Fond funciar. Decizia nr. 819/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 819/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-05-2012 în dosarul nr. 819/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P. - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.819
Ședința publică din data de 29.05.2012
PREȘEDINTE - M. C.
JUDECĂTORI - N. C.
- C. R.
GREFIER - V. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-reclamanți în calitate de moștenitori ai defunctului A. M., A. M., domiciliat în ..411, județul P., A. E., domiciliată în ..411, județul P., P. D., domiciliată în ..411, jud. P., A. V., domiciliată în ..411, județul P., împotriva sentinței civile nr.158/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. C., domiciliat în comuna M. Ungureni, ., C. LOCALĂ TEIȘANI de aplicare a legilor fondului funciar, cu sediul în ., C. JUDEȚEANĂ P., de aplicare a legilor fondului funciar, cu sediul în Ploiești, .-4, județul P..
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă A. V. personal și avocat Iofciulescu E. M. pentru intimatul-pârât B. C., lipsind recurenții-reclamanți A. M., A. E., P. D. și intimatele-pârâte C. LOCALĂ DE F. F. TEIȘANI și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta-reclamantă A. V. având personal cuvântul, arată că are apărător, acesta nu s-a prezentat în instanță și solicită amânarea cauzei pentru ca apărătorul său să se prezinte în instanță.
Avocat Iofciulescu E. M. arată că se opune acestei cereri întrucât până la orele 13,00, apărătorul recurentei nu s-a prezentat în instanță.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată cererea de amânare a cauzei formulată de recurenta-reclamantă A. V. întrucât nu există la dosar nici o delegație din partea apărătorului, nici o cerere de lăsarea cauzei la ultima strigare, iar recurenții aveau posibilitatea să depună la dosar dovezi privind imposibilitatea prezentării apărătorului ales.
Recurenta-reclamantă A. V. personal și avocat Iofciulescu E. M. pentru intimatul-pârât B. C., având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Instanța ia act de cererea părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Recurenta-reclamantă A. V. având personal cuvântul, arată că nu are cunoștințe juridice și nu poate să pună concluzii.
Apărătorul intimatului-pârât B. C., solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca temeinică și legală.
A se avea în vedere că autorul reclamanților nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.Depune concluzii scrise și solicită cheltuieli de judecată, dovezile acestora fiind atașate la dosarul cauzei în primul recurs.
Instanța rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._ 22 iunie 2009, petentul A. M., a chemat în judecată pe intimații B. C., C. Locală de aplicare a Legii Fondului F. Teișani si C. Județeană de fond funciar P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate nr._ si_ ambele emise in anul 2002.
În fapt, in motivarea cererii, petentul a arătat că este unicul moștenitor al defunctei A. Aritina decedată la data de 21 iunie 1990.
Potrivit adeverinței nr.2831 eliberata de C. Locală M., unde autoarea sa a avut domiciliul după căsătorie, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 40 ari, teren situat pe raza com.Teișani . Locală de aplicare a legii fondului funciar Teișani, i-a comunicat prin adresa nr. 2309/29.05.2009 că terenul din pct.”Țarină” –ce a aparținut mamei sale care este soră cu mama intimatului B. C., terenul a fost atribuit numai acestuia din urmă conform sentințelor civile nr.2315/1993 si nr. 1981/1993.
In drept, si-a întemeiat cererea pe titlul II din legea nr.167/1997 republicată.
La termenul de judecată din 01.07.2009 Primăria . întimpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a menționat în întimpinare că petentul, in calitate de moștenitor al defunctei M. M., nu a depus in termen legal la C. Locală de fond funciar Teișani, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru nici o suprafața de teren, terenul ce face obiectul prezentului dosar fiind solicitat, reconstituit si s-au emis titluri de proprietate numiților B. C. si B. O..
La data de 20.10.2009 intimatul B. C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes privind soluționarea prezentei cauze, față de faptul că o eventuală constatare a nulității absolute a titlurilor de proprietate nr._/2002 si nr._/2002 nu ar duce nici un folos propriu reclamantului din moment ce, deși mama sa, autoarea A. Aritina, avea vocație generală la moștenirea defunctei M. M., in calitate de unic moștenitor al acesteia, nu are vocație concretă de a dobândi bunurile scoase din circuitul civil ale acesteia, întrucât nu au formulat cerere in termenele legale.
