante de lotizare decurgând dintr-o expertiza nula, asupra căreia nu a apreciat in nici un mod, dar si dintr-o expertiza in specialitatea construcții care a subevaluat imobilele suspuse partajului.
Astfel, prin încheierea de ședința din data de 20.06.2011, instanța de fond a apreciat ca obiecțiunile formulate de apelant la raportul de expertiza constructor sunt obiective noi, care presupun efectuarea unei noi expertize constructor in cauza, urnind a se pronunța asupra acesteia la un termen anterior, când le-a si respins cu aceeași motivare.
Procedând in acest mod, instanța de fond nu a ținut cont de niciuna dintre aceste obiecțiuni exprimate in scris, micșorând in mod artificial valoarea construcțiilor su arătat ca, pentru imobilul notat CI, expertul a subevaluat valoarea acesteia de piața, dat fiind ca, deși retine ca imobilul a fost refăcut undeva la nivelul anului 1986, apreciază in final un grad de uzura pentru acesta de 70%, raportat la trecerea unei perioade de 74 ani de la data la care s-ar fi edificat, si fără a se tine cont de faptul ca acest imobil are soclu de beton.
Făcând o vădita disproporție a celor doua imobile expertizate, din cuprinsul raportului efectuat in cauza reiese ca expertul a calculat o valoare de 300 lei pentru fiecare metru pătrat al beciului aferent imobilului CI, si de 625 lei/m.p. pentru beciul aferent imobilului C2, in situația in care beciul CI este din beton, iar celalalt este din paianta, degradat, parțial acoperit cu pământ, aferent unui imobil care nu poate fi locuit.
In contrapartida, expertul mărește nejustificat valoarea imobilului C2, nelocuibil, cu pereți fisurați si tavan parțial lipsa, fără tâmplărie, fără ca el sa fi suportat lucrări de reparații până in prezent.
La fel, pentru cele doua magazii, fără a justifica, expertul stabilește valori diferite pentru fiecare metru pătrat.
Apelantul a precizat că nu înțelege cum aceste obiecțiuni, in măsura in care ar fi fost Încuviințate, ar fi reprezentat obiective pentru un nou raport de expertiza, in situația in care, formulându-le, expertul nu ar fi trebuit sa explice decit cum a aplicat normativele in vigoare, pentru calculul prețului la fiecare dintre cele doua imobile.
Prin aceeași încheiere de ședința, din data de 20.06.2011, instanța de fond califica in aceeași modalitate, ca reprezentând obiective pentru o noua expertiza, si obiecțiunile formulate la raportul de expertiza topometrica efectuata in cauza, in condițiile in care ceea ce ar fi trebuit sa primeze era nulitatea raportului de expertiza, conform disp.art.209 C.pr.civ., in condițiile in care expertul nu a putut face dovada, până la soluționarea in fond a cauzei, ca a convocat legal părțile pentru data la care expertiza s-a efectuat.
Întrucât instanța de fond a tergiversat practic, acordând mai multe termene de judecata, sa se pronunțe pe nulitatea raportului de expertiza topometrica, ș-a ajuns la situația in care, fără a i se ordona de către instanța, de la sine putere, expertul G. Eugeniu sa convoace părțile pentru un alt termen si sa refacă raportul de expertiza, deși nimeni nu-i pusese in vedere sa faca acest lucru.
Mai mult, expertul isi permite chiar sa intituleze lucrarea nou efectuata „refacere a raportului de expertiza", fără ca voința instanței de judecata in sensul exercitării rolului activ sa se fi manifestat in acest sens.
Paradoxal este ca, învederându-i-se aceste aspecte, instanța fondului prefera sa dea valența juridica unui raport de expertiza pe care nu 1-a ordonat, situație in care obiecțiunile exprimate in scris de către apelant, la termenul de judecata din data de 20.06.2011, altele decât cele care vizau nulitatea expertizei, ramin, practic, in aer, pentru ca instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestora, nici in sensul admiterii, dar nici in acela al respingerii.
Daca aceste obiecțiuni ar fi fost puse in discuția pârtilor, s-ar fi putut lesne observa ca expertul ciuntește practic din terenul suspus partajului, chiar si in raport de cele stabilite in titlul de proprietate emis pentru acestea.
Astfel, in titlul de proprietate, T2 PI98 are suprafața de 911 m.p., acesta fiind terenul aferent celor doua construcții, iar in raportul de expertiza, suprafața este de doar 754 m.p., fără ca expertul sa explice de unde rezulta acesta diferența in minus.
