Contestaţie la executare. Decizia nr. 1060/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1060/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-08-2012 în dosarul nr. 1060/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1060
Ședința publică din data de 09.08.2012
Președinte - R. M.
Judecători - P. A. A.
- C. N.
Grefier - Cardașol I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de contestatoarea S. L. cu domiciliul în S., ., jud. Prahova și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. I., cu sediul în Buștei, .. 36, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 169/17.02.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Orașul S. prin P. V. O. și P. Orașului S. prin P. V. O., ambii cu sediul în S., .. 47, jud. Prahova.
Cererea de recurs timbrată cu suma de 102 lei taxă de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, anulate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta contestatoare reprezentată de avocat S. I., intimatele reprezentate de consilier juridic I. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul acuzei de către grefierul de ședință, după care
Reprezentantul recurentei contestatoare, solicită copie de pe întâmpinarea depusă de intimate la termenul anterior și solicită ca aceasta să fi calificată de note scrise.
Instanța înmânează reprezentantului recurentei copie de pe întâmpinarea intimatelor.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri.
Reprezentantul recurentului contestator, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate, reținerea cauzei spre rejudecare în fond, iar pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea actelor și a formelor de executare întrucât recurenta are calitatea de debitoare în raportul obligațional. Cu cheltuieli de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune note scrise.
Reprezentantul intimatelor, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._, contestatoarea S. L. a formulat contestație la executare împotriva intimaților Orașul S. prin P. V. O. și P. Orașului S. prin P. V. O., solicitând admiterea contestației, anularea actelor și formelor de executare întrucât nu are calitate de debitoare în raportul obligațional, contractul de concesiune nr._/14.12.2007, suspendarea executării până la soluționarea cauzei, solicitând de asemenea cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea arată că între ea și intimați a intervenit contractul de concesiune_/14.12.2007, prin care în urma unei licitații publice adjudecată de contestatoare, intimații au concesionat terenul situat în S., ., jud. Prahova în suprafață de 257 mp, terenul având destinația construire locuință. Contestatoarea a solicitat să încheie contract de vânzare cumpărare cu intimații, care au refuzat și ca atare aceasta s-a adresat instanței de judecată( dosar nr._ ). În timpul judecării contestatoarea a încheiat un contract de cesiune drepturi litigioase cu R. C. M. și ca urmare a fost scoasă din cauză( dosar nr._ al Judecătoriei S.). Mai arată contestatoarea că acțiunea a fost admisă, iar intimații au fost obligați contractul de vânzare cumpărare al terenului ce a făcut obiectul contractului de concesiune. La data de 24.08.2011 s-a notat contractul de drepturi litigioase în cartea funciară, iar la data de 08.09.2011, numitul R. C. M. a depus declarația fiscală nr._ referitoare la impozitul pe clădiri. Cu toate acestea intimații deși le-a fost adus la cunoștință despre cesiunea de drepturi litigioase, au emis la data de 14.11.2011 o notificare în sensul că în sarcina contestatoarei există un debit de 23.929,31 lei, reprezentând redevență neachitată și penalități, iar la data de 23.11.2011 au fost comunicate contestatoarei somația nr._/18.11.2011 și titlul executoriu nr._.
Legal citați, intimații au depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. Intimații arată că în dosar nr._ sentința pronunțată nu este definitivă și irevocabilă și deci nu poate fi pusă în executare, iar în aceste condiții obligația contestatoarei de achitare a redevenței subzistă.
La data de 09.01.2012 contestatoarea a depus cauțiunea în cuantum de 2450 lei, achitată cu chitanța_/1 din 30.12.2011.
La termenul de judecată de la data de 30.01.2012, instanța de fond a respins cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 pct.1 C. pr. civ și a dispus continuarea judecății, punând în vedere intimaților să depună la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii titlului executoriu nr._ și titlul executoriu însuși, obligație pe care aceștia au achitat-o prin setul de înscrisuri depus la filele 67-74.
În cauză au fost încuviințate și administrată proba cu înscrisuri.
