Fond funciar. Decizia nr. 1056/2012. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 1056/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-07-2012 în dosarul nr. 1056/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL P.

SECTIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.1056

Ședința publică de la 23 Iulie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător C. R.

Judecător C. D. E.

Grefier V. R.

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de recurenta-contestatoarea T. M. L., domiciliată în București, . A, parter, . împotriva deciziei civile nr. 1691/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul P. in contradictoriu cu intimatele C. LOCALĂ DE A. A L. 18/1991 URLAȚI, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. 18/1991 P., cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P. și S. A. M. URLAȚI, cu sediul în Urlați, ..32 A, jud. P..

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19.07.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 23.07.2012.

INSTANȚA:

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 13.03.2009, sub nr._ reclamanta T. M. L. a chemat în judecată pe pârâtele C. Județeană de A. a L. nr. 18/1991 P. și C. Locală de A. a L. nr. 18/1991 Urlați, solicitând instanței obligarea Comisiei Locale sa formuleze propunere privind soluționarea cererii înregistrata la Primăria Urlați sub nr. 113/01.09.2005 de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor situate pe raza or. Urlați, în suprafața totala de 6,88 ha la care este îndreptățita ca moștenitoare a defunctei C. A., urmând ca pârâta C. L. sa înainteze aceasta propunere către C. Județeană în vederea validării; obligarea Comisiei Județene sa pronunțe o hotărâre privind propunerea de soluționare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare a defunctei C. A. și în această calitate, în baza L. nr. 18/1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de teren de 6,88 ha deținută de bunica sa pe raza orașului Urlați.

A mai menționat reclamanta că prin cererea inițiala, cât și prin cererile ulterioare depuse a arătat că autoarea sa a deținut în proprietate, anterior colectivizării terenuri și lacuri situate pe raza or. Urlați, având amplasamentul potrivit schiței de plan întocmita in anul 1943 cu ocazia încheierii actului dotal nr._/1943.

A mai precizat reclamanta ca prin Decizia nr. 728-1992/29.06.1993 C. Județeană a recunoscut dreptul său și i-a acordat acțiuni corespunzătoare suprafeței de 6,88 ha, la S.C. Videlmar S.A. Urlați.

De asemenea, a arătat că în temeiul L. nr. 274/2005 a revenit cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată la Primăria Urlați sub nr. 113/2005 pentru terenul în suprafață totală de 6,88 ha, solicitând să-i fie asigurat pe cât posibil vechiul amplasament al terenurilor ca și categoria de folosință avută anterior, cunoscând că, cel puțin în parte, vechiul amplasament este liber în sensul legii.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1075 Cod civil, dispozițiile L. 247/2005 și Legea nr. 18/1991.

La termenul de judecata din data de 21.03.2011 S. Agricola M. Urlați a formulat cerere de intervenție.

În motivarea in fapt, a arătat ca prin acțiunea formulată, reclamanta T. M. L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Locală de A. a legii 18/1991 Urlați că aceasta sa formuleze propunere privind soluționarea cererii sale înregistrata sub numărul 113/01.09.2005 și reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate pe raza orașului Urlați în suprafață totală de 6,88 ha, la care aceasta ar fi îndreptățită ca moștenitoare, a defunctei sale C. A., urmând să fie înaintată propunerea de validare către C. Județeană.