La fel, T2 P199, are in titlu o suprafața de 306 m.p., iar expertul identifica 356 m.p., din nou fără o justificare legala.
Apelantul a apreciat ca, fata de aceste aspecte, poziția instanței de fond echivalează cu o nepronuntare asupra a ceea ce s-a cerut, situație in care soluția pronunțata este afectat mai mult de motive de nelegalitate decit de netemeinicie.
Se ajunge in aceasta situație, la împrejurarea in care expertul topometru efectuează variante de lotizare fără a se fi discutat pe fondul expertizei „refacere", variante in care nu a ținut cont de nici o eventuala opțiune exprimata de apelantul-pârât, pentru simplul considerent ca acesta nu a avut cind, si cui sa le exprime, pentru ca expertul, profitând de starea de incertitudine indusa instanței de judecata, formulează aceste variante de lotizare pentru ultimul termen de judecata acordat in cauza.
Chiar si in aceste împrejurări, nedorind sa lase nesoluționat niciun aspect al cauzei, apelantul formulează obiecțiuni la raportul de expertiza lotizare, reluând insa si obiecțiunile pe care inițial le formulase la raportul de expertiza topometrica si asupra cărora instanța nu se pronunțase, insa criticând si lotizarea dispusa de expert in cuprinsul noului raport.
In principal, acestea din urma au vizat împrejurarea ca apelantul nu si-a putut exprima opțiuni in vederea lotizării, care sa fi fost avute in vedere de expert, din cauza modului, din nou defectuos in care s-a făcut convocarea pârtilor.
In esența, daca s-ar fi putut exprima aceste opțiuni, instanța de fond ar fi putu avea in vedere împrejurarea ca, cu rea credința, asa cum de altfel o dovedesc si actele depuse la dosarul cauzei, pe parcursul soluționării in fond, reclamanta intimata S. M. a vândut imobile pe care le-a deținut in proprietate, tocmai in ideea de a se ajunge, cum de altfel instanța de fond a făcut-o, la a se da credibilitate situației ca aceasta nu ar avea spațiu de locuit, si ca, in eventualitatea in care masa succesorala s-ar fi atribuit in totalitate, cel puțin in ceea ce privește construcțiile, apelantului, si in virtutea faptului ca s-a stabilit prin încheierea interlocutorie de partaj o cota de % din masa bunurilor de împărțit in favoarea acestuia, apelantul ar fi ținut la dispoziția intimatei suma de bani cu titlu de sulta.
Aceasta varianta ar fi fost una judicioasa de împărțeala in cauza, motivat, de altfel de necontestat, de situația mai mult decât conflictuala dintre părțile prezentei cauze, rezultata din multiplele altercații, cărora numai politia le-a oferit o rezolvare, . altul si care au fost rezultatul plângerilor.
F. de aceste considerente, apelantul a solicitat admiterea apelului, să se desființeze sentința pronunțata in fond si să se dispună efectuarea expertizelor in cauza in condiții de legalitate, cu exprimarea de către parți a opțiunilor de lotizare, precum si cu luarea in considerare a altor variante de împărțire a bunurilor succesorale.
În dovedirea apelului au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, iar intimatele reclamante, legal citate, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea căii de atac declarate de pârât ca fiind nefondată, dar și a cererii de completarea probatoriului depusă tot de Ș. M. (filele 13-15 dosar apel).
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel și a cererii de completare a probatoriului formulate de pârâtul Ș. M., dar și a dispozitiilor legale incidente, tribunalul apreciază că sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prima instanță a pronunțat sentința civila nr._/19.12.2011 cu respectarea strictă a principiului disponibilității instituit de art. 129 alin.6 c.pr.civila, fără a ignora prevederile legale ce guvernează administrarea probei cu expertiză, așa cum în mod eronat a susținut apelantul pârât.
În primul rând, în ceea ce privește expertiza în specialitatea topografie întocmită în cauză de exp. G. E., tribunalul observă că instanța, de principiu, nu este legată de concluziile expertizei, ele constituind numai elemente de convingere, lăsate la libera apreciere a judecătorului, ca toate celelalte probe. Fie că primește sau nu concluziile expertizei, instanța are obligația să își motiveze poziția.
Cu toate acestea, judecătorul este legat de constatările de fapt ale expertului, cum sunt data raportului, prezenta părților, arătarea cercetărilor efectuate cu prilejul lucrării la fața locului, susținerile formulate de părți în fața experților. Toate aceste mențiuni din raport fac dovada până la înscrierea în fals, având în vedere calitatea expertului de delegat al instanței judecătorești.
