Contestaţie la executare. Decizia nr. 601/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. T.

Judecător: T. B.

Grefier: A. M.

Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelantul-contestator P. V.,dom. în Satu M., ..2, jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 1113/10.03.2014, pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimatul-pârât B.E.J. I. A. M. D., cu sediul în Satu M., ..13, . M., și intervenientul accesoriu B. T. SA SUCURSALA SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 12, jud. Satu M., având ca obiect contestație la executare.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 10.11.2015, încheierea de ședință din acea zi, fiind parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea în cauză la data de astăzi, 17.11.2015.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1113/10.03.2014 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul P. V., identificat cu CNP_, în contradictoriu cu intimatul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC I.-A. M.-D., C. RO20172094, cont bancar RO25CARP_RO02.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că executarea silită în dosarul execuțional nr.281/2013 al B. I.-A. M.-D. a fost încuviințată prin încheierea nr.2188/23.07.2013, pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosarul nr._ (fila 17 din dosarul execuțional), la solicitarea creditorului P. V., prin care s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3447/21.05.2010, pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ (filele 3-5 din dosarul execuțional), împotriva debitorului Pasztor S., pentru creanța constituită din suma de 60.000 euro, la cursul BNR din ziua efectuării plății cu titlu de împrumut, respectiv suma de 7.845 lei cheltuieli de judecată.

Prin procesul-verbal de licitație imobiliară încheiat în data de 28.11.2013 în dosarul execuțional nr.281/2013 (filele 141-142 din dosarul execuțional), în conformitate cu prevederile art.845 Cod proc.civ., s-a procedat la vânzarea la licitație publică a unei cote-părți de ½ din imobilul situat în loc.M. Aurit, nr.172, jud.Satu M., constând din teren intravilan în suprafață de 13.400 mp, de sub nr. top 4171, construcții industriale și edilitare, grajd de sub nr. top 4171-C1, construcții de locuințe casă P+M, de sub nr. top. 4171-C2, construcții anexă garaj și grajd de sub nr. top 4171-C3, înscrise în C.F. nr._ M. Aurit. Creditorul P. V. exprimându-și dorința de a prelua imobilul constând din cota-parte de ½ ce îi revine debitorului Pasztor Ș., s-a luat act de adjudecarea imobilului menționat cu suma de 48.172,50 euro, fiind îndeplinite prevederile art.842, alin.(5) Cod proc.civ. cu privire la prețul adjudecării.

Dispozițiile legale aplicabile în cauză, în raport cu data începerii executării silite, sunt cele ale Legii nr.134/2010 privind Noul Cod de Procedură Civilă, conform art.3 din Legea nr.76/2012. Potrivit art.711, alin.(1) Cod proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.

Instanța a constatat că motivele de nelegalitate invocate în susținerea contestației la executare nu se verifică în cauză. Potrivit art.848, alin.(1)-(2) Cod proc.civ., (1) Adjudecatarul imobilului va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ținându-se seama de garanția depusă în contul prețului. (2) Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul prevăzut la alin.(1). Dacă există alți creditori care au un drept de preferință în condițiile art.864 și 866, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

Sancțiunea nedepunerii prețului este prevăzută la art.849, în sensul că, potrivit alin.(1) al acestui articol, dacă adjudecatarul nu depune prețul în termenul prevăzut la art.848 alin.(1), imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, la prețul de începere a licitației la care bunul a fost adjudecat, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și eventuala diferență de preț. Adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitație prețul oferit inițial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

Așadar, faptul că executorul judecătoresc a refuzat eliberarea actului de adjudecare în favoarea contestatorului se justifică raportat la prevederile legale menționate mai sus. Constatarea unor creanțe prioritare față de cea a contestatorului este obligatorie pentru executorul judecătoresc, indiferent de existența unei cereri de intervenție în dosarul execuțional din partea acestor creditori cu drept de preferință. În acest sens, instanța a reținut că, potrivit art.848, alin.(2), teza finală Cod proc.civ., dacă există alți creditori care au un drept de preferință în condițiile art.864 și 866, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț. Așadar, dacă în ipoteza prevăzută la art.848, alin.(2), teza I Cod proc.civ., creditorul poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț, în ipoteza prevăzută de art.848, alin.(2), teza finală Cod proc.civ. (respectiv, în situația în care există creditori cu drept de preferință), creditorul este obligat să depună până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

Prevederile legale menționate mai sus sunt lipsite de echivoc în ceea ce privește imposibilitatea executorului judecătoresc de a elibera actul de adjudecare în absența îndeplinirii de către contestator a obligației de a depune, până la concurența prețului de adjudecare, și suma necesară pentru plata creanței creditorului cu drept de preferință.

Or, cât timp B. T. Satu M. este înscrisă în foaia de sarcini a imobilului (fila 26 din dosarul execuțional), cerințele de opozabilitate fiind îndeplinite, apărările contestatorului privind neformularea de către bancă a unei cereri de intervenție sunt fără relevanță. Creanța băncii menționate are rang prioritar față de creanța alegată de contestator, raportat la art.864, alin.(1), lit.h) Cod proc.civ.