Urmare cererilor formulate, conform rapoartelor de expertiza dispuse și efectuate în cauză intervenienta a precizat că se constata că o parte din terenurile solicitate de către reclamanta a fi validate în vederea reconstituirii dreptului de proprietate sunt ocupate, nemaiputând fi reconstituit pe vechiul amplasament, Primăria Orașului Urlați propunând în acest sens atribuirea suprafeței de_ mp compus din 7800 mp - T131P272/2 - pășune, vecina cu P272/2, 5500 mp - teren liber si_ mp - pășune situați in extravilanul orașului Urlați, . si P3314/3. Din suprafața de_ mp suprafața de_ mp este ocupată, iar restul de_ mp este liberă și poate fi reconstituită reclamantei urmând a fi completată cu suprafața mai sus arătata. Astfel, intervenienta a dobândit conform Protocolului de predare - primire încheiat in data de 21.01.1992 între fostul C.A.P. Urlați și S. Agricola M. suprafața totala de 6783 mp diminuata ulterior până la suprafața de 6333 mp ca rezultat al măsurătorilor în teren și conform declarației 468/ 18.01.2006. Imobilul situat in Urlați ..32A este compus din clădiri și teren . folosință curți construcții, teren neocupat de construcții - 576,20 mp. Din anul 2003 în baza declarației nr.710/28.01.2003 se menționează că suprafața construită a clădirilor din ..32 A - 646,40 mp și se modifică materia impozabilă astfel: teren categoria de folosința curți construcții - 1481,40 mp, pășune - 3914 mp si terenuri cu ape 1426 mp. Din anul 2006 in baza declarației nr.468/18.01.2006 se modifica materia impozabila astfel: teren categoria de folosința curți construcții -993,00 mp, pășune - 3914 mp si terenuri cu ape 1426 mp. Imobilul situat in Urlați .. compus din clădire - povarnă - cu suprafața construita de 47,50 mp si teren . folosința curți construcții -480 mp. începând din data de 01.01.2009 conform Referatului nr._/17.12.2008 întocmit de Biroul Urbanism materia impozabila se modifica, in sensul ca rămâne in evidenta fiscala doar terenul in suprafața de 480 mp. Imobilul situat in Urlați ..n. compus din clădire - chioșc legume fructe - cu suprafața construita de 25,00 mp si teren categoria de folosința curți construcții - 25,00 mp. Din 28.01.2003 in baza declarației nr. 710 se modifica materia impozabila astfel: suprafața construita a clădirii 18 mp si teren categoria de folosință curți construcții 18 mp.

A mai precizat ca din concluziile completării la raportul de expertiză, terenurile dobândite de către S. Agricola M. sunt ocupate cu construcții și, mai mult, o parte din suprafața inițială, respectiv 2511 mp - este lac. De la momentul dobândirii terenului în suprafață de 6783 mp conform Procesului Verbal din 17.05.1993, intervenienta a intrat în stăpânirea acestei suprafețe nefiind tulburata sau deranjată de nici o persoana până la acest moment și, mai mult de atât, conform adeverințelor eliberate de Primăria Urlați si de organele fiscale, a achitat taxele și impozitele aferente suprafeței arătate. În Raportul de expertiza - răspuns la obiecțiuni se precizează că din terenul măsurat la SA M. suprafața de 572 mp este ocupata de construcția identificata C1 și suprafața de 43 mp este ocupata de construcția C2, precum și faptul că 2511 mp - este lac. De la data încheierii Procesului verbal al Comisiei de lichidare, intervenienta este cea care a posedat neîntrerupt terenul, l-a stăpânit cu bună credință și a achitat taxele și impozitele aferente. Procesul verbal încheiat a fost efectuat în vederea identificării bunurilor imobile teren și construcții ce au revenit SA M. in urma lichidării C.A.P.-ului Urlați prin membrii comisiei acestuia în vederea dovedirii proprietății fata de terți și a le fi opozabile acestora. Construcțiile, cât și terenul aferent au revenit intervenientei fiind configurate în schița de plan ce face parte integranta din Procesul verbal încheiat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 49 si urm. C.p.c., art. 50 alin. 2 C.p.c..

În fata instanței de judecată s-au încuviințat pentru reclamanta și administrat probele cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei C. L. Urlați și cu expertiza în specialitatea topografie, cadastru si geodezie.

La termenul de judecata din data de 21.03.2011 instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție formulata de către S. Agricola M. Urlați.