Mai arată pârâtul că petentul nu face dovada cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în calitate de moștenitor al defunctei A. Aritina, (aceasta la rândul său moștenitoarea defunctei M. M.) in temeiul legii nr.18/1991.
De asemenea pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentului, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
In urma analizării actelor si lucrărilor dosarului, precum si a excepțiilor invocate, instanța la data de 15.12.2009 a pronunțat sentința civila nr. 2133, prin care a admis excepția lipsei interesului, iar pe fond a respins acțiunea formulată de petentul A. M. in contradictoriu cu intimații C. Locală de fond funciar T., C. Județeană de fond funciar P. si B. C..
Împotriva acestei sentințe petentul a declarat recurs, iar prin decizia civila nr. 457 din 7 aprilie 2010 a Tribunalului P., prin care s-a admis recursul, s-a casat sentința recurată si a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Primindu-se dosarul la această instanță a fost înregistrat sub același nr._ .
Față de îndrumările deciziei de casare, intimatul B. C. la data de 15 septembrie 2010 a depus la dosar, in copie, certificatul de deces al lui B. O..
La data de 19 noiembrie 2010 petentul si-a precizat plângerea in sensul că solicită să se dispună nulitatea absolută numai a titlului de proprietate nr._ din 17 octombrie 2002 pentru suprafața de 6200 mp. teren agricol emis pe numele intimatului B. C..
In motivare, arată că terenul de 6200 mp. a figurat in rolul mamei sale la . aparținut aceștia, in timp ce terenul de 3750 mp. a aparținut mamei intimatului, respectiv B. O..
Prin sentința civilă nr. 156/28.01.2011, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de petentul A. M., în contradictoriu cu intimații B. C., C. Locală de F. F. Teișani, C. Județeană de F. F. P.. Împotriva acestei sentințe, petentul A. M. a declarat recurs, iar prin decizia civilă nr. 522 din 6 aprilie 2011 Tribunalul P. a admis recursul, a casat sentința si a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Primindu-se dosarul la această instanță, a fost înregistrat sub același număr si s-a acordat termen de judecată la data de 16 mai 2011.
In ședința publică din data de 6 octombrie 2011 s-a prezenta in instanță soția reclamantului, care a arătat că acesta a decedat, sens in care depune la dosar certificatul de deces (fila 205).
La data de 14.11. 2011 apărătorul reclamantului a solicitat introducerea in cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv A. V. – soție supraviețuitoare, A. M., A. E. si P. D. – copii.
Prin încheierea de ședință din data de 09.06.2011 instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocate de pârâtul B. C. prin întâmpinarea depusă în primul ciclu procesual.
Conform dispozițiilor instanței de casare, în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și au fost audiați martorii Bahudu C. și T. G..
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.158/ 26.01.2012, Judecătoria Vălenii de M. a respins excepțiile lipsei interesului și a lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiate și totodată a respins cererea formulată de reclamantul A. M., ca neîntemeiată.
Totodată, prin sentința susmenționată Judecătoria Vălenii de M. a respins cererea pârâtului B. C. cu privire la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.
Pentru a pronunța o asemenea soluție, s-a reținut în ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, că reclamantul a susținut în motivarea acțiunii faptul că deși a formulat și el cerere de reconstituire, titlul de proprietate contestat a fost emis doar pe numele pârâtului B. C. și al mamei sale și prin urmare, acesta avea interesul de a se constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate, în sensul de a fi menționat și reclamantul ca titular, alături de pârât și mama acestuia.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, instanța a arătat ca și aceasta este neîntemeiată, având în vedere că potrivit disp. art.III alin.2 din L 169/1997, „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifica un interes legitim”, or reclamantul a justificat un interes legitim în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate, după cum s-a arătat anterior.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu i-a fost reconstituit pârâtului și defunctei B. O. - mama acestuia, decedată la data de 8 aprilie 1998, prin două sentințe civile: nr.2315/1993 și nr.1981/1993, urmare cărora au fost emise titlurile de proprietate nr._/2002 și nr._/2002.
