Fond funciar. Hotărâre din 09-08-2012, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-08-2012 în dosarul nr. 1074/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr.1074
Ședința publică din data de 09.08.2012
Președinte – R. M.
Judecători – P. A. A.
- C. N.
Grefier – Cardașol I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul petent B. C. domiciliat în Timișoara, ., jud.T. împotriva sentinței civile nr. 619/20.03.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatele C. Locală B. de Aplicare a Legii 18/91 cu sediul în ., C. Județeană P. De F. F. cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P., I. S. cu sediul în București, ., sector 2, N. A. cu sediul în ., V. M. – Ploiești, . G., nr.3, ..
Cererea de recurs scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata I. Ș. prin mandatar V. C. G., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, învederează instanței că s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei I. Ș..
Reprezentantul intimatei, arată că nu mai are de formulat alte cererii în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimatei asupra recursului.
Reprezentantul intimatei I. Ș., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. cu nr._, B. C. a chemat în judecată pe I. S., N. A., V. M., C. locală de aplicare a legilor fondului funciar B. si C. Județeană P. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a hotărârii nr. 3802 din 23 februarie 2005 a Comisiei județene, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor defunctului N. N., cu moștenitorii B. C., I. Ș., N. V. si N. M., pentru suprafața de 7 ha. pădure si obligarea Comisiei județene să emită o nouă hotărâre, prin care să se reconstituie dreptul de proprietate, pentru aceeași suprafață de teren, numai în favoarea petentului.
In motivarea plângerii, a arătat că defuncta N. L., al cărui moștenitor este petentul, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în numele autorilor solicitantei, N. D. si N. I. (zis N.). Prin hotărârea contestată, a fost reconstituit dreptul de proprietate pe numele tuturor moștenitorilor defunctului N. N., in mod nelegal, deoarece N. L. a fost singura moștenitoare care a formulat cerere.
Intimații V. M. si N. A. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, au arătat că într-o adresă din 2005 petentul a cerut expres Comisiei locale ca toate actele de proprietate să fie eliberate pe numele moștenitorilor I. Ș., B. C., N. M. si N. A.. Se mai sustine că situația prezentată de petent nu se circumscrie cazurilor de nulitate prevăzute de art. III al Legii 169/1997, acesta având la îndemână procedura administrativ-jurisdicțională.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.619/20.03.2012 Judecătoria Vălenii de M. a respins plângerea formulată de petentul B. C., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că intimata C. locală de aplicare a legilor fondului funciar B. a înregistrat, sub nr. 284 din 10 martie 1998 cererea numitei N. L., de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere, iar procedura a fost finalizată prin emiterea Hotărârii Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate P., nr. 3802 din 23 februarie 2005, privind reconstituirea dreptului, în favoarea moștenitorilor lui N. N., menționați în tabelul anexă: B. C., I. Ș., N. V. si N. M., pentru suprafața de 7 ha. teren pădure.
Motivul contestării hotărâri de către petent a fost reconstituirea dreptului în favoarea unor persoane ce nu erau îndreptățite, întrucât nu au formulat cerere de reconstituire, motiv ce nu se încadrează, formal, în cazurile limitativ prevăzute de art. III al Legii 169/1997 (act normativ invocat ca temei al plângerii).
Pe de altă parte, în ceea ce privește actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, s-a apreciat, în doctrina și practica judiciară că legiuitorul a avut în vedere, în principiu, titlurile de proprietate si procesele-verbale de punere in posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor, persoana îndreptățită la reconstituire se stabilește prin hotărârea Comisiei județene, iar în măsura în care persoana care a formulat cerere (sau succesorii acesteia) este nemulțumită, are la dispoziție, conform art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991, procedura plângerii împotriva hotărârii comisiei județene.
A reținut prima instanță că prin excepție, în această categorie, a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate supuse anulării în sistemul Legii 169/1997 se includ și hotărârile comisiei județene prin care s-au validat cererile formulate de anumite persoane, atunci când o astfel de acțiune în constatarea nulității absolute este introdusă de o terță persoană, care justifică un interes legitim, întrucât aceasta nu a putut utiliza procedura plângerii prevăzută de cap.IV din Legea 18/1991, în schimb, persoanele care au formulat cerere si sunt nemulțumite de hotărârea Comisiei județene trebuind să utilizeze calea plângerii prev.de Legea 18/1991, petentul B. C. nu este terț ci moștenitorul titularului cererii de reconstituire așa încât el sau autoarea sa au avut la dispoziție procedura specială a plângerii împotriva hotărârii Comisiei Județene, pe care trebuiau să o utilizeze.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul B. C. prin care solicită admiterea acestuia, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea cererii, recurenta a arătat că sentința pronunțată a fost dată cu interpretarea greșită a legii.