P. Sentința civilă nr.169/17.02.2012, Judecătoria S. a respins cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea pe fond irevocabil a contestației la executare, a respins contestația la executare formulată de contestatoarea S. L., ca neîntemeiată și a dispus restituirea cauțiunii în condițiile art. 723 1 alin 3 C. pr. civ, în sumă de 2450 lei pe seama contestatoarei, achitată de aceasta cu chitanța nr._/1/30.12.2011.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța de fond a reținut că, față de cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea pe fond irevocabilă a contestației la executare, contestatoarea nu a făcut dovada urgenței în concret, în funcție de circumstanțele cauzei, și nu urgența prevăzută de art. 403 alin 4 C. pr. Civ.( ICCJ – Secția Comercială Decizia nr. 2838/06.10.2006).
Pe fond, instanța de fond observând contestația la executare și potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, a reținut că actele și formele de executare au fost întocmite în baza unui titlu valabil, pentru care contestatoarea nu a făcut dovada că a fost anulat, respectiv titlul executoriu nr._/18.11.2011, contractul de cesiune de drepturi litigioase nu are relevanță în cauză, titular al contractului de concesiune la data emiterii facturii nr. 998/25.05.2011 privind creanța bugetară datorată de contestatoare, reprezentând contravaloarea rată concesiune plus penalități, era contestatoarea, situație atestată și de certificatul de atestare fiscală nr. F_/28.07.2011, eliberat la solicitarea contestatoarei.
Pe de altă parte, contractul de cesiune de drepturi litigioase susmenționat, încheiat între contestatoare și o terță persoană la data de 19.08.2011. a fost încheiat ulterior înregistrării debitului datorat de contestatoare intimaților.
Față de considerentele arătate, instanța de fond, reținând ca fiind legale actele și formele de executate întocmite de intimați pe numele contestatoarei, în baza titlului executoriu nr._/ 18.11.2011, legal întocmit fără a fi făcut dovada că acesta a fost anulat, în baza OG 92/2003 coroborat cu art 399-404 C. pr. Civ, a respins contestația la executare ca neîntemeiată.
Totodată, instanța de fond a dispus restituirea cauțiunii în condițiile art. 723 1 alin 3 C. pr. civ, în sumă de 2450 ron pe seama contestatoarei, achitată de aceasta cu chitanța nr._/1/30.12.2011.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs contestatoarea S. L..
În motivarea cererii, recurenta-contestatoare a arătat că, în fapt, între Consiliul local al Orașului S. în calitate de concedent și S. L., în calitate de concesionară, a intervenit contractul de concesiune nr._/14.12.2007, prin care, în urma unei licitații publice, a adjudecat concesionarea terenului situat în S., ., jud. Prahova, în suprafața de 257 mp, la un preț de 448 euro/mp, respectiv 115.136 euro în total, terenul concesionat având destinația „construire locuință”, așa cum a fost stipulat în contractul de concesiune și certificatul de urbanism și a precizat că, pentru edificarea construcției, a solicitat și a obținut de la P. S. certificatul de urbanism nr. 189/31.07.2009 și autorizația de construire nr. 168/23.10.2009, construcția fiind edificată și întrucât pârâții au refuzat să încheie contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul concesionat, deși încheiase astfel de contracte cu concesionarii loturilor învecinate, s-a adresat instanței de judecată, dovada fiind atașată la dosar.
De asemenea, a mai arătat recurenta-contestatoare că, în timpul judecării cauzei în fond, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare drepturi litigioase cu R. C. M., aflat la dosar, iar ea a fost scoasă din cauză, nemaiavând calitate procesuală activă, aceasta situație fiind adusă la cunoștința instanței de judecată la data de 31.08.2011 și la cunoștința pârâților, conform documentelor anexate, atât de către avocatul său, cât si de către instanța însăși.
Litigiul a făcut obiectul dosarului nr._, înregistrat la 30.05.2011, soluționat în fond de către Judecătoria S., în sensul admiterii acțiunii formulata inițial de ea și preluată de succesorul său în drepturi, pârâții fiind obligați să încheie contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 247 mp ce face obiectul contractului de concesiune nr._/14.12.2007, precum și să-i restituie suma de bani achitată în plus.
Totodată, recurenta-contestatoare a arătat că a achitat, conform contractului, în anul 2007, avansul de 10%, și, în continuare, încă 3 rate anuale, toate chitanțele fiind depuse la dosarul cauzei la termenul din 10.02.2012, totalul sumei achitate fiind de 123.330,69 lei, respectiv 28.694.74 euro, la cursul BNR din data de 29.12.2011, când a promovat apelul, iar raportul de evaluare a stabilit un preț 45 euro/mp, adică 11.565 euro pentru suprafața de teren de 257 mp, respectiv 49.706,37 lei, astfel că, suma achitată în plus, la această dată este 17.129 euro (73.624,32 lei) și nu 4.870,2 euro cum din eroare a reținut instanța de fond investită cu cererea având ca obiect obligație de a face.
