Pretenţii. Decizia nr. 257/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 257/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 257/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA – SECTIA I CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.257
Ședința publică din data de 11.02.2013
Președinte: C. A. M.
Judecători: N. C.
C. D. E.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul-pârât C. L. AL S. 2 BUCUREȘTI cu sediul în București, Chiristigiilor nr. 11-13, sector 2, împotriva sentinței civilenr._/04.10.2012 pronunțată de Judecătoria – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. DE Î. P. T. OCUPAȚIONALĂ P. PERSOANELE ADULTE CU handicap URLAȚI, cu sediul în Urlați, . nr. 52, județul Prahova și intimata-pârâtă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. SECTOR 2 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .-13, sector 2.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 25.01.2013, prin serviciul registratură, intimata-pârâtă a depus la dosar note scrise, după care,
Tribunalul ia act că recurentul-pârât și respectiv, intimata-pârâtă au solicitat prin cererea de recurs și respectiv, prin notele scrise, judecarea cauzei în lipsă, în temeiul disp. art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă. De asemenea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 11.11.2011, sub nr._, reclamantul C. DE Î. P. T. OCUPAȚIONALĂ P. PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP URLAȚI a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. SECTOR 2 BUCUREȘTI și C. L. SECTOR 2 BUCUREȘTI, solicitând instanței obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 67.878,89 lei, respectiv a diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului/aparținătorului, pentru perioada 01.01.2009 – 31.07.2010, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a solicitat pârâtelor achitarea costului mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru centrul rezidențial în care au fost admise persoanele cu handicap din sectorul 2 București, datorat de la data admiterii efective în centru.
A mai arătat reclamantul că a convenit cu instituția pârâtă ca C. de Î. pentru T. Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap sector 2 București să acorde serviciile sociale prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare al centrelor rezidențiale către beneficiari, persoanelor cu handicap care își au domiciliul sau reședința în județul B., urmând ca toate cheltuielile ocazionate de aceste servicii să fie decontate de Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. sector 2 București.
Reclamantul a arătat că a emis facturile fiscale nr. 68/15.12.2010 și nr. 16/29.03.2010, comunicate prin poștă și pentru care s-a confirmat primirea acestora, însă pârâții nu au făcut dovada plății acestor facturi.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 54 alin. 4 din Legea nr. 448/2006 și art. 34 din H.G nr. 268/2005.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie următoarele înscrisuri: situație privind modul de calcul al costului mediu lunar pe asistat, facturi fiscale nr. 68/15.12.2010 și nr. 16/29.03.2010, adresa nr. 316/29.03.2010, acte de stare civilă persoane cu handicap și certificate de încadrare în grad de handicap.
La data de 17.04.2012, pârâta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. sectorul 2 București a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 10.04.2012, pârâtul C. L. Sector 2 București a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu expertiza în specialitatea contabilitate.
P. sentința civilă nr.13.218/9.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a admis cererea formulată de reclamant și au fost obligate pârâtele în solidar la plata către reclamantă a sumei de 67.878,89 lei reprezentând pretenții, astfel cum au fost formulate de reclamantă, precum și la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert contabil.
P. a pronunța sentința arătată, instanța de fond a reținut că în perioada 01.01.2009 – 31.07.2010 au beneficiat de servicii sociale de protecția un număr de 5 persoane - din cărțile de identitate depuse la dosar de reclamantă (filele 14-27) rezultând că aceștia își au domiciliul în municipiul București.
Potrivit art.54 din legea nr.448/2006 republicată privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința. În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială, iar decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată - modalitatea de decontare urmând a fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Conform art. 34 din HG nr.268/2007, publicată în Monitorul Oficial nr.233/04.04.2007, de la data publicării prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidențiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul.
S-a mai reținut că solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap, costul mediu lunar de cheltuieli pentru persoana cu handicap se datorează de la data admiterii efective în centru, iar costul mediu lunar al cheltuielilor pentru persoanele cu handicap asistate și care au domiciliul în alte județe/sectoare ale municipiului București decât cel pe raza căruia se află centrul rezidențial va fi suportat, pe bază de convenții, din bugetul consiliului județean/local în care persoana cu handicap asistată are domiciliul.
Instanța de fond a mai reținut totodată că potrivit expertizei contabile efectuate în cauză a rezultat că diferența între costul mediul lunar și contribuția lunară de întreținere pentru perioada 01.01._10 pentru persoanele cu handicap care se află în îngrijirea reclamantei se ridică la valoarea de 67.878,89 de lei
Instanța de fond a apreciat totodată criticile pârâtelor ca fiind neîntemeiate, întrucât din interpretarea coroborată a textelor de lege menționate și având în vedere principiile care guvernează aplicarea în timp a legii, rezultă că pentru persoanele care cad sub incidența Legii nr. 448/2006, admise în centre rezidențiale anterior datei de 4.04.2007 - data intrării în vigoare a H.G.nr.268/2007, nu sunt necesare formalitățile prevăzute de normele metodologice de aplicare a respectivului act normativ.