Raportat la considerentele de mai sus, instanța a constatat că nu s-a relevat niciun motiv temeinic de nelegalitate al refuzului executorului judecătoresc de eliberare a actului de adjudecare, astfel încât a respins ca neîntemeiată contestația la executare, ținând seama de prevederile art.716 și art.719 Cod proc.civ.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel contestatorul PAPI V., solicitând admiterea apelului schimbarea în totalitate a hotărârii pronunțate și pe fond admiterea contestației la executare, în sensul obligării intimatului ca în baza Procesului-verbal de Licitație Imobiliară din 28.11.2013 întocmit în dosarul execuțional nr.281/2013 să elibereze Actul de Adjudecare în favoarea apelantului contestator asupra cotei de ½ părți proprietatea debitorului Pasztor Ș. din imobilul situat în M. Aurit, ., jud. Satu M., constând din teren intravilan în suprafață de 13.400 mp. de sub nr. top 4171, construcții industriale și edilitare, grajd de sub nr. top 4171-CI, construcții de locuințe casă P+M, de sub nr. top.4171-C2, construcții anexă garaj și grajd de sub nr. top 4171-C3, înscrise în C.F. nr._ M. Aurit potrivit art. 852 NCPC, fără obligarea apelantului creditor de a depune suma de 48.172,50 euro, stabilit de intimat pentru plata creanței creditorului B. T.; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac exercitate apelantul arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, starea de fapt și dispozițiile imperative ale noului cod de procedură civilă privind procedura executării silite fiind apreciat și aplicat în mod eronat de prima instanță, unele dispoziții importante privind desfășurarea executării silite invocate de contestator nu au fost luate în considerare, astfel instanța a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.

Fără să fie consemnată prin hotărârea atacată, arată că apelantul anterior formulării concluziilor pe fond, a solicitat instanței de fond aplicarea art.208 alin.2 NCPC cu privire la probele și apărările formulate de intimat prin Notele de ședință înregistrată la dosar în data de 06.03.2014, cu depășirea termenului de 25 zile de la data comunicării cererii introductive, deoarece prin notele respective s-au formulat probe în apărare pe lângă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimat în termen legal. Deși instanța de fond a admis cererea formulată de contestator, decăzând intimatul din dreptul de a propune probe în apărare, nici măcar nu a fost consemnată în hotărârea atacată, din conținutul acesteia nu rezultă nici măcar faptul că s-au purtat asemenea discuții în fața primei instanțe, cu atât mai mult cu cât motivele învederate de instanța de fond în sprijinul respingerii cererii stau la bază exclusiv cele invocate de intimat prin acele "note de ședință", fiind reținute dispoziții legale care absolut nu au relevanță și aplicabilitate în cauză. Sub acest aspect hotărârea este nelegală existând în același timp și o influență evidentă din partea intimatului cu privire la cele două articole invocate prin notele de ședință dezvoltat de instanța de fond prin redarea textelor legale în conținutul hotărârii invocate de intimat, fără nicio altă motivare din parte instanței de fond raportat exclusiv la starea de fapt și actele de executare silită întocmite chiar de intimat în dosarul execuțional nr.281/2013, dosar de executare deschis la cererea unui „fals adjudecatar", astfel cum se exprimă executorul judecătoresc prin apărările formulate în fața primei instanțe.

Învederează că prin procesul verbal de licitație imobiliară din 28.11.2013 întocmit de executor Judecătoresc I. A. M. D. în dosarul execuțional nr.281/2013, la al doilea termen de licitație, apelantul creditor a fost declarat adjudecatar cu suma de 48.172,50 euro, prin preluarea cotei de 1/2 din imobil în contul creanței sale de 60.000 euro și 27.518,43 lei reprezentând cheltuieli și taxe în faza de executare silită.

Consideră că este nelegală motivarea instanței de fond în sensul că creanța băncii are rang prioritar față de creanța apelantei contestator, invocând disp. art.864 alin.1 lit.h) NCPC, ignorând în totalitate dispozițiile art.866 NCPC și înscrierile efectuate în cartea imobilului, aspect care dovedește faptul că instanța de fond nu s-a raportat la starea de fapt în concret și la actele de executare întocmite în dosarul execuțional, în caz contrar se putea observa cu ușurință faptul că asupra creanței apelantului creditor fiind instituit sechestru asigurător până la concurența sumei de 60.000 euro, prin hotărâre judecătorească pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei Satu M. având astfel un drept de preferință conservat notat în cartea funciară a imobilului, creanța apelantei contestator fiind în rang egal cu creanța băncii, astfel creanțele vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art.864 alin.1 lit.c) NCPC, și nicidecum astfel cum a reținut în mod eronat prima instanță.

Astfel, potrivit art.866 NCPC, dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate, în condițiile prevăzute de lese, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art.864 alin.1 lit.c, iar potrivit art.864 alin.3 NCPC, în cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferință, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanța fiecăruia. Sub acest aspect, apelantul consideră că hotărârea este nelegală și netemeinică.

Învederează că și dispozițiile art. 848 alin. 2 NCPC au fost interpretate în mod eronat de instanță având in vedere că nu a ținut cont de starea de fapt.

Astfel, potrivit art.848 alin.2 NCPC, când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul prevăzut la alin.1. Dacă există alți creditori care au un drept de preferință in condițiile art. 864 și 866, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

