Obligaţie de a face. Decizia nr. 328/2012. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 328/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-05-2012 în dosarul nr. 328/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA-SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.328

Ședința publică din data de 10.05.2012

Președinte: C. N.

Judecător: C. M.

Grefier: Cardașol I. N.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți G. V. și G. M. ambii domiciliați în București, Calea V., nr.33-35, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr.1117/22.09.2011 pronunțată de Judecătoria S. în contradictoriu cu intimații pârâți ORAȘUL S. – P. P. cu sediul în S., ..47, jud. Prahova și C. L. AL ORAȘULUI S. cu sediul în S., ..47, jud. Prahova.

Cererea de apel timbrată cu suma de 241,00 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, anulate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții reclamanți personal și intimații pârâți reprezentați de consilier juridic B. A., lipsind apelanții reclamanți.

Procedura de citare legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză .

Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apelanții reclamanți pe rând cuvântul, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimaților pârâți, având cuvântul pentru solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică . Depune note scrise.

Apelanții, personal, depun la dosarul cauzei un set de acte, după .>

Reprezentantul intimaților pârâți, arată că se opune ca instanța să primească actele depuse de apelanți după .>

TRIBUNALUL

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._, reclamanții G. V. si G. M. au chemat în judecată pe pârâții Orașul S. prin Primarul Orașului S. si C. L. S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtelor la înstrăinarea suprafeței de 270 mp teren reprezentând curtea aferentă imobilului proprietatea reclamanților, proporțional cu suprafața construită de 72,30 mp, potrivit Hotărârii nr. 17/03 martie 2005 a Consiliului L. S., a art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001 și a art.36 din Legea nr.18/1991.

În subsidiar, reclamanții au solicitat obligarea pÂrÂtelor la concesionarea suprafeței de teren de 270 mp reprezentând curtea aferentă imobilului, proprietatea reclamanților.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că imobilul - teren situat în orașul S. .. județul Prahova este în suprafață de 632 mp, din care 123 mp este suprafață construită . Construcția este proprietatea a două familii, iar terenul liber in suprafața de 509 mp este folosit în indiviziune de cele doua familii.

Reclamanții au folosit terenul în suprafață de 270 mp în baza contractului de închiriere nr.2/2000, contract prelungit prin acte adiționale până în 2009, restul de teren fiind folosit de cealaltă familie, proprietarii celeilalte construcții. Au arătat și că sunt proprietarii construcției in suprafața de 72.30 mp situate la aceeași adresă, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2516/09 decembrie 1999 de BNP NOTAREX.

P. actul adițional autentificat sub nr. 510/25 mai 2009 la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2516/09 decembrie 1999 reclamanții au devenit proprietarii suprafeței de teren de 72,30 mp., teren aflat sub construcții.

În anul 2005 au luat cunoștința de conținutul Hotărârii nr. 17/03 martie 2005 a Consiliului L. S. și regăsindu-se între persoane îndreptățite la achiziționarea curții, au formulat cerere de cumpărare a terenului în suprafața de 270 mp. teren, ce făcea obiectul contractului de închiriere. Deși dosarul era complet, fapt constatat de Comisia de Aplicare a Hotărârii nr. 17/2005, Primăria orașului S. a refuzat vânzarea celor 270 mp motivând ca suprafața de teren este mare și au propus excluderea unui lot în suprafață de 158 mp.,reclamanților aprobându-se achiziționarea a numai 140 mp.

Potrivit dispozițiilor art.36 din Legea nr.18/1991 reclamanții consideră că le-ar reveni suprafața de 298,6 mp proporțional cu suprafața construită de 72.30 mp (circa 59% din toata suprafața construita), iar familiei S. E. suprafața de circa 210.1 mp .Cum familiei S. E. nu i-a fost micșorată suprafața închiriata si oferita spre cumpărare de 210.1 mp. singura suprafața micșorată este cea deținuta de reclamanți.

