Drepturi băneşti. Sentința nr. 3504/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3504/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-05-2012 în dosarul nr. 3504/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECTIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3504
Ședința publică din data de 15 Mai 2012
PREȘEDINTE - I. C.
ASISTENTI JUDICIARI - C. G.
- M. F.
GREFIER - M. – D. B.
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă formulat de S. J. S. P., cu sediul în Ploiești, .. 1-3, județ P., în contradictoriu cu pârâtele CREȘA UPETROM PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., nr. 1, județ P., M. SĂNĂTĂȚII P., cu sediul în București, .. 1-3, sector 1 și C. L. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, str. .-4, jud. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul C. L. Ploiești, reprezentat de consilier juridic T. C., lipsind celelalte părți.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul pârâtului C. L. Ploiești, având cuvântul, arată că celelalte părți au solicitat judecarea prezentei cauze, în lipsă.
Tribunalul pune în discuția părții prezente excepțiile lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății P. și a lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ploiești, invocate de pârâți, prin întâmpinări.
Reprezentantul pârâtului C. L. Ploiești, având cuvântul, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății P., ca neîntemeiată. Totodată, solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ploiești.
Tribunalul, în baza art. 137 alin. 2 C.p.c., unește excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății P. și a lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Ploiești, cu fondul cauzei, urmând ca acestea să fie analizate și dezbătute odată cu soluționarea fondului cauzei.
Reprezentantul pârâtului C. L. Ploiești, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul pârâtului C. L. Ploiești, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, conform motivelor din întâmpinare.
T R I B U N AL U L
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului P. sub nr._ la data de 29.11.2010, reclamantul S. Județean S. P. a chemat în judecată pe pârâții Creșa Upetrom Ploiești, în calitate de angajator, și Casa de Asigurări P., în calitate de plătitor servicii, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea măsurii dispuse de conducerea angajatorului de a diminua salariaților membri de sindicat, în baza Legii 130/30.06.2010, începând cu data de 01.07.2010, în procent de 25%, a cuantumului brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariate, stabilite în conformitate cu prevederile Legii cadru nr.330/2009 și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței faptul că, în baza art.1 din Legea 118/2010, conducerea unității sanitare pârâtă, începând cu data de 01.07.2008, a dispus reducerea cu 25% a salariului de bază, a sporurilor și indemnizațiilor pentru întregul personal, iar această măsură este netemeinică și nelegală având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.165 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică ce furnizează servicii medicale.
Conform art.188 din același act normativ, spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare, veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii.
Prin autonomie financiară se înțelege:
a) organizarea activității spitalului pe baza bugetului de venituri si cheltuieli proprii, aprobat de conducerea unității și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
b) elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar și a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secțiilor și compartimentelor din structura spitalului.
Potrivit alin.3 al aceluiași articol 188 din Legea 95/2006, spitalele publice au obligația de a asigura realizarea veniturilor și de a fundamenta cheltuielile în raport cu acțiunile și obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole și alineate, conform clasificației bugetare.
În vederea încasării sumelor pentru serviciile medicale, a altor prestații efectuate, conducerea spitalelor publice încheie contract cu Casa de Asigurări de Sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială își are sediul, în vigoare fiind contractul cadru pe 2010 emis în baza H.G. 262/2010.
Din cele menționate rezultă că spitalele trebuie să-și asigure fondul pentru salariile propriilor salariați numai prin contravaloarea prestațiilor efectuate chiar dacă banii provin de la bugetul de stat.
Totodată, reclamantul a mai precizat că, în opinia sa, chiar dacă banii primiți de la Casa de Asigurări de Sănătate, în baza prestațiilor efectuate, provin din bani publici, acest aspect nu are relevanță, deoarece această instituție, în baza contractelor încheiate, asigură tot prin bani publici și medicii de familie, cabinetele medicale private, laboratoare de analize private, unități care nu au fost afectate de prevederile Legii 118/2010, respectiv de a reduce fondul de salarii cu 25%.