Mai arată instanța de fond că beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate se bucură persoanele care s-au înscris în C.A.P., moștenitorii acestora precum și alte categorii de persoane prevăzute de lege, în conformitate cu dispozițiile art.8 al.1,2 din Legea nr.18/1991 republicată, iar potrivit art.9 al.3 din același act normativ, cererile formulate de persoanele îndreptățite se depun la primăria localității unde se află terenul, fie personal, fie prin poștă cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la . legii, termen ulterior prelungit prin Legea nr.1/2000 și Legea nr.247/2005.
Totodată potrivit art.9 al.4,5 din Legea nr.18/1991 cererea trebuie să cuprindă numele și prenumele persoanei solicitante, domiciliul, calitatea de titular sau moștenitor, suprafața de teren solicitată, fiind necesară și atașarea actelor doveditoare ale dreptului pretins și calității solicitantului.
Motivează instanța de fond că, din probele administrate a rezultat că reclamantul nu a făcut dovada existenței unei cereri de reconstituire, la acest moment nemaifiind îndreptățit să formuleze o astfel de cerere și că chiar dacă ar fi formulat cerere, câtă vreme reconstituirea dreptului de proprietate al pârâtului și autoarei acestuia a fost realizată pe calea unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, această situație nu mai poate fi reluată pe calea altor acțiuni, avându-se în vedere și principiul stabilității circuitului civil.
Precizează prima instanță că din declarația martorului Bahudu C., propus de pârât, rezultă că martorul a obținut titlu de proprietate pentru o suprafață de teren învecinată cu cea reconstituită pârâtului B., precum și că demersurile pentru obținerea titlului de proprietate au fost făcute de pârât încă din anul 1991, cererea de reconstituire fiind făcută de pârât în nume propriu și în numele mamei sale, iar nu pentru vreo altă persoană, terenul a fost folosit de pârâtul B. C..
Susține instanța de fond că din declarația martorei T. G. propusă de reclamant, în anul 2006 a asistat la o discuție dintre reclamantul A. M. și pârâtul B. C., prin care aceștia ar fi convenit ca pârâtul să facă demersurile necesare pentru a obține titlul de proprietate pe numele reclamantului și pârâtului, pentru suprafețele de teren din . aparținut bunicii lor pe nume M. M., discuții ce au avut loc și cu circa 2-3 ani înainte de anul 2006, declarații pe care instanța de fond le-a înlăturat motivând că titlul de proprietate contestat a fost emis în baza unei hotărâri judecătorești pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în anul 1993, acțiunea fiind introdusă în anul 1991, deci cu mult înainte de data pretinsei înțelegeri din anul 2006 sau cu 2-3 ani înainte, după cum a arătat martora.
Concluzionează instanța de fond că, având in vedere toate aceste considerente, reiese că nu există niciunul dintre cauzele de nulitate absolută a titlului de proprietate, cererea reclamantului în acest sens, fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. V., A. M., A. E., P. D., moștenitori ai defunctului A. M. (decedat pe parcursul procesului), criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând sa se dispună modificarea în sensul admiterii acțiunii si dispunerea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._/17.10. 2002, emis de C. Județeană de F. funciar P. și includerea lor în titlu, alături de B. C., precum și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului recurenții au arătat că în mod greșit instanța a respins acțiunea întrucât terenul nu a fost înscris în CAP Olteni de către proprietarul acestuia M. M. și care avea înscris terenul în rolul . de fiicele acesteia, respectiv A. Aritia, mama lui A. M. și B. O., mama pârâtului B. C..
Precizează recurenții că terenul aflându-se pe raza . preluat abuziv de CAP Olteni în anul colectivizării, motiv pentru care s-au judecat cu C. Locală Teișani de fond funciar, autorul lor A. M., văr cu pârâtul rugându-l pe acesta din urmă să acționeze în judecată C. Locală în vederea emiterii titlului de proprietate pentru terenul de 6200 mp. să suporte împreună cheltuielile ocazionate de obținerea titlului și apoi să împartă terenul.