Suprafața de 158 mp ce face parte din curtea aferentă construcției reclamanților a fost concesionată societății . pentru a-și construi sediu social cu profil PSI. Potrivit contractului de concesiune încheiat intre Primăria S. si firma ., aceasta avea obligația ca în 2 ani de la încheierea contractului să ridice construcția ce avea să servească drept sediu, iar în caz contrar contractul este desființat de plin drept. Societatea . nu și-a îndeplinit obligația de a ridica construcția care să servească drept sediu iar contractul de concesiune a fost desființat pentru neîndeplinirea acestei obligații contractuale.

Reclamanții mai apreciază că pârâta, fără să țină cont că le încalcă dreptul de preemțiune( recunoscut prin art. 42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001) la achiziționarea terenului care reprezintă curtea imobilului, a concesionat altei persoane juridice încălcând astfel legea. Au mai arătat și că imobilul - construcție existentă este foarte veche iar în situația demolării și ridicării unei noi construcții, reclamanții nu mai pot obține autorizație de construire pentru un nou imobil întrucât suprafața care le rămâne este de 140 mp. ieșirea la drumul public fiind de aproximativ 5 m liniari, comuni pentru cei doi proprietari existenți.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Hotărârii nr. 17/03 martie 2005 a Consiliului L. S., art.42 alin.3 din Legea nr.10/2001, art.36 din Legea nr.18/1991, art.480, art. 1077 si urm. cod civil și în dovedirea acesteia s-au solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza ,orice proba concludenta si utila cauzei.

Pârâții Orașul S. P. P. și C. L. S. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei S. ( în raport de disp. art. 1 și 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 2 pct. 1 lit. d Cod pr. civilă ) ; - iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată .

În motivare, pârâții au arătat că, potrivit art. 6 din Legea 213/1998 privind proprietatea publica, Orașul S. are in proprietate privata terenul in suprafața de 569 mp situat in

S., ., din care fac parte si cei 270 de mp solicitați de către reclamanți, aceasta suprafața de teren fiind naționalizata in baza Decretului nr. 92/1950 prin decizia nr. 6608/1959 si procesul verbal nr. din aceeași data.

În calitate de proprietar, Orașul S. dispune în mod absolut și exclusiv de bunul sau, nici o lege în vigoare neputând să îi impună înstrăinarea acestuia sub o formă sau alta( vânzare sau concesiune).

Conform Legii nr. 215/2001, C. L. are atribuția de a hotărî asupra .punerii in valoare a bunurilor aparținând domeniului public sau privat al unității «administrativ teritoriale, oportunitatea vânzării sau concesionarii aparținând autorității publice locale, instanța neputand cenzura acest drept.

Dealtfel, o hotărâre favorabila reclamanților ar atenta la principiul autorității de lucru judecat, în dosarul nr._, Tribunalul București secția contencios administrativ prin sentința nr. 1771/2009, definitiva si irevocabila prin respingerea recursului, respingând ca neîntemeiata solicitarea prezentului reclamant de a se anula parțial Hotărârea Consiliului L. S. nr. 35/2008 prin care i s-a aprobat spre cumpărare doar suprafața de 140 mp . Se observa ca scopul prezentei acțiuni este identic cu cel din dosarul_ , respectiv vânzarea suprafeței de 270 mp situați in S., ., jud. Prahova.

În altă ordine de idei, conform HCL S. nr. 17/2005, vânzarea se face doar dacă asupra terenului proprietarul construcției are un contract de închiriere, condiție pe care reclamanții nu o îndeplinesc în prezent.

P. Încheierea dată în ședința publică de la 17.06.2010 a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de necompetență materială a instanței, invocată de către pârâți - întrucât acțiunea promovată de reclamanți avand ca obiect obligație a face ( de a înstrăina și în subsidiar a concesiona o suprafață de teren)- este un litigiu de natură civilă, fiind întemeiat pe disp. art. 42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 36 din Legea nr. 18/1991, art. 480,1077 si urm. Cod civil - si nu are ca obiect apararea dreptului sau interesului vătămat in senul art. 1 si 2 alin. 2 din Legea nr,. 554/2004.