Astfel cum s-a arătat, chiar în textul hotărârii de guvern s-a menționat că este necesară solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul de la data publicării acesteia, deci per a contrario nu este necesară o astfel de solicitare și pentru persoanele internate anterior.
S-a mai reținut că potrivit art.14 lit. b din Legea nr.448/2006 și a Legii nr.388/2007 a bugetului de stat pentru anul 2008, sumele destinate finanțării centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap sunt asigurate din sume deblocate din taxa pe valoare adăugată care provin de la bugetul de stat, iar Legea finanțelor publice, arată la articolul 21 că ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare.
Având în vedere faptul că persoanele în cauză au intrat în centrul menționat anterior anului 2007 rezultă că pârâtele nu și-au manifestat în nici un fel disponibilitatea de a primi aceste persoane în centre specializate din municipiul București și cum aceste servicii au fost prestate în fapt acestor persoane care aveau nevoie de îngrijire specializată conform afecțiunilor de care suferă, instanța apreciază că respectivele cheltuieli trebuie suportate de către pârâte – motive pentru care instanța de fond a admis cererea și a obligat pârâtele în solidar la plata către reclamantă a sumei de 67.878,89 lei reprezentând pretenții, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu expert contabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C. L. al sectorului 2 București, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, recurentul-pârât a arătat că instanța de fond a ignorat apărările sale, fapt ce a condus la admiterea greșită a acțiunii formulate de C. de îngrijire prin T. Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați, astfel, așa cum s-a arătat și în întâmpinarea depusă la fondul cauzei:
Astfel, s-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată și într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială, iar obligația de decontare a cheltuielilor revine consiliului județean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul persoana cu handicap, conform art. 33 alin. 2 din H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare – însă, pentru a putea fi decontate cheltuielile de îngrijire, în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru beneficiarii domiciliați pe raza sectorului 2 care sunt instituționalizați în C. de îngrijire prin T. Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap - Urlați, jud. Prahova, în principiu este necesară existența unui protocol de acordare a serviciilor sociale semnat între cele două instituții care să aibă acest obiect și să fie înregistrat înainte sau în data de la care se solicită decontarea cheltuielilor – această obligație a încheierii protocolului/convenției fiind explicit subliniată în art. 34 alin. 4 din Normele de aplicare a Legii nr. 448/2006, specificat în pct. 14 alin. I din H.G. nr. 89/05.02.2010.
În speță, recurentul-pârât a arătat că pentru perioada 01.01._10 acest protocol nu a fost semnat, Serviciul Rezidențial Adulți din cadrul DGASPC Sector 2 comunicând DGASPC Prahova că nu poate proceda la plata cheltuielilor aferente acestei perioade, deoarece DGASPC Sector 2 nu se putea angaja să achite retroactiv plata cheltuielilor pretinse, întrucât aceste sume nu au fost prevăzute în bugetul instituției pentru perioada respectivă.
S-a mai susținut în recursul declarat, că Direcția Economică și Serviciul Rezidențial Adulți din cadrul DGASPC Sector 2, la solicitarea încheierii protocolului în urma căruia să asigure decontarea cheltuielilor, a avut ca temei legal art. 6 din H.G. nr. 1434/2004, apreciind în mod just că numai astfel se poate întocmi bugetul anual având astfel reprezentarea sumelor datorate.
S-a mai precizat că începând cu data de 01.01.2009, recurenta (!) a devenit o instituție cu personalitate juridică, iar până la dobândirea personalității juridice a acestui centru, cheltuielile privind aceste persoane au fost suportate de DGASPC Prahova, orice pretenții materiale față de C. L. al sect. 2 fiind nejustificate – menționându-se totodată că atât instituția recurentă, cât și DGASPC Sector 2 nu au transmis reclamantei nicio solicitare care să aibă ca obiect admiterea în cadrul centrului a persoanelor fizice ale căror documente au fost depuse în susținerea cererii de chemare în judecată.
In considerarea tuturor aspectelor precizate mai sus, recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr._/04.10.2012 a Judecătoriei Ploiești, cu consecința respingerii acțiunii formulate de C. de îngrijire prin T. Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați în contradictoriu cu C. L. al S. 2 București.
În drept, recurentul-pârât a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ.
Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr. _ la data de 17.12.2012.