Susțin recurenții că mama pârâtului primise deja de la M. M. prin actul de donație nr.164/12.02.1938 un teren de 3754 mp. situat în . acesteia i s-a emis titlul de proprietate nr._/ 2002, teren ce a revenit pârâtului, în calitate de moștenitor, iar defuncta M. M. a rămas la rol cu terenul de 6200 mp, din care 4000 mp. arabil si 2200 mp. fâneață, înscrise în rolul Primăriei M., potrivit adeverinței de rol nr.2831/08.04.2003, terenuri din care mama defunctului A. M., respectiv A. Aritia, urma să-l primească pe cel de 4000 mp. și numai cel 2200 mp. - fâneață urma să se mai împartă între autorul lor A. M. și pârât, context în care instanța trebuia să constate existența convenției prin care pârâtul urma să acționeze C. L. în judecată singur și apoi să împartă cheltuielile și terenul cu autorul lor.
Mai arată recurenții că, instanța a creat un dezechilibru procesual major în condițiile în care pentru ei a încuviințat un singur martor, iar pentru pârât doi martori, nu a ținut seama de relatările martorei T. în sensul că a asistat la discuțiile dintre cei doi vizând terenul în litigiu, iar faptul că nu a putut preciza cu exactitate data purtării discuțiilor, a format o convingere juridică eronată instanței referitor la adevăratul raport juridic existent între părți.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 29.02.2012.
Tribunalul, examinând sentința recurată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3041 c.pr.civ. constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Conform adeverinței nr.2509/25.05.1993, defuncta M. M. a figurat în rolul agricol din perioada 1959-1961 cu teren la pct. Olteni din care 40 ari – arabil si 22 ari fânețe cu mențiune GAC Olteni.
După . Legii nr.18/1991, pârâtul B. Corneli a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren, arătând că este moștenire de la bunica sa Mihilă M., iar prin sentința civilă nr.1981/19.08.1993 a Judecătoriei Vălenii de M. s-a admis plângerea formulată de pârâtul Bodenu C. și s-a desființat hotărârea nr.74/1991 a Comisiei Județene P. de fond funciar, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate al pârâtului pentru terenul de 6200 mp. situat pe raza . că acest teren a aparținut defunctei M. M., fiind stăpânit până în anul 1962 când a fost preluat de fostul CAP Olteni, teren asupra căruia pârâtul a fost deja pus în posesie, teren ce nu a fost reconstituit altei persoane.
În baza acestei sentințe, s-a emis titlul de proprietate nr._ pe numele pârâtului B. C. pentru suprafața de 6200 mp pe raza com. T., .>
Totodată, prin decizia nr.2315/14.12.1993, a Tribunalului P. s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele defunctei Bodenau O., mama pârâtului din prezenta cauză, pentru terenul de 3750 mp. situat în . aceasta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat în baza Legii nr.18/1991, în baza actului de donație nr.2130/1938.
În baza deciziei sus menționate s-a emis titlul de proprietate nr._/ 17.10.2002 pe numele defunctei B. O. pentru suprafața de 3750 mp, pe raza com. T., .>
Disp. art.8-11 din L.18/1991 modificata, stipulează ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP-urilor, in favoarea persoanelor fizice îndreptățite se face ținându-se seama de suprafața adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de înscriere in CAP, registrul agricol de la data intrării in CAP, evidentele CAP-ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel încât terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara înscriere in CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor sau moștenitorilor acestora care au solicitat reconstituirea, pe vechile amplasamente, daca sunt libere.