În cauză părțile au depus înscrisuri și, la cererea reclamanților s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate topometrică de către ing. S. A., cu următoarele obiective ( f 49 verso): - identificarea întregului teren situat în oraș S., ., jud. Prahova; - identificarea, măsurarea, schițarea terenului în suprafață de 270 mppretins de reclamanți cu stabilirea vecinătăților acestei suprafețe; - să se determine suprafața neconstruibilă; - să se stabilească destinația terenului cu precizarea care e suprafața construibilă și care nu este construibilă, motivând aceste precizări. S-a întocmit raportul de expertiză inițial, însă, față de obiecțiunile formulate de către părți, s-a dispus refacerea, respectiv completarea lucrării.

P. sentința civilă nr.1117/29.09.2011 a Judecătoriei S. a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții G. V. și G. M. ( soți) sunt proprietarii imobilului situat în or. S., ., jud. Prahova ( identificat cu nr. cadastral 174 și întabulat în CF nr. 106N/II S.), compus din construcție și teren în suprafață de 72,30 mp, imobilul fiind dobândit prin cumpărare de la vânzătoarea P. E.-A. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2516/09.12.1999 la BNP Notarex București și act adițional la acesta.

Vânzătoarea dobândise, la rândul său, proprietatea asupra terenului prin constituirea acestui drept ( în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1991 a fondului funciar), potrivit titlului de proprietate nr._/14.11._ ( f 35), iar proprietatea asupra locuinței fusese dobândită de autorii vânzătoarei prin titlul de proprietate nr._ ( f 34) în baza Legii nr. 4/1973 .

Între C. L. al or. S. in calitate de proprietar si reclamantul G. V. în calitate de chiriaș s-a încheiat contractul de închiriere nr. 2/27.03.2000(f 92), având ca obiect terenul în suprafață de 270 mp situat în orașul S.,intravilan, ., jud. Prahova - cu destinația de teren aferent imobil; termenul de închiriere a fost stabilit pentru o durată de 5 ani, cu începere de la data de 01.01.2000. Ulterior, între aceleași părți, în aceeași calitate, s-a încheiat contractul de închiriere nr. 16/13.12.2005 ( f 93), având același obiect, termenul de închiriere fiind stabilit cu o durată de 1 an cu începere de la 13.12.2005 până la 12.12.2006 ; prin cele două acte adiționale nr._/2006 și nr._/2008 ( f 94,95) s-a modificat succesiv termenul de închiriere, care este de 1 an, de la 13.12.2006 la 12.12.2007 și de la 13.12.2007 la 12.12.2008.

P. Hotărârea Consiliului L. al orașului S. nr. 17/03.03.2005 (f 96-98) - art. 1: s-a aprobat înstrăinarea în exclusivitate sau în indiviziune, după caz, a terenurilor închiriate aferente spațiilor locative dobândite în baza Legii nr. 112/1995, a Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 4/1973 și a Legii nr. 85/1992 rep., proprietate privată a orașului S. ( dar numai pentru acele locuințe construite din fondul unor societăți comerciale înainte de naționalizare, dacă construcția respectivă are și teren cu destinația de curte), deținute în baza contractelor de închiriere de către actualii proprietari ai locuințelor. Art. 2 al aceleiași Hotărâri prevede că se aprobă constituirea unei comisii care să analizeze fiecare dosar și să aprobe pe baza rapoartelor de evaluare și a planurilor de situație întocmite sau vizate de compartimentul de specialitate din cadrul Primăriei or. S., oportunitatea vânzării, posibilitatea lotizării și folosirii terenurilor în alte scopuri, ce urmează a fi înstrăinate pentru fiacre solicitant în parte, indiferent de suprafața deținută în contractul de închiriere și prețul de vânzare pe baza raportului de evaluare ; hotărârile comisiei privind suprafața și prețurile vor fi supuse aprobării Consiliului .