După administrarea probelor încuviințate parților, prin sentința civilă nr.1516/19.02.2007 a Judecătoriei Ploiești a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect fond funciar formulată de reclamanta T. M. L., a fost admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta S. Agricola M. Urlați, a fost obligat pârâta C. Județeană la reconstituirea dreptului de proprietate și la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 6,88 ha, astfel: pentru suprafața de 11.320 mp pe vechiul amplasament: 5500 mp situați în T 131 P272/2 pășune; 5000 mp arabil T 115 P7804/2; 820 mp arabil, vecin cu T131 P271/2, diferența de teren în suprafață de 57.480 mp urmând a fi reconstituită în T14, P133, a obligat pârâta C. Locală Urlați la punere în posesie a reclamantei cu suprafețele indicate mai sus și la eliberarea titlului de proprietate după emiterea acestuia de către C. Județeană și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu intervenienta . neîntemeiată, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Instanța a reținut în motivare că prin Hotărârea Comisiei Județene P. nr. 3832/23.03.2005 a fost validată propunerea Comisiei Locale Urlați de reconstituire pentru suprafața de 6,88 ha conform anexei 36 poz.8. Prin sentința civilă nr. 6739/01.07.2008 pronunțată în dosarul nr._ –filele 37-38 C. Locală Urlați a fost obligată la înaintarea documentației către C. Județeană P. în vederea eliberării titlului de proprietate în favoarea reclamantei conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 1940/03.07.2007 pentru suprafața de 2 ha și 5600 mp și C. Județeană a fost obligată la emiterea titlului de proprietate, Primarul Orașului Urlați fiind obligat la plata daunelor cominatorii în cuantum de 100 lei pe zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la data îndeplinirii obligației de înaintare a documentației către C. Județeană P.. Ulterior a fost emis titlul de proprietate nr._/28.11.2008 pentru suprafața de 2 ha și 5600 mp pe numele reclamantei - fila 15. Până în prezent, pentru suprafața de 6,88 ha reclamanta nu a fost pusă în posesie nici pe fostul amplasament dar nici pe un alt amplasament.

Instanța a reținut că autoarea reclamantei a deținut anterior cooperativizării o suprafață totală de 6,88 ha situată pe raza Orașului Urlați. Prin decizia nr. 278-1992/29.06.1993 a Comisie Județene a fost recunoscut dreptul reclamantei pentru suprafața de 6,88 ha, primind acțiuni la S.C. Videlmar SA Urlați.

În temeiul L. nr. 247/2005 reclamanta a revenit cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.

Față de probatoriul administrat, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățită la reconstituire pentru suprafața de 6,88 ha.

În ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor L. nr. 169/1997 reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă nu au fost atribuite legal altor persoane.

Prin art. 2 alin.1 din Legea nr. 1/2000 se instituie principiul restituirii în natură a dreptului de proprietate pe fostele amplasamente, iar acest principiu trebuie respectat în toate cazurile de reconstituire a dreptului de proprietate, fie că sunt reglementate de legea 18/1991 fie că sunt reglementate de Legea nr. 1/2000.

Deși acest principiu și-a găsit o reglementare expressis verbis abia odată cu . legii nr. 1/2000, instanța a apreciat că existența acestui principiu putea fi dedusă și anterior din caracterul reparator al legii fondului funciar.

Acest principiu presupune obligarea comisiilor locale de fond funciar de a valida cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de foștii proprietari sau moștenitorilor acestora prin reconstituirea în natură pe fostele amplasamente.

Potrivit adresei nr. 6180/26.05.2009 –fila 33, pentru suprafața de 6,88 C. Locală a precizat faptul că reconstituirea nu se poate efectua pe vechiul amplasament pentru faptul că este ocupat de Liceul B. V., S.A.M. înființată în temeiul L. 36/1991 și un . confirmat de pârâtă și prin răspunsurile la interogatoriu - filele 53,54.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză înregistrat la BLE de pe lângă Tribunalul P. sub nr. 1603/02.XI.2009 astfel cum a fost completat (răspuns la obiecțiuni) înregistrat la BLE sub nr. 360/16.02.2011, terenul situat pe vechiul amplasament este liber din punct de vedere juridic numai parțial, respectiv suprafața de 11.320 mp, situată în T131 P272/2-5500 mp pășune; T115 P 7804/2-5000 mp arabil; 820 mp arabil în vecinătatea T131 P271/2.

În ceea ce privește restul suprafeței revendicate, instanța a reținut faptul că suprafața de 7441 mp ( 572 mp ocupat de construcția C1; 42 mp ocupat de construcția C2, 6826 mp teren viran din care 2511 mp - lac.

Potrivit procesului-verbal încheiat la 17.05.1993 coroborat cu adresa nr. 9274/09.09.2010, terenul în suprafață de 6783 mp și construcțiilor de pe aceste terenuri au revenit SA M. care a preluat de la C. de lichidare a CAP bunurile ce au aparținut fostului C.A.P. Urlați.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 18/1991 (dispoziții în vigoare la data întocmirii procesului-verbal), construcțiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, mașinile, utilajele și alte asemenea mijloace fixe, ce au aparținut cooperativei de producție desființate, precum și terenurile de sub acestea, ca și cele necesare utilizării lor normale, plantațiile de vii și pomi și animalele devin proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înființa.