Totodată art.III lit.a pct. i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificata si completata stabilesc ca sunt lovite de nulitate absoluta potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabila la data încheierii actului juridic, acele acte emise cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar si anume, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite in baza legii la asemenea reconstituiri sau constituiri, inclusiv in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP, la stat, care nu au moștenit asemenea terenuri, in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari solicitate de catre acestia in termen legal.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că defuncta M. M. a donat fiicei sale Bodenu O. cu actul de donație 2130/1938 o suprafață de 3754 mp. figurând înscrisă ulterior în registrul agricol al .. Olteni cu suprafețele de 40 ari arabil și 22 ari fânețe, cu mențiunea că a fost predat la GAG Olteni, iar după . Legii nr.18/1991, fiica sa B. O. precum si fiul acesteia d in urmă B. C. au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor sus menționate, dispunându-se prin sentința civilă nr.1981/1993 a Judecătoriei Vălenii de M. și respectiv prin decizia nr.2315/14.12.1993 a Tribunalului P., desființarea hotărârii nr.74/1991 a Comisiei Județene P. și reconstituirea dreptului de proprietate pe numele B. O. pentru suprafața de 3750 mp. situat în . dreptului de proprietate pe numele pârâtului B. C. pentru suprafața de 6200 mp. pe raza . care s-au emis titlurile de proprietate nr._ și_ ambele din data de 17.10.2002.
Pe de altă parte, din nicio probă administrată nu rezultă că autorul reclamanților, defunctul A. M. a formulat cerere de reconstituire în calitate de moștenitor al mamei sale A. Aritia, conform certificatului de moștenitor nr.696/04.09.1990 care la rândul său era moștenitoarea defunctei M. M. în calitate de fiică.
Ca atare, atât timp cât terenul în litigiu de 6200 mp a aparținut defunctei M. M., fiind preluat de CAP Olteni, figurând în patrimoniul acestuia la data de 01.01.1990, teren cu privire la care după . Legii nr.18/1991 a formulat cerere de reconstituire pârâtul B. C., dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate pe numele acestuia pentru suprafața de 6200 mp. prin sentința civilă nr.1981/ 19.08.1993, înseamnă că titlul de proprietate nr._/17.10.2002, contestat în prezenta cauză a fost emis în mod legal, în favoarea persoanei îndreptățite la reconstituire și care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
Or, în condițiile în care nu există nicio dovada la dosar că defunctul A. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în calitate de moștenitor, al defunctei sale mame și care l-a rândul său avea calitatea de moștenitoare a defunctei M. M., pentru terenul de 6200 mp. în baza Legii nr.18/1991, sub imperiul căreia a fost emis titlul de proprietate contestat, înseamnă că la momentul la care s-a emis titlul de proprietate s-au avut în vedere toate persoanele care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în calitate de moștenitori, pentru terenurile ce au aparținut defunctei M. M., fiind respectate astfel dispozițiile legale în materia fondului funciar.
De altfel, în lipsa unei cereri de reconstituire și deci fără a parcurge procedura prealabilă obligatorie prevăzută de legile fondului funciar, autorul reclamanților si apoi reclamanții nu pot pretinde constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis pe numele pârâtului, o asemenea cerere vizând, în realitate, pe cale ocolită reconstituirea dreptului lor de proprietate asupra terenului în litigiu, direct în fața instanței de judecată, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt si a respins acțiunea ca neîntemeiată, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada niciuneia din cauzele de nulitate a titlului de proprietate contestat, astfel cum sunt prevăzute de art.III din legea nr.169/1997.
Criticile recurenților în sensul că în mod greșit instanța a respins acțiunea întrucât terenul în litigiu nu ar fi fost înscris de către proprietara acestuia M. M. în CAP și nici de fiicele acesteia, ci a fost preluat în mod abuziv de către CAP Olteni, iar autorul lor A. M. a avut o înțelegere verbală cu pârâtul B. C., fiind veri, ca acesta din urmă să acționeze C. Locală de fond funciar, în judecată, pentru eliberarea titlului de proprietate și apoi să împartă terenul și cheltuielile, nu pot fi avute în vedere întrucât niciunul din actele existente la dosar nu atestă existența vreunei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul reclamanților în baza Legii nr.18/1991 pentru terenurile ce au aparținut defunctei M. M., nefiind deci îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate și la nulitatea absolută a titlului de proprietate privind includerea autorului lor în cuprinsul acestuia.