Consideră că prima instanță a ignorat în totalitate faptul că licitația imobiliară din 28.11.2013 s-a organizat doar asupra cotei de 1/2 părți din imobil, - din restul de 1/2 parte din imobil creditorul ipotecar B. T. poate să-și valorifice cu ușurință creanța, în egală măsura din proprietatea exclusivă a debitoarei ipotecar Pasztor A., fiind codebitor solidar obligat la plată față de creditorul B. T. astfel creanța creditorului BT fiind acoperită din cealaltă cota de 1/2 părți din imobilul adjudecat, proprietatea debitorului Pasztor Ș., valoarea creanței creditorului depășește cu mult valoarea prețului de adjudecare, neexistând nicio diferență de preț, textul legal art.848 alin.2 texa I prevede obligația în sarcina adjudecatarului dacă este cazul să depună diferența de preț. Din moment ce „nu există nici o diferență de preț" iar creditorul ipotecar nu are drept de preferință, dispozițiile legale invocate nu au aplicabilitate în cauză, astfel cum interpretează prima instanța, ci dimpotrivă acceptarea de către apelantul creditor unei asemenea posibilități de a recupera creanța, înseamnă o pierdere de 11.872,50 euro, respectiv 27.618,43 lei, motiv pentru care consideră că refuzul executorului judecătoresc de a întocmi Actul de Adjudecare condiționând de plata a unei sume de 48.172,50 euro din partea contestatorului creditor este nu numai nelegal dar și abuziv. Astfel cum interpretează prima instanța dispozițiile legale și care a stat la baza respingerii contestației, în măsura în care apelantul ar depune suma de 48.172,50 euro în plus față de creanța sa, asta ar însemna că, cota rămasă de 1/2 părți din imobil care rămâne în continuare în proprietatea exclusivă a debitoarei Pasztor A. să fie curățata de ipotecă bucurându-se de o proprietate deplină, iar apelantul ar rămâne proprietar prin adjudecare doar asupra cotei de 1/2 părți din imobilul descris în petit. Sub acest aspect consideră că prima instanță a interpretat în mod eronat starea de fapt și dispozițiile legale invocate, raportat la faptul că nu a ținut cont și nu a analizat starea de fapt în concret doar dispozițiile legale invocate de intimat, articol de lege care este interpretat în mod eronat de prima instanță.

În mod eronat au fost interpretate raportat la dispozițiile legale art. 864 si 866 la care face trimitere art. 848 alin. 2 NCPC.

Art. 864 alin. 1 NCPC prevede că în cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei…, însă în speță executarea silita a fost pornită doar de un singur creditor în persoana apelantului contestator, asupra creanței fiind instituită măsura asigurătorii până la concurenta sumei de 60.000 euro, notat in foaia de sarcini a imobilului, iar în ceea ce privește aplicabilitatea art. 866, apelantul arată instanței de control faptul că creditorul ipotecar se poate îndestula din cota de 1/2 parte din imobil, proprietatea soției Pasztor A., codebitor față de creditorul ipotecar B. T., iar creanța apelantului fiind în rang egal cu creanța creditorului ipotecar.

Pe de altă parte, apelantul arată că teza a II-a din art. 864 alin. 1 face referire la eliberarea sau distribuirea sumei, care raportat la starea de fapt, nu are aplicabilitate cu privire la cota de ½ părți adjudecat de contestator în contul creanței, deoarece cu privire la partea respectivă nu există sume de eliberat sau distribuit pe de altă parte niciun alt creditor nu a depus titlurile lor.

Valoarea creanței apelantului contestator este mult mai mare decât valoarea prețului de adjudecare, astfel condiționarea eliberării Actului de Adjudecare de plata sumei de 48.172,50 euro este lipsită de temei legal.

Consideră că prima instanță a ignorat în totalitate faptul că creditorul ipotecar B. T. deși legal citat pentru toate termenele de licitație nu a formulat nici o cerere de intervenție conform art.689 - 695 NCPC nici nu a depus până în data de 28.11.2013, al doilea termen de licitație un titlu de creanță, aspect ce rezultă din conținutul procesul verbal de licitație imobiliară din 28.11.2013, totuși intimatul executor judecătoresc a solicitat apelantului contestator depunerea sumei de 48.172,50 euro însă fără să aibă cunoștință de valoarea reală a creanței băncii, suma astfel stabilită de executorul judecătoresc nefiind certă, lichidă si exigibilă. În opinia apelantului este lacunară motivația primei instanțe și sub acest punct de vedere, deoarece dispozițiile codului de procedură civilă sunt norme imperative chiar și pentru un creditor ipotecar, care are obligația de a se supune acestei proceduri care reglementează executarea silită, astfel în mod nelegal a fost ignorată în totalitate această apărare de către prima instanță.

Intimatul avea obligația potrivit legii ca după ce apelantul a fost declarat adjudecatar asupra cotei de ½ părți din imobilul descris în petit potrivit Procesul Verbal de Licitație imobiliară din 28.11.2013 întocmit în dosar execuțional nr.281/2013 să elibereze Actului de Adjudecare potrivit art. 852 NCPC cu mențiunea că actul de adjudecară este supusă contestației la executare, predarea și comunicarea actului de adjudecare către oficiul biroului de cadastru și publicitate imobiliară pentru înscrierea provizorie în cartea de funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, conform art. 853 alin. 1.

Față de cele de mai sus apelantul arată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, fiind apreciată în mod eronat starea de fapt și dispozițiile legale aplicabile, motiv pentru care solicită admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă art. 466 NCPC, art. 711 teza II, art. 852, 691, 842 alin.5, 848 alin. 2 teza l, art.718 NCPC.

Prin întâmpinarea formulată intimatul I. A. M. D. solicită să se constate excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc I. A. M. D., sens în care învederează disp.art.402 al.(1) din Codul de procedura civila, potrivit căruia „instanța sesizata va solicita de îndată organului de executare să-i transmită, în termenul fixat copii certificate de acesta de pe actele dosarului execuțional în cauză ... Părțile vor fii citate ...", cu mențiunea că menține cele arătate în întâmpinarea și notele de ședința depuse în primă instanță.

În concluzie, arată că organul de executare nu poate avea calitatea de intimat, cu atât mai mult cu cât executorul judecătoresc pune în executare dispozițiile civile din titlurile executorii a căror pronunțare au stat la baza judecății care nu este opozabilă executorului judecătoresc.