P. Hotărârea Consiliului L. al orașului S. nr. 35/25.03.2008 ( f 21) s-a aprobat vânzarea către reclamanți a unei suprafețe de teren de 140 mp indiviz din cei 330,90 mp aferenți curții în care se află locuința acestora. P. Hotărârea Consiliului L. nr. 206/17.12.2008 ( f 90) s-a aprobat dezmembrarea în 4 loturi a terenului din curtea imobilului situat în or. S., . în suprafață totală de 632 mp, pentru a se putea realiza întabularea lor, conform planului de situație din anexa nr. 1, astfel:

- L..l, in suprafața de 158mp.cu acces din . vestica;

- L..2, in suprafața de 97,11 mp.(teren aferent construcției C1, tip locuința, proprietate Ghisa V. si S. E.) cu acces din ..nr.4 ; o cota indiviza de 50,88 mp.din 97,11 mp. reprezintă teren proprietate S. E., conform contractului de vanzare-cumparare nr.683-N / 13.01.1997;

- L..3, in suprafața de 45,99 mp.( teren aferent construcției C2, tip locuința, G. V.) cu acces din . nr.4;

- L..4, in suprafața de 330,90 mp.teren cu destinație pentru accesul la lot.2 si lot.3 pentru proprietarii din imobilele C1 si C2.

Reclamanții au considerat că sunt îndreptățiți la cumpărarea întregii suprafețe de 270 mp teren - obiect al contractului de închiriere - invocând în acest sens disp. art. 42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 36 din Legea nr. 18/1991, art. 37 din Normele Metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 rep., art. II din HG nr. 11/1997. Toate aceste prevederi legale nu au incidență în prezenta cauză, pentru următoarele considerente:

Din adresa nr. 3992/01.06.2011 ( f 166) emisă de Orașul S. - referitoare la regimul juridic al terenului în litigiu - rezultă că acesta a trecut prin naționalizare în proprietatea or. S. și administrarea Consiliului L., conform Deciziunii nr. 6608/24.06.1950, emisă în baza Decretului nr. 92/1950 și a Procesului verbal din 10.01.1959 ( f 23,24); parte din acest teren, respectiv cel de sub construcții, este proprietatea reclamanților G. V. și M., fiind cumpărat în baza Legii nr. 4/1973 și respectiv S. E., cumpărat în baza Legii nr. 112/1995. În prezent, terenul proprietatea Orașului S., o suprafață de 270 mp este închiriată cu destinația de curte, prin contractul de închiriere nr. 17/2005, prelungit prin acte adiționale până la 31.12.2011, numitei S. E..

Din adeverința nr._/12.05.2008 ( f 74) emisă de Primăria or. S. rezultă că terenul în litigiu (situat în or. S., .) în suprafață de 140 mp indiviz din 331 mp se află în patrimoniul privat al orașului S. conform HCL 31/28.02.2008, administrat de C. L. al or. S., prin Primărie. Acest teren nu a făcut obiectul niciunei revendicări pe legile proprietății, nici pe cale judecătorească și nici pe cale administrativă.

Astfel, prima instanță constată că terenul în litigiu, în suprafață de 270 mp, care a fost închiriat de către reclamanți conform contractului de închiriere nr. 2/2000, nu a făcut obiectul niciunei legi speciale de reparație( respectiv actele normative invocate de reclamanți ca temei al acțiunii lor) - dealtfel nu fost revendicat nici pe calea dreptului comun - așa încât nu sunt incidente în cauză prevederile art. art. 42 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, art. 37 din Normele Metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 rep., art. II din HG nr. 11/1997 - astfel cum, în mod neîntemeiat se pretinde atât prin acțiunea introductivă, cât și prin concluziile scrise.

Referitor la disp. art. 36 din Legea nr. 18/1991 rep. a fondului funciar ( invocate de asemenea de reclamanți) – instanța de fond a constatat că nici acestea nu își au aplicabilitate în prezenta cauză, întrucât exclusiv terenul aflat sub construcție (în suprafață de 72,30 mp ) a fost dobândit de autoarea reclamanților(P. E.) potrivit titlului de proprietate nr._/14.11._ ( f 35) - prin constituirea dreptului în temeiul Legii nr. 18/1991. Numai acest teren de 72,30 mp fusese atribuit inițial în folosință ( la momentul cumpărării locuinței de către numiții M. G. și M. E.) prin titlul de proprietate nr._ ( f 34) în baza Legii nr. 4/1973 .