Or, potrivit mențiunilor cuprinse de expertul în specialitatea topografie G. E. în raportul de expertiză depus la prima instanță la data de 16.05.2011 (filele 53-58 dosar fond), lucrarea la fața locului a fost efectuată la data de 3 august 2010,ora 9.00, dată la care au fost prezente toate părțile din proces.
Împrejurarea că la data de 3 august 2010 a fost prezent personal și pârâtul Ș. M., rezultă și din raportul de expertiză judiciară topografie – refacere (filele 80-85 dosar fond), în cuprinsul căruia expertul G. E. a precizat din nou că toate părțile din proces s-au înfățișat la lucrarea de la fața locului, dar si că identificarea terenurilor s-a realizat cu ajutorul acestora.
Dată fiind, prezența efectivă a pârâtului la măsurători, tribunalul apreciază că raportul de expertiza în specialitatea topografie din data de 16.05.2011, nu este afectat de sancțiunea nulității, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile instituite de art. 105 alin.2 c.p.c.
Pe de altă parte, expertul G. E. s-a conformat dispozitiilor instanței identificând suprafețele de teren supuse împărțelii, situate în extravilanul și intravilanul comunei Șirna, prin raportate la titlul de proprietate nr._/20.02.2008 eliberat de Comisia Județeana Prahova de Fond Funciar, luând în considerare și planurile cadastrale, dar și întinderile aflate în deținerea efectivă a părților.
Este indubitabil faptul că expertul menționat nu putea identifica și include în masa partajabilă decât acele suprafețe de teren aflate efectiv în posesia părților, determinate prin împrejmuirile existente, suprafețele în minus fiind, în mod cert, rezultatul unor măsurători greșite, cu instrumente rudimentare, la data întocmirii procesului verbal de punere în posesie.
Tribunalul reține și argumentul judecătorului fondului, expus în încheierea din 14 nov.2011 prin care au fost respinse obiecțiunile pârâtului la raportul de expertiza în specialitatea topografie refacere, în sensul că și pentru întocmirea acestei lucrări s-a efectuat o nouă lucrare la fața locului la data de 19.10.2011, pentru care părțile au fost convocate cu scrisoare recomandată, confirmările de primire fiind depuse în copie la fila 79 din dosarul Judecătoriei Ploiești, fără ca la data noii convocări apelantul să se fi prezentat.
Sub aspectul evaluării, pentru aceste suprafețe de teren aflate în indiviziunea părților expertul desemnat de instanță a determinat valoarea reală de circulație prin raportatore la prețurile din studiul de evaluare al Camerei Notarilor Publici Prahova – decembrie 2010, conform categoriei de folosință a terenurilor supuse împărțelii, iar pentru terenul din tarlaua 13 ., în suprafață de 10.000 mp, a fost luata în considerare valoarea totala corecta de 9000 lei cu prilejul operațiunii de lotizare.
În ceea ce privește raportul de expertiza în specialitatea construcții civile, instanța de apel constată că apelantul –pârât a interpretat eronat constatările judecătorului fondului care, prin încheiata din 20 iunie 2011 a calificat obiecțiunile sale la raportul analizat ca reprezentând o cerere de efectuare a unei contraexpertize.
Aceasta calificare a respectivelor obiecțiuni este realizata cu respectarea prevederilor art. 212 coroborate cu art. 84 c.pr.civila, primul text legal indicat statuând că atunci când instanța nu este lămurită prin expertiza făcuta, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul după depunerea lucrării.
De altfel, așa cum rezultă din studierea obiecțiunilor pârâtului Ș. M. ( filele 61.62 dosar fond), acesta a formulat o cerere de refacere a raportului de expertiză construcții civile întocmit de exp. C. C., nemulțumirile sale vizând toate imobilele construcție reținute în masa partajabilă, ceea ce desigur conduce la concluzia că partea menționată a urmărit efectuarea unei contraexpertize la prima instanță.
Instanța de control judiciar apreciază că, în mod corect, prima instanță a respins obiecțiunile lui Ș. M. la raportul de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit și corectat de exp.Cernal C., prin încheierea data la termenul din 26.09.2011 (fila 76 dosar fond), atât timp cât evaluarea casei de locuit C1, a anexei nr,1, a casei de locuit C.2, a anexei nr.2 si a anexei nr.3, a fost realizată cu respectarea strictă a criteriilor legale cuprinse în catalogul de reevaluare nr.124 fișele nr.4B și 4C, respectiv în Decretul nr. 256/1984, anexa nr.4 tabelul nr.7, luând în considerare particularitățile constructive ale fiecăreia dintre construcții, inclusiv existența și calitatea finisajelor, dar și anul edificării.