Menționează că instanța sesizată, conform prevederilor de mai sus, va cere executorului judecătoresc copia certificată a dosarului execuțional pentru a putea verifica temeinicia și legalitatea acestora, dar executorul judecătoresc nu poate avea calitatea de intimat. În acest sens învederează prevederile art. 373 ind.1 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „executorul judecătoresc este dator să stăruie ... pentru realizarea ... obligației prevăzute în titlul executoriu și pentru ... respectarea drepturilor părților ...", prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, potrivit căruia aceștia „sunt investiți să îndeplinească un serviciu de interes public" și prevederile art.5 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, potrivit cărora „activitatea executorilor judecătorești se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate...".

În concluzie, arată că executorul judecătoresc trebuie să fie imparțial, să ocrotească dreptul ambelor părți (debitor - creditor, respectiv contestator - intimat), deci nu poate avea nici calitatea de contestator sau intimat, nici de apărător al vreunei părți cu atât mai mult cu cât "executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege " (disp.art.6 din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătorești).

Pentru motivele de mai sus, arată că își rezervă dreptul de a nu formula întâmpinare în ceea ce privește fondul contestației, această obligație și, totodată, acest drept revenind creditorului P. V..

Învederează că executarea silită în dosarul execuțional nr. 281/2013 a fost încuviințată prin încheierea nr.2188/23.07.2013, pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosarul nr._ .

Prin procesul verbal de licitație imobiliară încheiat în data de 28.11.2013 în prezentul dosar, în conformitate cu prevederile art.845 Cod proc.civ., s-a procedat la vânzarea la licitație publică a unei cote părți de ½ din imobilul situat în loc.Mediesu Aurit, nr. 172, jud. Satu M., constând din teren intravilan in suprafața de 13.400 mp., de sub nr. top. 4171, construcții industriale si edilitare, grajd de sub nr.top 4171-C1, construcții de locuințe casa P+M, de sub nr. top. 4171-C2, construcții anexa garaj si grajd de sub nr. top 4171-C3, înscrise în C.F. nr._ Mediesu Aurit. Creditorul P. V. și-a exprimat dorința de a prelua cota de ½ ce îi revine debitorului Pasztor Ș., s-a luat act de adjudecarea imobilului menționat cu suma de 48.172,50 euro, fiind îndeplinite prevederile art.842 al.5 Cod proc.civ., cu privire la prețul adjudecării.

Potrivit art.848 alin.1 și 2 Cod proc.civ. „(1) Adjudecatarul imobilului va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ținându-se seama de garanția depusă în contul prețului.

(2) Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul prevăzut la alin. (1). Dacă există alți creditori care au un drept de preferință în condițiile art. 864 și 866, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț”.

Sancțiunea nedepunerii prețului este prevăzuta de art.849 Cod proc.civ. (1), si anume, „Dacă adjudecatarul nu depune prețul în termenul prevăzut la art.848 alin.(1), imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, la prețul de începere a licitației la care bunul a fost adjudecat, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și eventuala diferență de preț. Adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitație prețul oferit inițial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.”

Executorul judecătoresc, potrivit prevederilor mai sus menționate este în imposibilitate de a elibera în absența îndeplinirii de către contestator a obligației de a depune, până la concurenta prețului de adjudecare și suma necesara pentru plata creanței creditorului cu drept de preferința, B. T. în cazul de față.

B. T. fiind înscrisă în foaia de sarcini a imobilului, cerințele de opozabilitate sunt îndeplinite.

Creanța băncii are rang prioritar față de creanța creditorului P. V., raportat la revederile art.864 al.1 lit.h, Cod proc.civ. „creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau executări de lucrări, precum și din chirii sau arenzi;”

Menționează că nu a emis niciodată către creditor un refuz al efectuării vreunui act de procedura în conformitate cu prevederile art. 53 alin. 6 din Legea 188/2000, creditorul încercând să treacă peste ipoteca înscrisă legal, fără a mai depune sumele necesare acoperirii acestor creanțe garantate.

În concluzie, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, apreciind că aceasta este una corectă.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul P. solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a executorul judecătoresc I.-A. M. D., excepție invocată de intimat prin întâmpinare, având în vedere următoarele:

Cererea apelantului-contestator se întemeiază pe prevederile art. 711 teza II NCPC care reglementează dreptul de a face contestație la executare în cazul în care executorul judecătoresc refuză să îndeplinească un act de executare silită în condițiile prevăzute de lege. În speță fiind vorba de întocmirea și eliberarea unui act de executare Actul de Adjudecare care potrivit legii se întocmește exclusiv de organul de executare si pe care era obligat să-l întocmească în urma licitației concretizate prin întocmirea procesului verbal de licitație din 28.11.2013, raportat la poziția de refuz exprimată de intimat prin adresa din 09.12.2013 cu nerespectarea disp. art. 848 alin. 2 teza I NCPC, astfel excepția ridicată este neîntemeiată, pârâtul are calitate procesuală pasivă în cauză.

Învederează că, legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 162/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 09.05.2003 a statuat situația din speță raportat la disp. art. 399 din Codul de procedură civilă, care poate fi aplicat și interpretat prin analogie și cu privire la art. 711 teza a-II-a NCPC, fiind aceeași situație si reglementare, în cadrul executării silite, ca și în cazul contestației la executare, organul de executare nu are interese proprii..., iar problema unei asemenea calități a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestație la executare pentru motivul că "organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege". Prin urmare, executorul judecătoresc are calitate procesuală atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână calea contestației la executare.

Astfel, după ce contestatorul creditor a fost declarat adjudecatar asupra cotei de ½ părți din imobilul descris în petit, astfel cum rezultă din Procesul Verbal de Licitație imobiliară din 28.11.2013 întocmit în dosar execuțional nr.281/2013, a solicitat intimatului eliberarea Actului de Adjudecare și înscrierea provizorie în cartea de funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, conform art. 853 alin. 1, însă prin adresa din 09.12.2013 intimatul a comunicat refuzul de a întocmi actul de executare, condiționând eliberarea Actului de Adjudecare de plata sumei de 48.172,50 euro, care este nu numai contrar legii dar și abuzivă având în vedere starea de fapt descrisă, apelantul în calitate de creditor fiind nevoit a solicita intimatului de a nu fi lezate drepturile chiar suspendarea executării silite, până la soluționarea prezentei.