Drepturile foștilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. 1 se vor stabili în cota valorică, proporțional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa și cu volumul muncii prestate. Membrii asociați vor constitui aceste drepturi ca aport în natura la noua asociație.

Foștilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociații li se vor stabili drepturi de creanța proporțional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei, dacă nu au fost acoperite în alta modalitate. Plata creanțelor se va face de către asociație, în natura sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.

În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociații, bunurile și animalele prevăzute la alin. 1 se vor vinde prin licitație publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din prețul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative. Fac excepție bovinele și ovinele, precum și plantațiile de vii și pomi, care vor fi atribuite foștilor cooperatori.

În termen de 9 luni de la desființarea cooperativei, se vor stabili drepturile bănești ce revin fiecărui fost membru cooperator de comisia de lichidare constituită potrivit art. 26 alin. 2.

Foștii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitație a bunurilor comune, proporțional cu suprafața de teren adusă în cooperativa, în echivalent arabil, și volumul valoric de munca efectuat.

Bunurile prevăzute la alin. 1, care nu se vând în termen de un an de la data desființării cooperativei, trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor și municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, și în administrarea primăriilor.

Demolarea construcțiilor agrozootehnice, atelierelor de întreținere, instalațiilor și anexelor gospodărești și de industrie mica, care fac obiectul alin. 1, este interzisă. P. excepție, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desființate cu autorizația prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate sa între în activul operațiilor de lichidare.

Construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, orașelor sau municipiilor și în administrarea primăriilor.

Având în vedere aceste dispoziții legale, concluziile raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie, potrivit cărora terenul în suprafață de 572 mp este ocupat de C1, terenul în suprafață de 43 mp este ocupat de construcția C2, 2511 mp suprafață lac și hotărârea nr. 45/25.08.1999 potrivit căreia terenul în suprafață de 2765 mp situat în .. 28 face parte din domeniul public Orașului Urlați-fila 111, instanța a reținut că restul suprafeței de teren de 57.480 mp nu poate fi reconstituită pe vechiul amplasament, acestea urmând a fi reconstituită în T14, P 133.

Astfel, potrivit adeverinței nr. 9115/25.08.2004 în anexa nr. 36, poz. 31 Legea nr. 1/2000 figurează defuncta C. A. – moștenitoare T. Marryse L. cu suprafață reconstituită de 6,88 mp, fiind pusă în posesie la ., Tarlaua nr. 14. De asemenea, potrivit contractului de arendare nr. 165/22.03.2007 încheiat între reclamantă în calitate de moștenitor al defunctei C. A. – arendator și .. Albești P. - arendaș terenul în suprafață de 6,88 ha tarlaua 14, P133 a fost dat în arendă acesteia din urmă. .

Având în vedere această situație de fapt, instanța a apreciat că terenul în suprafață de 57.480 mp ce nu poate fi reconstituit pe vechiul amplasament ci poate fi reconstituit în T14, P.133 cu atât mai mult cu cât acesta se află în posesia reclamantei, iar terenul situat în T14, P133 situat pe teritoriul administrativ al comunei Albești Paleologul a fost atribuit prin protocol ADS, Comisiei Locale Urlați.

Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, a admis cererea de intervenție în interes propriu, și a obligat pârâta C. Județeană la reconstituirea dreptului de proprietate și la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 6,88 ha, astfel: pentru suprafața de 11.320 mp pe vechiul amplasament T131 P272/2 – 5500 mp pășune, T 115 P7804/2-5000 mp arabil, 820 mp arabil, vecin cu T131 P271/2, diferența de teren în suprafață de 57.480 mp urmând a fi reconstituită în T14, P133, va obliga pârâta C. Locală Urlați la punerea în posesie a reclamantei cu suprafețele indicate mai sus și la eliberarea titlului de proprietate după emiterea acestuia de către C. Județeană respingând cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu intervenienta S.C. M. S.A. ca fiind neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 4894/04.05.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești au declarat recurs reclamanta T. M. L. și pârâta C. L. de A. a L. 18/1991 Urlați, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Recurenta reclamantă a arătat că prin cererea de chemare în judecată nu a solicitat judecarea în contradictoriu cu . care a fost respinsă ca neîntemeiată. În prezenta cauză a fost formulată o cerere de intervenție în interes propriu de către . și nu de . este o societate pe acțiuni, constituită în baza L. nr. 31/1990.