La data de 24.08.2011 s-a notat contractul de cesiune drepturi litigioase conform extrasului de carte funciara anexat la dosar - fila 21, iar la data de 08.09.2011, R. C. M. a întocmit și depus declarația fiscală nr._ referitoare la impozitul pe clădiri (fila 22 la dosar).
Recurenta-contestatoare a mai arătat că, la data de 14.11.2011, cu toate că avea cunoștință de faptul că ea nu mai are calitatea de concesionar, a primit o notificare din partea Primăriei S., în care menționează că, la data de 01.11.2011, figurează în evidențele acesteia cu un debit în valoare de 23.929,31 lei, reprezentând redevența neachitată și penalitățile de întârziere aferente. În caz contrar, i se comunica faptul că i se va rezilia contractul de concesiune, iar la data de 23.11.2011 i-au fost comunicate somația nr._/18.11.2011 și titlul executoriu nr._, ce fac obiectul prezentei contestații la executare.
Recurenta-contestatoare a mai menționat că, la momentul promovării acțiunii, nu avea nicio datorie față de P. S. și achitase mai mult cu 17.129 euro (73.624,32 lei) față de prețul terenului stabilit prin raportul de evaluare și reținut de Judecătoria S. care a soluționat în fond dosarul nr._ și a cărei hotărâre a atașat-o la dosarul de față.
Astfel că, în mod eronat instanța de fond a considerat că nu s-a „făcut dovada urgenței în concret” cu privire la cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea cauzei. În mod evident, dacă se vorbește de creanțe reciproce, este injust ca pârâții să poată pune în executare un titlu împotriva sa, rezultând din aceeași operațiune juridică, urmând să-i fie executate silit bunurile, din moment ce și ea are de recuperat bani de la pârâți.
În ce privește actele și formele de executare, instanța de fond a susținut că au fost emise în baza unui titlu valabil.
Astfel că, deși a depus la dosarul cauzei (filele 20,21) dovada că nu mai figurează în calitate de concesionar al terenului in litigiu și că acesta a fost înregistrat pe numele cesionarului cu care a încheiat contractul de cesiune drepturi litigioase, instanța de fond a ignorat toate aceste dovezi și a apreciat că are calitatea de debitor al obligației în continuare.
De asemenea, recurenta-contestatoare a arătat că, așa cum reiese și din chitanța pentru creanțele bugetare locale nr._ (anexata), emisă la 27.02.2012, la rubrica restante, soldul este 0 și nu mai are deschis niciun fel de rol la P. S., Serviciul Impozite si Taxe.
Totodată, față de susținerea pârâților că ar avea calitatea de concesionara până la încheierea contractului de vânzare, deși ea nu mai are calitate procesuală activă în dosarul care are ca obiect obligație de a face (nr._ ), recurenta-contestatoare a arătat că disp. art. 399 alin. ultim prevăd că „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac” și a solicitat a se observa că titlul executoriu nu are dată, aceasta a fost menționată de către pârâți la ultimul termen de judecată.
Intimații Orașul S. prin P. și P. Orașului S., au formulat întâmpinare la recursul promovat de S. L., solicitând să se respingă ca netemeinic și nelegal.
În motivarea intimații au arătat că în fapt, recurenta-contestatoare S. L. a solicitat anularea actelor și formelor de executare a titlului executoriu nr._/2011, emis de Serviciul Venituri din cadrul Primăriei S. și care reprezintă redevența neachitată și penalitățile aferente contractului de concesiune nr._/14-12-2007 ce are ca obiect concesionarea unui teren situat in S., ., motivate de faptul că nu mai este titulara contractului de concesiune sus citat, deoarece a înstrăinat drepturile sale litigioase în timpul derulării procesului ce face obiectul dosarului nr._, în prezent aflat pe rolul Tribunalului Prahova in apel - sentința pronunțata.
Astfel, prin Sentința Civilă nr. 169/17.02.2012, instanța de fond a respins contestația motivat de faptul că actele și formele de executare au fost întocmite în baza unui titlu valabil, contractul de cesiune de drepturi litigioase neavând nici un fel de relevanță în cauză.