Pe baza stării de fapt expuse se va reține că autoritatea deliberativă, in speță C. L. al orașului S., a hotărât - prin HCL nr. 17/2005- in acord cu competențele ce îi sunt recunoscute de lege - de a avea inițiativă si de a hotărî in condițiile legii in toate problemele de interes local ( cu excepția celor care sunt date prin lege in competența altor autorități publice) cf. art. 38 din Legea nr. 215/2001 - să înstrăineze în exclusivitate sau în indiviziune, după caz, terenurile închiriate aferente spațiilor locative dobândite în baza Legii nr. 112/1995, a Legii nr. 10/2001, a Legii nr. 4/1973 și a Legii nr. 85/1992 rep., proprietate privată a orașului S. ( dar numai pentru acele locuințe construite din fondul unor societăți comerciale înainte de naționalizare, dacă construcția respectivă are și teren cu destinația de curte), deținute în baza contractelor de închiriere de către actualii proprietari ai locuințelor. P. art. 2 al aceleiași Hotărâri s-a aprobat constituirea unei comisii care să analizeze fiecare dosar și să aprobe pe baza rapoartelor de evaluare și a planurilor de situație întocmite sau vizate de compartimentul de specialitate din cadrul Primăriei or. S., oportunitatea vânzării, posibilitatea lotizării și folosirii terenurilor în alte scopuri, ce urmează a fi înstrăinate pentru fiacre solicitant în parte, indiferent de suprafața deținută în contractul de închiriere și prețul de vânzare pe baza raportului de evaluare ; hotărârile comisiei privind suprafața și prețurile vor fi supuse aprobării Consiliului .

S-a constatat că aceste prevederi sunt edictate în deplin acord cu disp. art. 123 din Legea nr. 215/2001 rep., potrivit cu care: Consiliile Locale hotărăsc cu privire la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat ( alin. 1) ; Prevederile Hotărârii de Consiliu L. anterior invocate ( respectiv HCL nr. 17/2005) nu au fost revocate si nici modificate până în prezent printr-o altă Hotărâre, așa încât, fiind un act cu caracter normativ, s-a impus a fi adus la îndeplinire, ceea ce s-a întâmplat întocmai.

Potrivit art. 969 Cod civil contractele nu pot fi decât expresia acordului de voință al părților ; în mod excepțional însă, când legiuitorul stabilește obligația de a fi vândute anumite bunuri si aceasta nu este îndeplinită de către persoanele în sarcina cărora este stabilită obligația, se poate dispune pe cale judecătorească obligarea la încheierea actului . În cauza de față însă, această obligație nu se poate dispune pe cale judecătorească ( așa cum pretind reclamanții), întrucât, astfel cum s-a expus anterior, nu există nici un temei legal pentru a fi obligați pârâții să încheie cu reclamanții contract de vânzare-cumpărare ( în subsidiar, de concesiune ) asupra terenului în suprafață de 270 mp situat în or. S., . .

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții arătând că este nelegală și netemeinică, imobilul-teren situat în orașul S. ., județul Prahova este în suprafață de 632 mp ., din care 123 mp este suprafața construită . Construcția este proprietatea a doua familii iar terenul liber în suprafață de 509 mp este folosit în indiviziune de cele doua familii.

Apelanții reclamanți arată că au folosit terenul în suprafață de 270 mp în baza contractului de închiriere nr.2/2000, 16/2005, contracte prelungite prin acte adiționale. Restul de teren fiind folosit de cealaltă familie, proprietarii celeilalte construcții tot pe baza de contract de închiriere.

Apelanții sunt proprietarii construcției în suprafață de 72,30 mp situate in Orașul S. ., jud.Prahova, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2516/09 decembrie 1999 de BNP NOTAREX.

P. actul adițional autentificat sub nr. 510/25 mai 2009 la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2516/09 decembrie 1999, subsemnații am devenit proprietarii suprafeței de teren de 72,30 mp., teren aflat sub construcții.

P. Hotărârea nr.l7/03 martie 2005 Consiliului L. S., in baza Hotărârii de Guvern 498/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 având in vedere prevederile Legii nr.l 12/1995, Legii 4/1973. Legii 85/1992, republicata si modificata, a prevederilor O.G.nr.45/2003, Legii nr.326/2001 a Legii nr.215/2001, a aprobat "înstrăinarea in exclusivitate sau in indiviziune a terenurilor închiriate aferente spatiilor locative dobândite in baza Legii nr.l 12/1995, Legii 4/1973 si a Legii nr.85/1992 republicata si modificata, proprietate privata a orașului S., (dar numai pentru acele locuințe construite din fondul unor societăți comerciale înainte de naționalizare, daca construcția respectiva are si teren cu destinația de curte), deținute in baza contractelor de închiriere către actualii proprietari ai locuințelor.