Învederează că executorul judecătoresc dobândește calitate procesuală pasivă în contestația la executare în situațiile în care acesta ar refuza începerea, continuarea executării sau ar refuza să îndeplinească un act de executare, ar omite îndeplinirea actelor de executare silita, ar interpreta greșit dispozițiile legale, atribuind-ui alt înțeles, ajungând la diminuarea creanței, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situații în care, de regulă, promovarea contestației la executare se face de către creditor. Concluzia se desprinde din dispozițiile art. 711 teza finală NCPC, dar și din dispozițiile art. 53 din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora, împotriva refuzului executorului judecătoresc de a întocmi un act, partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. În cazul admiterii plângerii instanța va indica modul în care trebuie întocmit actul, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile, iar în cazul în care, cu rea-credință nu se va supune obligației stabilite, fapta constituie infracțiune și se pedepsește potrivit dispozițiilor art. 53 alin. 6 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Pe de altă parte, arată că potrivit art. 719 alin. 7 NCPC refuzul nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi actul de adjudecare deși condițiile legale sunt îndeplinite atrage, potrivit articolului sus invocat, răspunderea civilă a acestuia.

Menționează că prin procesul verbal de licitație imobiliară din 28.11.2013 întocmit de Executor Judecătoresc I. A. M. D. în dosarul execuțional nr.281/2013 contestatorul creditor P. V. a fost declarat adjudecatar cu suma de 48.172,50 euro, prin preluarea cotei de 1/2 din imobil în contul creanței de 60.000 euro și 27.518,43 lei reprezentând cheltuieli și taxe în faza de executare silită.

După ce contestatorul a fost declarat adjudecatar, intimatul prin adresa din data de 09.12.2013 (comunicată contestatorului în data de 13.12.2013), a comunicat refuzul de a întocmi și de a emite Actul de Adjudecare potrivit art. 852 NCPC asupra cotei de 1/2 părți din imobilul descris mai sus, proprietatea lui Pasztor Ș., condiționând întocmirea și eliberarea actului de adjudecare de plata creanței creditorului ipotecar B. T. în sumă de 48.172,50 euro.

Din procesul verbal de licitație imobiliară din 28.11.2013 rezultă că partea creditoare B. T. deși legal citată nu a formulat o cerere de intervenție conform art. 691 NCPC, nici nu a depus până în data de 28.11.2013, al doilea termen de licitație un titlu de creanță, astfel pârâtul deși solicită depunerea sumei de 48.172,50 euro fără să aibă cunoștință de valoarea reală a creanței băncii, suma nefiind certă, lichidă si exigibilă, iar executarea silită a fost pornită doar de un singur creditor.

Precizează că valoarea creanței contestatorului este mult mai mare decât valoarea prețului de adjudecare, astfel refuzul de a întocmi si elibera Actul de Adjudecare este nelegală și lipsit de temei legal.

Prin adresa înaintată creditorul P. V. în data de 02.12.2013, a solicitat intimatului depunerea creanței de 60.000 de euro și 27.518,43 Ron, în contul prețului de - adjudecare de 48.172,50 euro echivalentul a 213.753 lei la cursul BNR din data efectuării raportului de evaluare sumă ce reprezintă 75% din prețul stabilit prin raportul de evaluare. Art. 842 alin. 5 NCPC prevede că creditorii nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la o valoare mai mică de 75% din prețul de pornire a primei licitații.

Art. 848 alin. 2 teza I NCPC, când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanța sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț în termenul prevăzut la alin. 1. Creanța creditoarei B. T. poate fi acoperita integral din cota de proprietate a debitoarei Pasztor A., art. 848 alin. 2 teza a II nefiind aplicabil in speța deoarece creanța ipotecara este acoperita din cota de 1/2 părți din imobil ce aparține debitoarei Pasztor A..

Raportat la faptul că licitația s-a organizat doar asupra cotei de 1/2 părți din imobil, proprietatea debitorului Pasztor Ș., valoarea creanței creditorului depășește cu mult valoarea prețului de adjudecare, neexistând nici o diferență de preț, ci dimpotrivă acceptarea de către apelantul creditor a unei asemenea posibilități de a recupera creanța, înseamnă o pierdere de 11.872,50 euro, respectiv 27.618,43 lei, motiv pentru care consideră refuzul executorului judecătoresc de a întocmi Actul de Adjudecare potrivit legii respectiv condiționând de plata a unei sume de 48.172,50 euro din partea contestatorului creditor este nu numai nelegală și abuzivă dar și contrară legii.

Învederează faptul că executarea silita a fost pornită doar de un singur creditor, prevederile invocate de intimat art.864, respectiv art.866, nu au aplicabilitate în cauză, B. T. nu a participat la licitație cu toate că a fost citat în mod legal și nici nu a formulat cerere de intervenție, nedepunând titlul executoriu astfel cum prevede procedura, astfel creditorul ipotecar se poate îndestula din cota rămasă de 1/2 părți a codebitoarei Pasztor A..

Menționează că textul de lege invocat de intimat art. 864 NCPC se referă la situația în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori, - situație care nu exista în speță -, sau până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei, însă în speță creditoarea B. T. nu a depus titlul executoriu, pe de altă parte, nu există nicio sumă de distribuit, cota de 1/2 parte a debitorului Pasztor Ș. fiind preluată în contul creanței de 60.000 euro, sub nivelul creanței.