Totodată, prin motivele de recurs, se reiterează aceleași motive ale acțiunii introductive, iar contestatoarea susține că nu mai este titularul contractului de concesiune prin încheierea acelui contract de cesiune de drepturi litigioase.
De asemenea, intimații au atras atenția asupra caracterului juridic al contractului de concesiune - act administrativ prin excelență, supus regulilor și condițiilor actelor administrative.
Astfel, Legea nr.50/1991 privind autorizarea în construcții, republicată cu toate modificările și completările ulterioare, reprezintă temeiul de drept al concesionarii de terenuri de către autoritatea publica, persoanelor fizice sau juridice, în vederea construirii de locuințe, și singurele modalități admise de lege privind transmiterea concesiunii, este pentru cauză de moarte, prin succesiune, sau în caz de înstrăinare a construcției, prin aprobarea expresa a concedentului. Ori în cazul în speță nu se face dovada îndeplinirii niciuneia dintre aceste condiții, cesiunea de drepturi litigioase nereprezentând în niciun fel dovada înstrăinării construcției.
Având în vedere că prin motivele de recurs se reiterează soluția dată de instanța de fond în dosar nr._, intimații au precizat că soluția instanței de apel dată în același dosar este „Respinge apelul declarat de apelantul reclamant ca nefondat. Admite apelul declarat de apelanții pârâți. Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge în totalitate acțiunea ca neîntemeiată”.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către contestatoare, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Recurenta a investit Judecătoria S. cu o contestație la executare formulată împotriva titlului executoriu și a somației emisă de intimată, în derularea unui contract de concesiune.
Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, între recurenta contestatoare și intimata Consiliul Local S. a fost încheiat un contract de concesiune privind terenul în suprafață de 257 mp., situat n S., ., județ Prahova, în vederea edificării pe acesta a unei construcții, terenul fiind concesionat pe durata normată a existenței construcției.
Condițiile de încetare a concesiunii au fost clar stabilite prin dispozițiile art.8 din contract.
Împrejurarea că, la data de 19.08.2011, contestatoarea a încheiat cu numitul R. C. M. un contract de cesiune a drepturilor litigioase, nu înseamnă că a avut loc o încetare a contractului de concesiune, aceasta rămânând în continuare parte în contract, cu toate drepturile și obligațiile ce derivă din acesta, inclusiv prețul concesiunii.
Mai mult decât atât, sunt lipsite de relevanță și susținerile recurentei potrivit cu care intimata ar fi fost obligată să încheie contract de vânzare cumpărare pentru terenul mai sus arătat numitului R. C. M., câtă vreme prin decizia nr.395/06.06.2012, Tribunalul Prahova, Secția I-a Civilă a admis apelul intimatei Consiliul Local S., acțiunea fiind respinsă în totalitate.
Este în eroare recurenta, atunci când susține că nu ar mai fi parte în acest contract și nu ar mai datora nicio sumă de bani, câtă vreme niciuna dintre părți nu a denunțat contractul.
Faptul că nu ar mai avea calitate procesuală în dosarul civil nr._, nu are relevanță în litigiul dedus judecății, titlul executoriu emis, nefiind afectat de vreo condiție de nelegalitate.
Nici susținerea recurentei, potrivit cu care nu ar avea rol fiscal și nu ar avea nicio datorie față de Serviciul Impozite și Taxe, nu poate fi reținută de instanța de control judiciar, aceste taxe neavând legătură cu redevența pe care contestatoarea recurentă era datoare să o achite.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.312 cod pr. Civ., tribunalul urmează să respingă recursul ca nefondat.
În temeiul art.274 codpr. Civ., tribunalul va respinge cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de contestatoarea S. L. cu domiciliul în S., ., jud. Prahova și domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat S. I., cu sediul în Buștei, .. 36, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 169/17.02.2012 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Orașul S. prin P. V. O. și P. Orașului S. prin P. V. O., ambii cu sediul în S., .. 47, jud. Prahova, ca nefondat.
Respinge cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabila.
Pronunțata in ședința publica astăzi, 09 august 2012.
P., JUDECATORI,
R. M. P. A. A. C. N.
Grefier,
Cardașol I. N.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red.M.R./tehnored. I.N.C.
2 ex./28.08.2012
d.f. nr._ - Judecătoria S.
j.f. Zenoivia S.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Hotărâre din 09-08-2012, Tribunalul... → |
|---|