Susținerile recurenților că mama pârâtului primise deja de la M. M. prin actul de donație nr.164/12.02.1938 un teren de 3754 mp. situat în . diferența de 6200 mp. rămasă în rolul acesteia, 4000 mp. teren arabil urma să revină defunctei A. Aritia, mama autorului lor, iar 2200 mp.- fâneață, urma să se împartă intre autorul lor și pârât, nu au relevanță în cauză, întrucât o asemenea înțelegere ar fi putut fi validată cu ocazia unui eventual proces de ieșire din indiviziune în situația în care și autorul reclamanților ar fi făcut la rândul său cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul de 6200 mp. ce a aparținut defunctei M. M., or pasivitatea acestuia constând în neformularea cererii de reconstituire este sancționată de lege cu imposibilitatea sa și a moștenitorilor săi de a pretinde nulitatea titlului de proprietate emis pe numele pârâtului, singurul care a formulat cerere de reconstituire și care‚ deci, este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate si implicit la eliberarea titlului de proprietate.
Aspectele invocate de către recurenți în sensul că instanța ar fi creat un dezechilibru procesual major în condițiile în care pentru ei a încuviințat un singur martor, iar pentru pârât doi martori, nu a ținut seama de relatările martorei T. în sensul că a asistat la discuțiile dintre cei doi vizând terenul în litigiu, iar faptul că nu a putut preciza cu exactitate data purtării discuțiilor, a format o convingere juridică eronată instanței referitor la adevăratul raport juridic existent între părți, sun nejustificate, întrucât pe de o parte din încheierea din data de 09.06.2011 reiese că s-a încuviințat administrarea probei testimoniale cu câte un martor pentru fiecare parte, respectiv T. G., pentru reclamant și Bahudu C. pentru pârât, iar pe de altă parte, indiferent că ar fi existat sau nu vreo înțelegere între pârât și autorul reclamanților cu privire la acționarea în judecată de către pârât a Comisiei Locale de fond funciar, împărțirea ulterioară a cheltuielilor și a terenului, nu înseamnă că titlul de proprietate contestat este lovit de nulitate cât timp actele depuse la dosar nu atestă formularea de către autorul reclamanților a vreunei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, manifestarea de voință a acestuia de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu ce a aparținut defunctei M. M..
Dimpotrivă, cât timp pârâtul B. C. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, pe numele său, în calitate de persoană îndreptățită pentru suprafața în litigiu de 6200 mp., în . titlul de proprietate a fost emis în mod legal, nefiind afectat de vreuna din cauzele de nulitate absolută prev. de art.III din Legea nr.169/1997.
Prin urmare, tribunalul in raport de aceste considerente, constatând ca hotărârea instanței de fond a fost dată cu interpretarea corectă a probelor si aplicare a legii, nefiind lovita de niciuna din nulitățile prev. de art. 304 cod pr. civila, in baza art. 312 alin. l cod pr. civila, va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.274 cod pr. civilă va obliga recurenții la 1300 lei cheltuieli de judecată către intimatul B. C..
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți în calitate de moștenitori ai defunctului A. M., decedat pe parcursul procesului, A. M., domiciliat în ..411, județul P., A. E., domiciliată în ..411, județul P., P. D., domiciliată în ..411, jud. P., A. V., domiciliată în ..411, județul P., împotriva sentinței civile nr.158/26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. C., domiciliat în comuna M. Ungureni, ., C. LOCALĂ TEIȘANI de aplicare a legilor fondului funciar, cu sediul în Teișani, județul P., C. JUDEȚEANĂ P., de aplicare a legilor fondului funciar, cu sediul în Ploiești, . județul P., ca nefondat.
Obligă recurenții la 1300 lei cheltuieli de judecată către intimatul B. C..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată in ședința publica azi, 29.05.2012.
P. JUDECATORI
M. C. N. C. C. R.
Fiind in CO semneaza
Președintele instanței
GREFIER
V. R.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. C.R./tehnored. TS
2 ex./10.07.2012
D.f._ - Judecătoria Vălenii de M.
J.f. B. L. M.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 23-10-2012, Tribunalul PRAHOVA | Legea 10/2001. Sentința nr. 4015/2012. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