P. aceasta hotărâre, reclamanților li s-a dat posibilitatea achiziționării terenului pe care îl dețineau prin contract de închiriere, teren în suprafață de 270 mp ce reprezintă cota-parte din totalul curții.

În acest sens, reclamanții-apelanți au depus cerere de cumpărare a terenului deținut in baza contractului de închiriere si mai mult au suportat prețul efectuării unui raport de evaluare pentru a se stabili corect valoarea de piața a imobilului.

Ulterior achitării prețului în vederea efectuării raportului de evaluare, pârâta a stabilit prin alte Hotărâri ale Consiliului L. S. că terenul pe care îl înstrăinează reclamanților este în suprafață de numai 140 mp, restul de teren fiind concesionat unei alte persoane.

Pentru a hotăra o astfel de măsura, pârâta nu a efectuat nici o expertiza în cauza pentru a constata dacă este posibilă dezmembrarea suprafeței de 270 mp în două loturi acest lucru făcându-se numai scriptic, dacă proprietarii celor două construcții sunt obstrucționați în liniștita folosință a construcțiilor pe care le dețin ca proprietari.

În fata instanței de fond, a fost efectuata o expertiza topometrica unde s-a constatat ca pentru a se asigura accesul normal in locuința fam.G. trebuie desființată dezmembrarea terenului efectuata de paratele-intimate.

Expertiza a arătat ca din suprafața totala de 632 mp este ocupat de construcții suprafața de 123 mp, restul terenului in suprafața de 509 mp este deținut in baza contractelor de închiriere de cele doua familii. Actuala destinație a terenului intra in aria de cuprindere a sintagmei :"teren aferent imobilelor" întrucât experta desemnata in cauza a arătat in raportul de expertiza ca dezmembrarea lotului 1 in suprafața de 158 mp, așa cum a fost materializat de către parate, ar determina "dificultăți privind accesul la locuința fam.Ghisa iar distanța mică între construcție si limitele terenurilor vecine poate duce la restricții urbanistice" având în vedere că accesul la teren se poate face numai prin partea de nord (în partea de sud exista diferența mare de nivel care nu permite accesul).

Experta, persoană autorizată să își spună punctual de vedere vine în sprijinul instanței și arată că pentru a se asigura accesul normal . desființată dezmembrarea terenului.

Din concluziile expertului desemnat de către instanța de judecata, reiese fără tăgadă, că la dezmembrarea terenului în suprafață de 158 mp, nu s-a ținut cont de nevoile de acces la locuința a celor doua familii, nu s-a ținut cont de restricțiile de urbanism impuse de zona, amplasament, etc.

P. refuzul paratelor de a înstrăina suprafața de 270 mp apelanților-reclamanți se încalcă dispozițiile Hotărârii nr.l7/03 martie 2005 a Consiliului L. S. prin care s-a hotărât înstrăinarea in exclusivitate sau in indiviziune a terenurilor închiriate aferente spatiilor locative dobândite in baza Legii nr. 112/1995, Legii 4/1973 si a Legii nr.85/1992 republicată și modificată, proprietate privata a orașului S., (dar numai pentru acele locuințe construite din fondul unor societăți comerciale înainte de naționalizare, dacă construcția respectivă are și teren cu destinația de curte), deținute în baza contractelor de închiriere către actualii proprietari ai locuințelor.

În acest sens, se solicită să se constate că apelanții reclamanți îndeplinesc condițiile cerute prin hotărâre de a beneficia de cumpărarea terenului de 270 mp, teren ce îl dețin în baza contractelor de închiriere arătate mai sus. Reclamanții sunt proprietarii unei construcții situate pe terenul in suprafața de 632 mp din ., S.; prima condiție. Terenul aferent construcției (destinația, curte) proprietatea reclamanților este in suprafața de 270 mp si este deținut de aceștia pe baza de contract de închiriere; a doua condiție îndeplinită.