Precizează că apelantul nu poate fi de acord nici cu apărarea invocată de intimată în sensul că creanța băncii are rang prioritar față de creanța creditorului P. V., deoarece asupra cotei debitorului fiind notată măsura asiguratorie până Ia concurența sumei de 60.000 euro ca drept de preferință, aspect care rezultă dintr-o simplă lecturare a colii de cartea funciară, astfel potrivit art. 866 creanța creditorului contestator are același rang cu creanța băncii, situație în care creanțele de același rang pot fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 864 alin. 1 lit. c) NCPC, astfel și sub acest aspect apărările formulate de intimat sunt eronate.

În măsura în care s-ar accepta poziția intimatului ar rezulta că prin plata sumei de 48.172,50 euro solicitată de intimat, se șterge automat ipoteca instituită in favoarea creditoarei B. T. și asupra dreptului de proprietate a debitoarei Pasztor A., iar apelantul rămâne proprietar doar asupra cotei de ½ părți din imobil, ceea ce din punct de vedere legal este inadmisibil.

Pentru aceste considerente, solicită respingerea excepției și admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă art. 201 alin. 3 NCPC.

Prin cererea de intervenție accesorie în interesul apelantului-contestator, dl.B. D. N. solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În fapt, arată că Sentința civilă nr.1113/2014, din 10 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Satu M. în cauza ce face obiectul prezentului dosar este neîntemeiată și a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.44 alin.2 din Constituția României privind dreptul la garantarea și ocrotirea proprietății private „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular...", respectiv cu încălcarea dispozițiilor art.626 din N.C.P.C. „statul este obligat să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii, iar, în caz de refuz, cei vătămați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit."

A. Apelantul-contestator P. V., în calitate de creditor, având o creanță în baza unor titluri executorii, în valoare de 60.000 de EURO și 27.518,43 lei, prin B. I.-A. M.-D. a pornit executarea silită asupra averii debitorului Pasztor Ș. constând în cota de ½ din imobilul situat în localitatea Iojib nr.172, jud. Satu M..

Înainte de a porni executarea silită, părțile au cunoscut despre existența în Cartea funciară, a unei ipoteci instituită de B. T. asupra întregului imobil, a cărui valoare nu a fost consemnată și nu a fost confirmată nici pe parcursul executării.

După ce a fost pornită executarea B. T. a fost informată de către executorul judecătoresc asupra demersurilor efectuate, inclusiv asupra licitațiilor organizate, invitată fiind să-și depună titlul executoriu. Având o ipotecă pe întregul imobil, coproprietarii fiind garanți în solidar, în ciuda acestor demersuri și a interesului pe care trebuia să și-l manifeste, B. T. nu a răspuns niciunui demers și nu a intervenit potrivit art.689 -690 (2) Cod proc.civ. mizând pe posibilitatea păstrării ipotecii pe jumătatea cealaltă a imobilului și pe drepturile conferite de art.868 alin.2 Cod proc.civ.

Așa, după cum este cunoscut instanței, dl. P. V. a adjudecat în contul creanței sale cota de ½ din imobilul în cauză, iar executorul judecătoresc a refuzat întocmirea actului de adjudecare pe considerentul că adjudecatarul nu a depus, potrivit art.848(2) Cod proc.civ. „suma necesară pentru plata creanțelor" creditorilor care au un drept de preferință, în speță B. T..

Având în vedere cele de mai sus arată că trebuie constatat mai întâi faptul că;

1. Adjudecarea s-a efectuat asupra cotei de ½ din imobil;

2. Adjudecarea a ½ din imobil imobilului s-a efectuat la valoarea integrală de vânzare stabilită prin licitație, respectiv la suma de 48.172,50 EURO;

3. Adjudecarea s-a efectuat de către creditorul P. V. în contul creanței de 60.000 de EURO și 27.518,43 lei;

4. Adjudecarea s-a efectuat fără a exista o diferență de preț;

5. „Suma necesară pentru plata creanțelor" creditorilor care au un drept de preferință nu există.

6. Dreptul de ipotecă al Băncii T. este neconfirmat de către aceasta.

Raportat la datele de mai sus, având în vedere garantarea dreptului de proprietate al d.lui P. V., intervenientul consideră că executorul judecătoresc are obligația de a întocmi actul de adjudecare în favoarea apelantului-contestator, asupra cotei de ½, el neputând opune interesele clientului său în favoarea intereselor unui presupus creditor ipotecar lipsit de interes.

B. Pe de altă parte, având în vedere interpretarea instanței de fond a situației de fapt de mai sus și chestiunea de drept prevăzută de art.848 (2), care este o chestiune nouă ce nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii, intervenientul consideră că asupra acesteia este necesar, potrivit art.519 să se pronunțe Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece:

Potrivit executorului judecătoresc și instanței de fond art.848 (2) conține două teze, respectiv „Dacă există alți creditori care au un drept de preferință în condițiile art. 864 și 866, el va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț:

- Prima teză, care susține că în măsura în care în urma adjudecării există o diferență de preț suficientă pentru a acoperi plata creanțelor creditorilor privilegiați, adjudecatarul nu mai trebuie să plătească decât această diferență; și

- A doua teză care spune că în măsura în care există o diferență de preț care nu acoperă creanțele creditorilor cu drept de preferință, adjudecatarul va depune până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor.”