A arătat recurenta că nu reiese cu cine s-a judecat în prezenta cauză, cu . înființată în baza L. nr. 31/1991 sau cu S. A. M. SA, înființată în baza L. nr. 36/1990, două entități distincte din punct de vedere juridic, hotărârea fiind nelegală, greșeală datorată și faptului că instanța de fond nu a cerut intervenientei la momentul depunerii cererii de intervenție în interes propriu nici un act de constituire a societății așa cum era firesc.

O altă critică s-a referit la faptul că instanța de fond s-a pronunțat în ședința publică din data de 21.03.2011 asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție în interes propriu, depusă de intervenientă fără ca aceasta să fie adusă la cunoștința celor două pârâte care nu au fost prezente la această ședință.

Prin cererea de intervenție, intervenienta S. A. M. Urlați nu a justificat un drept de proprietate asupra terenului și construcțiilor, ci a solicitat să se constate că justifică un interes legitim și pretinde un drept propriu, fără să precizeze ce fel de drept, sau să prezinte acte de proprietate, solicitând ca instanța să pronunțe o încheiere interlocutorie prin care să încuviințeze în principiu cererea de intervenție.

Susține recurenta că prin această cerere de intervenție intervenienta a recunoscut că deține numai posesia asupra construcțiilor și terenului aferent iar Procesul Verbal încheiat între C. de Lichidare a CAP Urlați și S. A. M. Urlați în data de 17.05.1993 a fost încheiat în vederea identificării bunurilor mobile teren și construcții ce au revenit intervenientei în urma lichidării CAP Urlați. Deci singurul act pe care intervenienta l-a depus la dosar este acest Proces Verbal din 17.05.1993, care în nici un caz nu poate constitui act de proprietate.

Recurenta a menționat că, prin Adresa nr. 9274 din 09.08.2010 Primăria orașului Urlați a comunicat expertului N. N. că heleșteul menționat în Monitorul Oficial nr. 128 bis/18.02.2002 și anexa cap. J nr. Curent 2, cod clasificare 1.2.8., situat în Urlați .. 26, face parte din domeniul public al orașului Urlați, motiv pentru care nu poate fi retrocedat.

A arătat recurenta că odată cu apariția L. 18/1991 a solicitat Comisiei Locale de A. a L. nr. 18/1991 Urlați retrocedarea terenurilor și lacurilor ce au aparținut autoarei sale Constatinescu A. pe vechile amplasamente, conform schiței de plan întocmită în anul 1943 cu ocazia încheierii Actului dotal nr._/1943. Atât timp cât Comisiei Locală Urlați era sesizată cu o cerere de retrocedare a lacurilor din partea moștenitorilor nu putea trece aceste lacuri în domeniul public al orașului Urlați, întrucât acest fapt contravine legii.

Conform expertizei topo N. N. terenul măsurat la . de expertiză topografică- răspuns la obiecțiuni, termen 21.02.2011 și nu la S. A. M. Urlați, este în suprafață de 7441 mp din care 572 mp ocupați de construcția C 1, 43 mp ocupați de construcția C2, 6826 mp teren liber, din care lac 2511 mp, suprafața de teren pentru care la acel moment nu există titlu de proprietate.

Această suprafață de 6826 mp teren liber în care este inclus și lacul poate fi retrocedată, întrucât ea a aparținut dintotdeauna autoarei sale precum și suprafața de 933 mp contur 1,2,8,12,16, 15, 1, plan de situație nr. 2 din expertiza topo N. N., care de asemenea i-a aparținut. Aceste suprafețe de teren solicitate de aceasta, alături de cele care i-au fost atribuite de instanța de fond, prin sent. civ. nr. 4894/2011, vin să întregească suprafața totală care a aparținut autoarei sale și respectă și prevederile legale întrucât se pot atribui pe vechile amplasamente.

A solicitat recurenta reclamantă admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței instanței de fond și respingerea cerii de intervenție în interes propriu, atribuirea terenului liber în suprafață de 6826 mp, precum și cel de 933 mp, obligarea Comisiei Locale Urlați să o pună în posesie cu suprafețele solicitate și C. Județeană P. la eliberarea Titlului de proprietate.