Suprafața de teren care asigura o normala utilizare a construcției și acces normal la construcție este de 270 mp așa cum rezulta din raportul de expertiza; a treia condiție îndeplinita.

De asemenea ținându-se cont de dispozițiile art.123 alin.3 din Legea nr.215/2001 privind administrația publica locala cu modificările și completările ulterioare, chiriașul are un drept de preemțiune la cumpărarea terenului, prețul de vânzare al terenului fiind stabilit in baza unui raport de evaluare. Scopul evaluării este estimarea valorii de piața a terenului situat in Gării nr.4 in suprafața de 270 mp aferent imobilul casa de locuit deținut cu chirie de fam.Ghisa. Metoda de evaluare aplicata este metoda comparației directe. La sediul paratelor se afla cererea reclamanților, titulari ai contractelor de închiriere pentru achiziționarea suprafeței de 270 mp.

Chiar dacă construcția deținută de fam. G. nu a intrat în patrimoniul acestora în baza Legii nr.l 12/1995 noțiunea de teren aferent este explicat pe larg în Legea nr. 112/1995. Odată cu dobândirea dreptului de proprietate prin cumpărare asupra construcțiilor se dobândește în virtutea legii și dreptul de proprietate asupra terenului aferent, respectiv asupra terenului care asigura o normala utilizare a construcției. Terenul în suprafață de 270 mp poate fi privit ca teren aferent construcției, așa cum este reglementat prin aceasta lege. Proprietarii construcțiilor au o vocație legala la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului care asigură o utilizare normală a construcției, care nu poate fi vândut, concesionat unei alte persoane, nici adevăratului proprietar, daca ar exista.

Înstrăinarea către o terță persoană a unei suprafețe din curte nu poate avea loc, acest lucru rezultând chiar din raportul de expertiza efectuat în cauză:" dezmembrarea unui lot ar face imposibil accesul in imobil", ceea ce înseamnă ca acest teren este necesar utilizării normale a locuinței fam.G..

Numai după exprimarea refuzului reclamanților de a achiziționa cei 270 mp de curte, Primăria putea concesiona sau înstrăina curtea imobilului. Mai mult decata atât potrivit art.30 alin.2 lit.b din HG nr.525/1996, republicata pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism "Autorizarea executării parcelarilor, in baza prezentului regulament este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ următoarele condiții: - suprafața minima a percelei trebuie sa fie de 150 mp(si nu 140 mp ) pentru clădiri înșiruite si respectiv de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate" (cum este cazul de fata).

Așa cum s-a arătat și prin cererea de chemare in judecata, construcția existentă a fost ridicată în 1905 și necesită lucrări de consolidare, modernizare sau demolare. P. dezmembrarea lotului de 158 mp ar rămâne aprox.5 m liniari la drumul public, reclamanții nu vor mai putea obține autorizațiile necesare consolidării, modernizării sau demolării si ridicării unei noi construcții.

Solicită apelanții admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, și obligarea pârâtelor la încheierea cu reclamanții a unui contract de vânzare-cumpărare a suprafeței de 270 mp teren reprezentând curtea aferenta imobilului potrivit Hotărârii nr.l7/03 martie 2005 a Consiliului L. S..

In situația în care se va aprecia că nu sunt îndreptățiți la achiziționarea lotului de 270 mp teren ce reprezintă curtea acestora. solicită apelanții, obligarea pârâtei la încheierea unui contract de concesionare pentru aceasta suprafață ținând cont de faptul că prin respingerea apelului și a cererii de chemare in judecata sunt obstrucționați la o normală utilizare a construcției.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr.._ la data de 10.11.2011.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Apelanții reclamanți au solicitat obligarea intimaților pârâți la înstrăinarea suprafeței de 270 mp aferent locuinței, teren pe care îl dețin prin contract de închiriere.

Susțin apelanții pârâți că imobilul teren situat în orașul S. este în suprafață de 632 mp, din care 123 mp este suprafața construită,.Construcția este proprietatea a două familii, iar terenul liber este în suprafață de 509 mp folosit în indiviziune de cele două familii.