Tribunalul observă împrejurarea că expertul indicat a întocmit fișe de evaluare distincte prin care a detaliat modalitatea de evaluare a fiecărei construcții, neputându-se constata vreo discrepanță în evaluare în sensul pretins de apelantul - pârât.
În ceea ce privește varianta de lotizare aleasa de prima instanță, tribunalul constată că sunt respectate exigentele instituite de art. 6739 c.p.c si de art. 741 cod civil, varianta nr.1 propusă prin raportul de expertiză în specialitatea topografie – refacere fiind corespunzătoare criteriilor de realizare a împărțelii consfințite prin aceste texte legale.
În ciuda poziției procesuale adoptate de apelantul pârât în cuprinsul motivelor de apel, tribunalul constată că, așa cum a reținut si judecătorul fondului, acesta nu și-a exprimat nicio opțiune de lotizare pe parcursul judecății în fond a pricinii, opțiune care putea fi formulată nu numai cu prilejul lucrării la fața locului,dar si printr-o cerere scrisă depuse la dosar.
De altfel, astfel cum s-a precizat mai sus, deși legal convocat pentru refacerea expertizei în specialitatea topografie din data de 19.10.2011, apelantul –pârât nu s-a prezentat, pentru a-și exprima punctul de vedere și a solicita întocmirea unei variante care să corespundă voinței sale.
De asemenea, instanța de fond a dat eficiență principiului partajării în natură a bunurilor aflate în indiviziunea părților, atribuind reclamantei o casa de locuit și o anexă, în vreme de pârâtului i-au fost cuprinse în locuit casa de locuit C2 si anexele cu nr.2 si 3, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza în specialitatea construcții civile C. C..
Varianta de lotizare analizată nu nesocotește cota mai mare deținută de apelantul – pârât din masa bunurilor de împărțit, nici în ceea ce privește suprafețele de teren aparținând parților pentru că, în cazul terenurilor extravilane Ș. M. a primit doar suprafața totala de 8140 mp, în vreme de Ș. M. a primit nu mai puțin de 39.343 mp teren.
Pentru terenurile situate în intravilanul comunei Șirna, trebuie observat că acestea au fost împărțite în mod egal între reclamantă si pârât, asigurându-se normala utilizare a fiecăreia dintre construcțiile ce le-au fost atribuite în deplină proprietate și liniștită posesie.
În plus, este lesne de observat că sulta stabilită în sarcina reclamantei și în favoarea pârâtului în cuantum de 7540,5 lei nu este exagerată, Ș. M. având posibilitatea materială de a o achita.
Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 296 coroborat cu art. 295 rap.la art.105 alin.2, art. 129 si art. 212 c.pr.civila, tribunalul va respinge cererea de completare a probatoriului formulată de apelant, ca fiind neîntemeiată, atât timp cât nu exista nicio rațiune pentru refacerea expertizelor administrate la prima instanță, precum și apelul declarat de Ș. M. împotriva sentintei civile nr._/19.12.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiesti, ca fiind nefondat.
În baza art. 274 c.pr.civilă, apelantul aflat în culpă procesuala va fi obligat la plata sumei de 1500 lei cu titlul de cheltuieli de judecata către intimată, reprezentând onorariu avocat conform chitanței de la fila 12.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de completare a probatoriului formulată de apelantul –pârât, ca fiind neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de apelantul-pârât Ș. M., domiciliat în Ploiești, Piața V., nr. 8, .. B, ., împotriva sentinței civile nr._/19.12.2011, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-reclamante Ș. M., domiciliată în comuna Șirna, ., și Z. E., domiciliată în Ploiești, ., ., ., ca fiind nefondat.
Obligă apelantul la plata sumei de 1.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, către intimate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare..
Pronunțată în ședință publică azi, 7 iunie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
O. C. Ș. A. P.-A.
Fiind în concediu de odihnă
Semnează Președinte:
GREFIER,
L. E. N.
Fiind în concediu medical
Semnează P. grefier,
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. PAA./ Tehnored DC
5 ex/28.06.2012
d.f. nr._ – Judecătoria Ploiești
j.f. F. I. M.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 3576/2012.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 898/2012. Tribunalul... → |
|---|
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 400/2012. Tribunalul PRAHOVA