Recurenta pârâtă C. Locală de Fond Funciar Urlați a criticat sentința arătând că prin sentința recurată pârâta C. Județeană de Fond funciar a fost obligată de instanța de fond să reconstituie dreptul de proprietate și la emiterea titlului pentru suprafața de 6.88 ha, astfel: pentru suprafața de 11.320 mp pe vechiul amplasament, 5500 mp situați în T 131 P 272/2 pășune, 5000 mp arabil în T 115 P 7804/2, 820 mp arabil vecin cu T 131 P 271/2 diferența de teren suprafață de 57.480 mp urmând a fi reconstituită în T 14 P 133și pe recurentă la punerea în posesie a reclamantei cu suprafețele indicate și la eliberarea titlului de proprietate după emiterea acestuia de către C. Județeană.

Recurenta a arătat că suprafața de teren de 58.480 mp retrocedată în T 14 P 133 situată pe raza comunei Albești P. a fost atribuită de Administrația Domeniilor Statului București, Comisiei Locale Urați pentru punerea în posesie a acționarilor . care se poate observa din planul de parcelare existent la OCPI P. unde figurează defuncta Constatinescu A. autoarea sa, aceasta fiind acționară la . pentru care punerea în posesie trebuie făcută pe terenurile preluate de la această societate.

A solicitat recurenta modificarea în parte a sentinței atacate în sensul reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 57.480 mp situat în . 53 P 3364 /4 și P 3314/3, aceste suprafețe fiind preluate de la .>

Tribunalul, prin decizia civilă nr.1691/2011 a constatat că recursul declarat de recurenta reclamantă este nefondat, iar recursul declarat de recurenta pârâtă este fondat.

Referitor la recursul declarat de recurenta reclamantă, tribunalul a constatat că cererea de intervenție în interes propriu a fost formulată de S. A. M. SA la data de 21.03.2011 dată la care instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție a acesteia.

Susținerea recurentei reclamante că instanța de fond în mod greșit a respins cererea acesteia în contradictoriu cu . care apare și în raportul de expertiză efectuat în cauză și că nu se cunoaște cu cine se judecă nefiind o greșeală de redactare a fost apreciată ca nejustificată având în vedere că în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert N. N. fila 137 dosar fond se menționează că SA M. nu este parte în dosar, raportul de expertiză fiind întocmit anterior depunerii în cauză a cererii de intervenție în interes propriu, dar aceasta în baza Procesului verbal din 17.05.1993 stăpânește terenul de 6323 mp.

Ulterior prin adresa nr. 9724 din 09.08. 2010 emisă de Primăria orașului Urlați se arată că SA M. din Urlați, .. 32 A constituită conform L. nr. 36/1991, înregistrată la Judecătoria Ploiești cu nr._/23.09.1991 a preluat de la C. de Lichidare a fostului CAP Urlați prin procesul verbal încheiat la 17.05.1993, bunurile ce au aparținut acesteia.

Așadar,a reținut tribunalul că în prezenta cauză este vorba despre S. A. M. Urlați iar nu despre .>

A mai reținut că critica în sensul că instanța de fond s-a pronunțat a data de 21.03.2011 asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție în interes propriu fără ca această cerere să fie adusă la cunoștința celor două pârâte care nu au fost prezente a termenul de judecată respectiv este nejustificată întrucât acestea aveau termen în cunoștință, iar instanța de fond a respectat dispozițiile art. 52 alin.3 Cod proc.civ.

A mai reținut tribunalul că, critica recurentei reclamante că intervenienta S. A. M. Urlați nu a justificat un drept de proprietate asupra terenului și construcțiilor, este nejustificată întrucât aceasta a arătat în cuprinsul cererii de intervenție să se constate că justifică un interes legitim și pretinde un drept propriu .

Tribunalul a constatat că intervenienta a stăpânit terenul și construcțiile încă din anul 1993, a achitat impozitele pentru ele, instanța de fond în mod corect a dispus admiterea cererii de intervenție în interes propriu.

A mai arătat că, critica recurentei este nejustificată întrucât lacul în suprafață de 2590 mp face parte din domeniul public al orașului Urlați, conform hotărârii Consiliului Local Urlați nr. 45 din 25.08.1999, publicat în Monitorul Oficial nr. 128, Partea a I a din 18.02.2002, iar terenul de 7441 mp nu este liber fiind ocupat de SA M..