Legal citați, intimatul-reclamant și intimata-pârâtă nu au depus întâmpinare, însă intimata-pârâtă D.G.A.S.P.C. sect. 2 București a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei și pe fond, respingerea acțiunii.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentul-pârât, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Pe de o parte, se constată că în mod corect instanța de fond a reținut faptul că în perioada 1.01._10 în C. de Î. prin T. Ocupațională pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlați s-au aflat internate un număr de 5 persoane care figurează cu domiciliul pe raza sectorului 2 București, conform cărților de identitate și certificatelor de încadrare în grad de handicap depuse în copii la filele 19-28 dosar fond.
Din cuprinsul raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert tehnic N. C. rezultă că, în speță, valoarea totală a diferenței dintre costul mediu lunar al cheltuielilor pentru cele cinci persoane cu handicap asistate și contribuția lunară de întreținere, ca obligație de plată în sarcina aparținătorului, a fost, în cursul perioadei menționate, în valoare totală de 67.878,89 lei, respectiv 51.840,18 lei pentru perioada 1.01.2009 – 31.12.2009 și 16.038,71 lei pentru perioada 1.01.2010 – 31.07.2010 – cele două sume fiind facturate D.G.A.S.P.C. sector 2 București și fiind înregistrate în evidența contabilă a reclamantei.
Potrivit art. 34 alin. 4 din HG 268/2007, costul mediu lunar al cheltuielilor pentru peroanele cu handicap asistate și care au domiciliul în alte județe decât cel pe raza căruia se află centrul rezidențial va fi suportat, pe bază de convenții, din bugetul consiliului județean în care persoana cu handicap asistată își are domiciliul.
În ce privește recursul declarat de pârâtul C. L. al sectorului 2 București privind faptul că în mod nelegal au fost solicitate aceste despăgubiri, în lipsa unei convenții/protocol între părți, care să reglementeze modalitatea de decontare a cheltuielilor în cauză - tribunalul constată, conform înscrisurilor depuse la dosar, (în special din certificatele de încadrare în grad de handicap emise în anul 2003 cu motivarea “internare C.I.T.O. Urlați”), că nu este vorba despre persoane cu handicap asistate, ce au fost admise spre internare după apariția acestor modificări legislative, ci ne aflăm în situația unor persoane internate anterior, cu mult înainte de apariția actului normativ respectiv.
Din analizarea textului, rezultă că se vorbește despre interzicerea admiterii în centrele rezidențiale a unor persoane cu handicap în lipsa solicitării exprese a conducătorului direcției generale de asistență socială, or, în cauza de față, după cum s-a precizat mai sus, este vorba despre persoane care se afla deja internate în C. de Î. prin T. Ocupaționala pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlați.
P. urmare, se apreciază că este nefondat recursul declarat de pârâtul C. L. al sectorului 2 București, referitor la lipsa unei solicitări exprese din partea conducătorului acestei instituții, pentru considerentele menționate anterior, în sensul că nu se poate vorbi de admiterea unei persoane cu handicap care deja este internată într-un centru rezidențial special.
În ce privește noțiunea de domiciliu prevăzută la art. 54 din Legea 448/2006, respectiv art. 34 alin. 4 din HG 268/2007, se constată că instanța de fond a dat co corectă interpretare acestei noțiuni prin prisma reglementărilor legale menționate, reținând în mod corect că toate persoanele în cauză au domiciliul pe raza sectorului 2 București, astfel cum rezultă din cuprinsul cărților de identitate ale acestora depuse în copii la dosarul cauzei.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 5, cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de recurentul-pârât C. Județean al sectorului 2 București împotriva sentinței civile nr._/04.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât C. L. AL S. 2 BUCUREȘTI cu sediul în București, Chiristigiilor nr. 11-13, sector 2, împotriva sentinței civilenr._/04.10.2012 pronunțată de Judecătoria – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. DE Î. P. T. OCUPAȚIONALĂ P. PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP URLAȚI, cu sediul în Urlați, . nr. 52, județul Prahova și intimata-pârâtă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ S. ȘI PROTECȚIA C. SECTOR 2 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .-13, sector 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2013.
Președinte, Judecători,
C. A. M. N. C. C. D. E.
Fiind în c.o. semnează, Fiind în c.m. semnează,
Președintele instanței Președintele instanței
Grefier,
A. Ș. P.
Fiind în c.o. semnează,
P. –grefier
Operator de date cu carcter personal 5595
Red.MCA/Tehnored.RV
2 ex./22.07.2013
D.f. nr._ Judecătoria Ploiești
J.f. A. I.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 2719/2013. Tribunalul PRAHOVA | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