Întrucât ambele teze vorbesc de existența unei diferențe de preț intervenientul consideră că atunci când adjudecarea se realizează prin acoperirea întregului preț, indiferent că se realizează de unul din creditori în contul creanței (având aceleași drepturi), sau de o altă persoană, prevederile art.848(2) nu sunt incidente. În schimb, prevederile art.848(2) sunt incidente doar atunci când în urma adjudecării există o diferență de preț și abia atunci există o problemă de interpretare, respectiv,

a) Dacă creditorul P. V. ar fi avut o creanță de 40.000 de EURO și acesta ar fi adjudecat ½ din imobil în contul creanței sale, până la concurența prețului de adjudecare de 48.172,50 EURO, dl P. V. ar mai fi trebuit să achite o diferență de preț de 8.172,50 EURO. În situația în care ipoteca băncii este mai mică ori egală cu această diferență de preț de 8.175,50 EURO, dl. P. V. nu mai trebuie să plătească decât această sumă, dar dacă;

b) Ipoteca băncii este de 50.000, ori 100.000 de EURO, iar suma 8.175,50 reprezentând diferența de preț nu acoperă aceste ipoteci ipotetice, își pune întrebarea cât trebuie să mai plătească dl P. V. ?

Însă, prin creanța sa de 60.000 de EURO și 27.518,43 lei, dl. P. V. a acoperit întregul preț de licitație al cotei de ½ din imobil, mai mult acestuia rămânându-i suma de 11.872,50 de EURO și 27.518,43 lei neîncasați/nerecuperați. Potrivit interpretării executorului și instanței de fond, intervenientul își pune următoarele întrebări: ce sumă ar mai trebui să plătească acesta pentru a-i fi recunoscută adjudecarea ? 50.000 de EURO sau 100.000 de EURO ? Unde se mai regăsește dreptul de adjudecare al creditorului în contul creanței ? La ce valoare se vinde imobilul, la cel stabilit prin licitație, ori la prețul stabilit prin licitație plus valoarea ipotecii ?

În drept, invocă art.63 Cod proc.civ.

Prin cererea de intervenție accesorie formulată în sprijinirea apărării Biroului Executorului Judecătoresc I. A. M. D., B. T. SA SUCURSALA SATU M. solicită respingerea apelului ca fiind neîntemeiat pentru următoarele motive:

În fapt, debitorii/garanți ipotecari Pasztor Ș. si Pasztor A. au garantat cu imobilul proprietatea lor situat în com.Mediesu Aurit, . înscris în Cartea Funciara nr._ a localității Mediesu Aurit, Nr. CF vechi 1257 N, nr. cad 4171, 4171 -CI, 4171-C2, 4171-C3, pentru creditele acordate de B. T. S.A. Sucursala Satu M., atât lor ca si persoane fizice, cât și societății comerciale Pasztor SRL la care d-l Pasztor Ș. era asociat unic, conform contractelor de credit nr.1475/13.12.2006, 1359/19.11.2007, 333/02.04.2008 .

Întrucât debitorii Pasztor Ș., Pasztor A. si . nu au respectat graficul de rambursare al creditelor banca a fost nevoita sa declare creditele scadente anticipat si sa formuleze cereri de executare silita împotriva garanților ipotecari Pasztor Ș., Pasztor A..

D-l executor bancar Patras R. L. la solicitarea băncii a demarat procedura de executare silita. Conform dosarului execuțional, executorul bancar a respectat întocmai prevederile legale, a emis somații de plata, a comunicat garanților ipotecari în data de 22.07.2011 Raportul de evaluare, iar in data de 26.07.2011 a comunicat și afișat Publicația de vânzare la licitație.

După primirea Publicației de vânzare si Raportului de evaluare debitorii/garanți ipotecari Pasztor Ș. si Pasztor A. au formulat contestație la executare privind prețul de începere a licitației împotriva creditorului B. T. SA Sucursala Satu M..

Contestația la executare a fost înregistrata la Judecătoria Satu M. sub dosar nr._ .

Prin încheierea de ședința pronunțata de Judecătoria Satu M. in data de 30 septembrie 2011 in dosar nr._ s-a suspendat executarea silita până la soluționarea contestației la executare.

Precizează că acest dosar încă este pe rol în primă instanță, motiv pentru care de la data de 30.09.2011 și până la data prezenta nu s-au mai putut efectua acte de executare.

Învederează că la cererea creditorului P. V. adresata Biroului Executorului Judecătoresc I.-Anitas M.-D. a luat ființa dosarul execuțional nr.281/2013, dosar în care era urmărit silit doar Pasztor Ș. față de care creditorul P. V. deține o creanța chirografara.

Executorul Judecătoresc I.-Anitas M.-D. identificând in extrasul CF existenta sarcinilor înscrise în favoarea Băncii T. a emis în data de 14.11.2013 în cadrul dosarului execuțional o adresa prin care a comunicat băncii interveniente faptul ca a demarat executarea silita la cererea creditorului P. V., ca a emis Publicația de vânzare și solicitat precizarea creanței.

Prin adresa nr._/26.11.2013 B. T. și-a precizat creanța de 312.566,19 Ron (calculata la acea data) care este o creanța certă, lichidă și exigibilă și a învederat executorului Judecătoresc faptul ca și B. T. SA in calitate de creditor garantat a demarat executarea silita în alt dosar execuțional, dar unde executarea silita este suspendată până la finalizarea contestației ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Satu M.. De asemenea, B. T. a arătat că este oportun să se conexeze dosarele execuționale.

Menționează că în data de 28.11.2013 a avut loc licitația, cota de ½ din imobil fiind adjudecata de creditorul P. V. pentru suma de 48.172,50 Euro, fiind întocmit si Procesul verbal în acest sens.

Astfel cum a precizat și în Procesul verbal de licitație executorul judecătoresc a pus în vedere adjudecatarului prevederile art. 848 C.pr.civ., respectiv modul cum se depune prețul, iar în situația în care există alți creditori care au un drept de preferința în condițiile prevederilor art.866 Cod proc.civ., el va depune până la concurenta prețului de adjudecare și suma necesara pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

Adjudecatarul P. V. nu a achitat suma de 48.172,50 Euro și a solicitat cu rea credința și în mod nelegal executorului judecătoresc să emită actul de adjudecare.