Cu privire la terenul în suprafață de 933 mp, din totalul suprafeței de 2765 mp( blocul nr. 28, . a constatat că acesta face parte din domeniul public al orașului Urlați conform Hotărârii Consiliului Local Urlați nr. 45/25.08.1990, publicat în Monitorul Oficial nr. 128 Bis în data de 18.02.2002, capitolul F subcapitolul 3 „ Spații verzi, parcări și locuri de joacă pentru copii „.Rezultă deci, că aceste terenuri nu pot fi restituite făcând parte din domeniul public al orașului Urlați.

Pentru considerentele arătate, tribunalul a respins recursul ca fiind nefondat.

Referitor la recursul declarat de recurenta pârâtă C. Locală de Fond Funciar Urlați, tribunalul a constatat că pentru suprafața de teren de 6, 88 ha în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea pârâtei la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe în diverse puncte care nu sunt libere și nu pe vechiul amplasament, astfel că va admite recursul declarat de acesta potrivit art. 312 alin. 2 și 3 C. pr. civ. și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va obliga pârâtele să reconstituie reclamantei dreptul de proprietate, să procedeze la punerea în posesie și la emiterea titlului de proprietate pentru terenul de 6,88 ha pe vechiul amplasament în măsura în care acesta este liber, susceptibil de atribuire efectiv în natură, iar în măsura în care vechiul amplasament nu este liber, din suprafețele de teren libere aflate la dispoziția Comisiei Locale Urlați.

S-a constatat că, suprafața de teren de_ mp este situată pe raza comunei Albești P., acesta a fost atribuită de ADS București Comisiei Locale Urlați în vederea punerii în posesie a acționarilor . fiind acționară la . nu figurează în planul de parcelare de la OCPI P. în T 14 P 133.

Tribunalul, cu privire la terenurile de 5500 mp T 131 P 272/2 pășune, 5000 mp arabil T 115 P 7804/2, 820 mp arabil vecin cu T 131 P 271/2, diferența de 57.480 mp în T 14 P 133, a respins capătul de cerere privind reconstituirea, emiterea procesului – verbal de punere în posesie și eliberarea titlului de proprietate ca neîntemeiat și a menținut restul dispozițiilor sentinței.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ recurenta a formulat contestație în anulare, împotriva deciziei nr. 1691/20.12.2011 pronunțată de către tribunalul P., în dosarul nr._, în temeiul art. 318 Cod proc. civ.

În motivare a arătat că prin decizia mai sus menționată, instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motivele de modificare sau de casare.

A arătat că prin decizia nr. 1691/2011 instanța a respins recursul declarat împotriva sentinței civile, a admis recursul declarat de pârâta C. Locală Urlați, a modificat în parte sentința, respingând capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate, emiterea procesului-verbal de punere în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru terenurile de 5500pășune situat în T131 P272/2, 5000 mp arabil situat în T115 P7804/2, 820 mp arabil vecin cu T131P271/2 diferență de_ mp In T14 P 133,ca neîntemeiat.

A arătat că printre motivele de recurs formulate de către recurenta contestatoare nu se regăsește și vreun motiv legal de soluționarea capătului de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate,emiterea procesului-verbal de punere în posesie pentru terenurile în suprafață de 5500 mp, T131 P 272/2 pășune, 5000 mp arabil T115 P7804/2, 820 mp teren arabil, diferența de 57 480 în T14 P 133.A mai arătat că nici recurenta-pârâtă C. Locală Urlați nu a invocat un astfel de motiv, întrucât a avut în vedere numai suprafața de 57 480 mp, situată pe raza . nu a formulat recurs cu privire la reconstituirea pentru suprafețele de 5500 mp, T131P 272/2 pășune, 5000 mp T115 P 7804/2 arabil,820 mp, vecin cu T131P 272/2.

A arătat că prin concluziile scrise depuse de pârâtă la instanța de fond, aceasta a arătat că suprafața de_ mp, compusă din terenurile de 5500 mp pășune în T131P272/2, cea de 500 mp arabil din T115 P 7804/2și 820 mp arabil, situat în T131 poate fi reconstituită pe vechile amplasamente.