Arată recurenta, că din economia dispozițiilor art.45, 9 și 63 din legea nr.18/1991, rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai pe bază e cerere și în nici un caz, persoana îndreptățită nu se stabilește de către C. Județeană, iar nulitatea invocată se judecă potrivit potrivit regulilor dreptului comun.
A precizat recurenta că față de relațiile comunicate de C. locala de fond funciar a . faptul ca persoanele menționate de mine nu au formulat cerere de reconstituire, îin mod greșit instanța a respins acțiunea formulata.
A mai precizat recurenta că în ceea ce privește temeiul de drept indicat, instanța de judecată trebuia, în virtutea rolului activ să îi pună în vedere să și-l precizeze, iar cu privire la drepturile sale procesuale, acestea au fost încălcate, întrucât nu i-au fost comunicate înscrisurile depuse la dosar și nu a avut posibilitatea de a solicita probele care se impuneau.
La data de 30.07.2012, intimata I. Ș. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate că motivele invocate de recurentul reclamant sunt neîntemeiate, sens în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.304 si 3041 c. pr. civilă, ținându-se seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constata ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul a investit Judecătoria Vălenii de M. cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile legii nr.169/1997, vizând constatarea nulității absolute parțiale a hotărârii nr.3802/2005 emisă de C. Județeană P. de F. F., în procedura legii nr.18/1991.
Susținerea recurentului potrivit cu care, în soluționarea litigiului dedus judecății era aplicabil dreptul comun, iar nu procedura prevăzută de legea specială, este eronată.
Între cele două modalități de atac prevăzute de lege, plângere și acțiune în constatare a nulității absolute, deosebirea este determinată pe de o parte de persoanele care o pot formula, iar pe de altă parte de procedura și termenul în care se pot face.
Tribunalul constată că, instanța de fond în mod corect a reținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 63 din Legea nr. 18/1991 republicată, întrucât plângerea poate fi formulată numai de persoanele care au solicitat reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, recurentul fiind succesor în drepturi al autorului său N. L..
Dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, sunt aplicabile actelor de reconstituire sau constituie, excepție făcând hotărârile comisiei județene pentru care, se prevede doar plângerea.
Or, în speță, cererea introductivă, fata de cele arătate, are indiscutabil caracterul unei plângeri, având ca obiect nulitatea unei operațiuni sau act juridic, reclamantul, în mod cert, neavând calitatea de terț, pretins vătămat în drepturile sale, față de raportul juridic determinat prin emiterea hotărârii Comisiei Județene de aplicarea Legii nr. 18/1991.
Așa fiind, criticile recurentului privind greșita aplicare a legii de către prima instanță, sunt nefondate.
Față de modalitatea de a acționa a recurentului, în mod corect prima instanță nu a mai analizat fondul cauzei, criticile sub acest aspect fiind nefondate, întrucât prin hotărârea pronunțată, prima instanță nu a dat dezlegare problemei de drept invocate.
Nici criticile recurentului potrivit cu care i-ar fi fost încălcate drepturile procesuale nu pot fi reținute.
Astfel, recurentul a beneficiat de un proces echitabil a fost citat pentru fiecare termen de judecată, iar discuțiile s-au derulat în conformitate cu principiul contradictorialității.
Împrejurarea că recurentul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată și nici nu a trimis vreun înscris sau vreo cerere prin care să-și formuleze probatorii, nu este de natura a afecta legalitatea hotărârii pronunțate de prima instanță.
Recurentul avea obligația de a se prezenta în fața instanței, de judecată, de a-și susține cererea formulată și de a-și propune probe, însă nimic din toate acestea nu s-au realizat.
Starea de pasivitate a acestuia nu presupune încălcarea drepturilor procesuale și a garanțiilor prevăzute de lege.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.312 cod pr. Civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art.274 cod pr. civ., tribunalul urmează să ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul petent B. C. domiciliat în Timișoara, ., jud. T. împotriva sentinței civile nr. 619/20.03.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatele C. Locală B. de Aplicare a Legii 18/91 cu sediul în ., C. Județeană P. De F. F. cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P., I. S. cu sediul în București, ., sector 2, N. A. cu sediul în ., V. M. – Ploiești, . G., nr.3, ., ., ca nefondat.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.08.2012.
Președinte, Judecători,
R. M. P. A. A. C. N.
Grefier,
Cardașol I. N.
operator de date cu caracter personal 5595
red.RM
2 ex./09.09.2012
d.f._ Judecătoria Vălenii de M.
j.f. B. D. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1073/2012. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1277/2012. Tribunalul... → |
|---|