În plus, reclamantul a mai menționat că spitalele publice din rețeaua Ministerului Sănătății și ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie primesc în completare sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, dar nu pentru completarea fondului de salarii, ci pentru alte activități.
În drept, au fost invocate prevederile legilor 118/2010 și 95/2006 și ale H.G. 262/2010.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate P. a formulat întâmpinare la data de 17.03.2011 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că între personalul medical din unitățile sanitare și casele de asigurări de sănătate nu sunt încheiate contracte cu trăsături specifice raporturilor de serviciu, acestea din urmă încheind cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale de furnizare de servicii medicale care sunt de natură civilă, în temeiul cărora sunt obligate să deconteze furnizorilor respectivi contravaloarea serviciilor medicale contractate și prestate asiguraților în condițiile și la termenele prevăzute în contractul-cadru, plata drepturilor salariale ale personalului angajat în baza unor contracte individuale de muncă la furnizorii de servicii medicale neregăsindu-se printre acestea.
La termenul de judecată din data de 10.06.2011, reclamantul și-a modificat cererea introductivă, în sensul că a indicat părțile în contradictoriu cu care înțelege să se judece ca fiind și M. Sănătății P. și C. L. P..
La data de 30.08.2011, M. Sănătății a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că între cei pe care reclamantul îi reprezintă și M. Sănătății nu există niciun fel de raporturi de muncă și, în plus, nu există vreun act normativ în care legiuitorul să prevadă că ministerul, în calitate de terț față de raporturile contractuale stabilite între cei pe care reclamantul îi reprezintă, și pârâtul angajator are obligația de a plăti salariile personalului acestuia; pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile Legii nr.118/2010 se aplică și personalului medical, medico-sanitar și auxiliar din cadrul unităților sanitare, iar asupra măsurii de reducere a drepturilor salariale Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constituționalității normei.
Și pârâtul C. L. Ploiești a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pe de o parte deoarece între acesta și personalul sanitar nu există raporturi de muncă, astfel că nu poate fi obligat nici la calcularea drepturilor salariale, nici la plata diferențelor de drepturi salariale, astfel cum se solicită de către reclamant. A mai adăugat faptul că finanțarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistența medicală și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ se suportă de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății; pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, măsurile luate prin Legea nr.118/2010 fiind nediscriminatorii, în condițiile în care reducerile salariale au fost aplicate tuturor salariaților din instituțiile și autoritățile publice, indiferent de regimul de finanțare iar, pe de altă parte, au fost luate pe o perioadă determinată.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin încheierea ședinței publice din data de 10.06.2011, Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Asigurări de Sănătate P..
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Asigurări de Sănătate P., admisă prin încheierea ședinței publice din data de 10.06.2011, Tribunalul va respinge acțiunea formulată împotriva acesteia, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Astfel, se apreciază că drepturile salariale se acordă în urma încheierii și executării unui contract individual de muncă, în temeiul căruia, o persoană fizică, denumită salariat, se obligă la prestarea, cu respectarea unei continuități în timp, a unei munci în folosul și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, iar acesta este obligat, la rândul său, să îi plătească o anumită remunerație, denumită salariu.
Se reține că între personalul medical din creșa respectivă și casele de asigurări de sănătate nu sunt încheiate contracte având trăsăturile specifice arătate mai sus, acestea din urmă fiind, potrivit art. 267 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, instituții publice, cu personalitate juridică, în subordinea CNAS, care asigură funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, la nivel local, iar nicidecum angajatorii salariaților unităților sanitare.
Mai mult decât atât, casele de asigurări de sănătate închei cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale de furnizare de servicii medicale, care sunt de natură civilă. Potrivit art. 292 din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care reglementează în mod expres și limitativ, obligațiile caselor de asigurări de sănătate, plata drepturilor salariale ale personalului angajat în baza unor contracte individuale de muncă la furnizorii de servicii medicale, nu se regăsește printre acestea.
Tribunalul apreciază astfel că nu există un raport juridic între casa de asigurări de sănătate și personalul creșei care să creeze drepturi în favoarea acestuia și obligații în sarcina casei de asigurări de sănătate.