A mai arătat că drepturile cu privire la aceste terenuri nu au fost contestate de niciuna dintre părți, astfel că rămân câștigate, iar instanța re recurs nu trebuia să se mai pronunțe asupra lor, întrucât niciuna dintre părți nu a formulat o astfel de cerere.

În drept a invocat dispozițiile art.318 Cod proc. civ.

În concluziile scrise depuse în ședința publică din 19.07.2012 intimata-intervenientă S. A. M. Urlați a solicitat în esență respingerea contestației în anulare arătând că în mod corect instanța de recurs a respins recursul declarat de recurenta –reclamantă și a admis în parte recursul declarat de recurenta-pârâtă C. Locală Urlați.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de contestatoare, precum și a temeiurilor contestației în anulare prev. de art. 318 Cod pr. civilă, Tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 318 alin. 1 C.p.c., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.

În speță, contestatoarea invocă pe de o parte săvârșirea unor erori materiale de către instanța de recurs, iar pe de altă parte omisiunea instanței de a analiza vreun motiv de recurs în soluționarea deciziei atacată prin prezenta cale extraordinară de atac.

Tribunalul reține că această cale extraordinară de atac de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 C.p.c. ( necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 C. p. c. ( greșeală materială au nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotărârii, posibilă doar în recurs, nu și în contestația în anulare.

În sensul art. 318 C.p.c., „greșeală materială” înseamnă o greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință, darea unei soluții greșite. Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.

Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. În această categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei (de ex. anularea recursului ca netimbrat, deși la dosar se află recipisa de plată a taxelor legale de timbru). Prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată.

Instanța reține că prin prezenta cerere sunt invocate în realitate pretinse erori de judecată, de apreciere a probelor existente la dosar și de pretinsă interpretare eronată a dispozițiilor legale, motive care chiar de ar fi adevărate, nu deschid părților această cale extraordinară de atac, de retractare, nemaiputând fi, de altfel, invocate, întrucât decizia atacată a rămas irevocabilă.

În ceea ce privește omisiunea instanței de a se pronunța asupra unui motiv de recurs, instanța reține că potrivit susținerilor orale ale contestatoarei-recurente, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs privind diferența de teren.

Pentru ca o contestație în anulare să poată fi admisă pe acest temei, trebuie îndeplinite următoarele condiții: instanța să fi omis să cerceteze vreunul din motivele de casare și această omisiune să se fi produs din greșeală.

În cauză, contestatoarea se plânge în realitate de faptul că instanța de recurs s-a pronunțat și cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței recurate din perspectiva reconstituirii suprafeței de_ mp, compusă din terenurile de 5500 mp pășune în T131P272/2, cea de 500 mp arabil din T115 P 7804/2și 820 mp arabil, situat în T131 deși nici aceasta și nici recurenta-pârâtă nu le-au invocat ca motiv de recurs.

Având în vedere acest aspect, nu se poate reține că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui motiv de recurs ci potrivit art. 304 indice 1 Cod proc. civ, a analizat cauza sub toate aspecte nefiind limitată la motivele de casare invocate de părți.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.

În baza art. 274 C.p.c., va dispune obligarea contestatoarei la plata către intimați a sumei de 1.600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, către intimata intervenientă S. A. M. Urlați conform chitanței .. 157/17.07.2012 aflată la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE L.

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de recurenta-contestatoarea T. M. L., domiciliată în București, . A, parter, . împotriva deciziei civile nr. 1691/20.12.2011 pronunțată de Tribunalul P. in contradictoriu cu intimatele C. LOCALĂ DE A. A L. 18/1991 URLAȚI, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ DE A. A L. 18/1991 P., cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P. și S. A. M. URLAȚI, cu sediul în Urlați, ..32 A, jud. P., ca neîntemeiată.

Obligă contestatoarea la plata către intimata – intervenientă S. A. M. URLAȚI, a sumei de 1600 lei reprezentând cheltuieli de judecată. ( onorariu avocat)

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Iulie 2012.

Președinte, Judecători,

C. M. R. C. E. C. D.

Fiind în c.o. semnează

Președintele instanței

Grefier,

R. V.

Operator de date cu caracter personal 5595

Redactat/Tehnored. C.D.E.

2 ex./26.07.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1056/2012. Tribunalul PRAHOVA