Mai susțin apelanții că au folosit terenul în suprafață de 270 mp în baza contractului de închiriere nr. 2/2000,_, contracte prelungite prin acte adiționale, restul de teren fiind folosit de celelalte două familii și că sunt proprietarii construcției în suprafață de 72,30 mp conform contractului de vânzare cumpărare nr. 2516/09.12.1999 de BNP NOTAREX. P. actul adițional nr. 510/25 mai 2009 la contractul nr. 2516/09.12.1999 apelanții au devenit proprietarii suprafeței de teren aflat sub construcții.

Se susține în continuare că terenul în suprafață de 270 mp deținut de aceștia în baza contractului de închiriere constituie curtea imobilului prin care se realiza accesul la locuința acestora și care asigura utilizarea normală a clădirii. P. refuzul intimaților pârâți de a înstrăina această suprafață de teren către apelanți se încalcă dispozițiile Hotărârii nr. 17 din 03 martie 2005 a Consiliului L. al orașului S..

Referitor la aceste susțineri, tribunalul constată că sunt nejustificate întrucât prin Hotărârea Consiliului L. al orașului S. nr. 17/03.03.2005 s-a aprobat înstrăinarea în exclusivitate sau în indiviziune a terenurilor închiriate aferente spațiilor locative dar numai pentru locuințe construite din fondul societăților comerciale înainte de naționalizare dacă construcția are și teren cu destinația de curte, deținute cu contract de închiriere de actualii proprietari ai locuințelor.

P. Hotărârea Consiliului L. al orașului S. nr. 35 din 25.03.2008 a fost aprobată vânzarea către apelanții reclamanți a unei suprafețe de teren de 140 mp indiviz din cei 330,90 mp aferenți curții în care este situată locuința acestora.

Ulterior, prin Hotărârea Consiliului L. al orașului S. nr. 206 din 17.12.2008 s-a aprobat dezmembrarea în patru loturi a terenului din curtea imobilului din S., ., jud. Prahova.

Tribunalul constată că Potrivit adresei nr. 3992 din 01.06.2011 a Orașului S., aflată la fila 166 dosar fond, terenul în litigiu a trecut prin naționalizare în proprietatea orașului S. și administrarea Consiliului L., conform Deciziunii nr. 6608 din 24.06.1950. parte din acest teren este proprietatea apelanților reclamanți și a numitei S. E., în proprietate indiviză fiind cumpărat în baza Legilor r. 4/1973 și 112 din 1995.

În prezent din terenul proprietatea orașului S., o suprafață de 270 mp este închiriată cu destinația de curte, prin contractul de închiriere nr. 17/2005, prelungit prin acte adiționale până la data de 31.12.2011 numitei S. E..

Astfel în mod corect instanța de fond în baza actelor depuse la dosar a reținut că terenul în litigiu nu a făcut obiectul nici unei legi speciale de reparație, nu a fost revendicat pe calea dreptului comun, nefiind incidente în speță prevederile art. 42 alin. 3 din legea nr. 10/2001, art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 republicată, art. II din HGnr. 11/1997, astfel cum se pretinde .

Așa fiind, tribunalul va respinge apelul declarat de apelanții reclamanți împotriva sentinței civile nr. 1117 din 29.09.2011 a Judecătoriei S., ca nefondat potrivit disp. art. 296 C. pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți G. V. și G. M. ambii domiciliați în București, Calea V., nr.33-35, ., sector 1 împotriva sentinței civile nr.1117/22.09.2011 pronunțată de Judecătoria S. în contradictoriu cu intimații pârâți ORAȘUL S. – P. P. cu sediul în S., ..47, jud. Prahova și C. L. AL ORAȘULUI S. cu sediul în S., ..47, jud. Prahova, ca nefondat.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 10.05.2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. N. C. M.

GREFIER,

Cardașol I. N.

Fiind în CO semnează P. Grefier

Operator de date cu caracter personal nr. 5595

Red./ tehnored CN.

6 ex./03.07.2012

D.f. nr._ - Judecătoria S.

J.f. R. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 328/2012. Tribunalul PRAHOVA