Mai mult decât atât, reține și faptul că reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, nemaisolicitând judecarea prezentei cereri în contradictoriu cu aceasta și citarea acesteia în calitate de pârâtă.
Examinând cu prioritate, conform art.137 alin.1 c.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții C. L. Ploiești și M. Sănătății P. prin întâmpinări, tribunalul reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Ploiești, invocată prin întâmpinare, instanța o va admite și va respinge acțiunea formulată față de aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, pentru următoarele motive:
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată, în calitate de pârât și cea obligată în raportul juridic dedus judecății, împrejurare care nu este întrunită în prezenta cauză, în ceea ce privește C. L. Ploiești. Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 lit. b din OUG nr. 162/2008, care stabilește cadrul legal privind transferul ansamblului atribuțiilor și competențelor Ministerului Sănătății către autoritățile administrației publice locale concomitent cu asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare exercitării acestora, o componentă este reprezentată de asistența medicală desfășurată în unitățile de învățământ. Însă, potrivit art. 11 din HG nr. 56/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 162/2008, finanțarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistența medicală și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății, C. L. Ploiești având doar rolul de a intermedia distribuirea acestor sume către unitățile prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. b din OUG nr. 162/2008.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății P., invocată de acesta prin întâmpinare, Tribunalul o va respinge, ca neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 11 din HG nr. 56/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 162/2008, „finanțarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistența medicală și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ se suportă, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății”, acest pârât având obligația de a vira la bugetul local sumele necesare salarizării personalului de asistenț[ medicală și de medicină dentară acordată în unitățile de învățământ.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține următoarele:
În esență, reclamantul susține că membrilor de sindicat în numele cărora a fost promovată prezenta acțiune nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.118/2010, deoarece angajatorul (în speță, Creșa Upetrom Ploiești) este instituție publică finanțată integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare, veniturile proprii ale acestuia provenind din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din alte surse, conform legii, astfel că trebuie să-și asigure fondul pentru salariile propriilor salariați numai prin contravaloarea prestațiilor efectuate, chiar dacă banii provin de la bugetul de stat.
În opinia reclamantului, chiar dacă banii primiți de la Casa de Asigurări de Sănătate, în baza prestațiilor efectuate, provin din bani publici, acest aspect nu are relevanță, deoarece această instituție, în baza contractelor încheiate, asigură tot prin bani publici și medicii de familie, cabinetele medicale private, laboratoare de analize private, unități care nu au fost afectate de prevederile Legii 118/2010, respectiv de a reduce fondul de salarii cu 25%.
Această susținere a reclamantului nu poate fi, însă, primită de instanță, întrucât dispozițiile Legii nr.118/2010 se aplică inclusiv personalului medical, medico-sanitar și auxiliar din cadrul unităților sanitare, în condițiile în care art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice stipulează în mod expres faptul că dispozițiile acesteia se aplică personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, iar în Anexa II Secțiunea 1 art.1 lit.b din Legea nr.330/2009 sunt prevăzute salariile de bază pentru personalul contractual din unitățile bugetare subordonate autorităților administrației publice, mai concret - pentru unități sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială.
Prin urmare, constatând că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate, unitatea angajatoare procedând la diminuarea salariilor angajaților săi cu respectarea dispoozițiilor Legii nr.118/2010, tribunalul va respinge acțiunea modificată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. Ploiești, cu sediul în Ploiești, str. .-4, jud. P. și a Casei de Asigurări de Sănătate P., cu sediul în Ploiești, ., jud. P. și respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceste pârâte, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII P., cu sediul în București, ., nr. 1-3, sector 1, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. JUDEȚEAN S. P., cu sediul în Ploiești, .. 1-3, județul P., în contradictoriu cu pârâții CREȘA UPETROM PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., nr. 1, județ P. și M. SĂNĂTĂȚII P., cu sediul în București, ., nr. 1-3, sector 1, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.05.2012.
Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,
I. C. C. G. M. F.
Grefier,
M. D. B.
Red./ Tehnored. IC
4 ex./08.06.2012
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 355/2012. Tribunalul PRAHOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1230/2012.... → |
|---|