Consideră că executorul judecătoresc I.-Anitas M.-D. a procedat în mod legal când a refuzat să emită actul de adjudecare atâta timp cât creditorul P. V. nu a depus, până la concurenta prețului de adjudecare, și suma necesara pentru plata creanței creditorului B. T. care are drept de preferință, în calitatea sa de creditor ipotecar. Precizează că B. T. SA Sucursala Satu M. are o creanța certă, lichidă și exigibilă față de debitorii Pasztor Ș. si Pasztor A., care a fost comunicata executorului judecătoresc prin adresa nr._/26.11.2013.

Astfel cum se poate observa în Cartea Funciara la foaia de sarcini sunt înscrise în mod legal ipoteci si interdicții in favoarea creditorului B. T. SA Sucursala Satu M., fiind îndeplinita opozabilitatea față de alți creditori, astfel ca nu are relevanță daca B. T. a făcut sau nu cerere de intervenție.

Conform prevederilor art.864 Cod Procedura civila rezulta ca in situația in care executarea silita a fost pornita de un alt creditor, orice creditor interesat poate să-și depună titlurile până la „eliberarea sau distribuirea sumei rezultata din executare".

Faptul că B. T. SA Sucursala Satu M., nu a făcut cerere de intervenție până la data licitației, nu înseamnă că nu este creditor si nu poate participa la distribuția prețului dacă își depune titlurile până la data distribuirii sumei rezultate din executare.

În concluzie, solicita admiterea cererii de intervenție si respingerea apelului formulat de către contestatorul P. V. ca fiind neîntemeiat.

În drept, invocă art. 61 alin. 1 și 3 și art. 63 - 67 Cod proc.civ.

Tribunalul, în conformitate cu dispoz.art.248 alin.1 Cod proc.civ. și, respectiv ale art.64 alin.2 Cod proc.civ., s-a preocupat cu prioritate de dezlegarea excepției ridicate și de soluționarea în principiu a cererilor de intervenție accesorie. Prin încheierea adoptată în ședința publică de judecată din data de 28.10.2014 și pentru rațiunile acolo arătate, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc, a respins în principiu cererea de intervenție formulată de dl.B. D. N. și a admis în principiu cererea de intervenție accesorie înaintată de B. T. SA, Sucursala Satu M..

La data de 11.11.2014, prin încheierea întocmită cu prilejul ședinței de judecată, cauza a fost suspendată în temeiul art.64 alin.4 Cod proc.civ. ca efect al recursului promovat împotriva încheierii prin care a fost respinsă în principiu cererea de intervenție accesorie.

Judecata a fost reluată la data de 27.10.2015, după soluționarea recursului care a generat suspendarea.

Examinând apelul promovat, tribunalul îl apreciază ca fiind nefondat pentru rațiunile care vor fi expuse în continuare. Evident, argumentele sunt aceleași și în privința soluției admiterii în fond a cererii de intervenție accesorie formulată în interesul intimatului executor judecătoresc.

Așadar, criticile aduse sentinței sunt neîntemeiate, întrucât:

1.a) Neregularitatea pretinsă este de neacceptat câtă vreme susținerile apelantului sunt contrazise de partea introductivă a hotărârii primei instanțe, hotărâre care, conform art.434 Cod proc.civ., are forța probantă a unui înscris autentic.

b) Chiar dacă ar fi adevărată afirmația potrivit căreia judecătoria, la cererea contestatorului, l-a decăzut pe intimat din dreptul de a propune probe, neconsemnarea acestui aspect în hotărâre nu atrage nulitatea actului de procedură atâta timp cât prima instanță nu a încuviințat probele pretinse de intimat. Nu poate fi justificată o vătămare prin omisiunea reclamată și, în absența unei vătămări, actul de procedură, fiind vorba despre o nulitate condiționată, nu poate fi desființat (art.175 Cod proc.civ.).

c) Decăderea generată de nedepunerea întâmpinării în termenul legal prvește, așa cum arată art.208 alin.2 Cod proc.civ., doar dreptul de a propune probe și de a invoca excepții cu caracter relativ. Însă aplicarea acestei sancțiuni nu lipsește pârâtul de celelalte mijloace de apărare și, prin urmare, instanța avea nu doar posibilitatea legală, ci chiar obligația de a analiza raționamentul pârâtului. În plus, ar fi complet nedrept să nu-i recunoști judecătorului fondului cunoașterea a două texte din codul de procedură civilă și incidența lor în cauză, în absența apărărilor intimatului.

2. Sechestrul asigurător, potrivit art.952 Cod proc.civ., constă în indisponibilizarea bunului la cererea unui creditor, însă el nu conferă creditorului la inițiativa căruia a fost instituit întâietate în raport cu ceilalți creditori. Prin urmare, contestatorul nu se poate prevala cu succes de dispoz.art.866 Cod proc.civ., sechestrul neidentificându-se cu gajul sau ipoteca și nesubsumându-se categoriei „alte drepturi de preferință conservate”.

3. Dacă textul art.866 Cod proc.civ. nu este aplicabil în cauză, atunci, în mod ostensibil, trebuie repudiată și ideea apelantului cum că are o creanță egală în rang cu creanța băncii interveniente. Rezultă, așadar, că a statuat corect prima instanță atunci când a considerat că banca, în conformitate cu art.864 alin.1 lit.h Cod proc.civ., are o creanță cu rang prioritar în raport cu creanța contestatorului.

4. În circumstanțele arătate deja, sunt incidente cauzei prevederile art.848 alin.2 teza finală Cod proc.civ., creditorul fiind obligat, atunci când există creditori cu drept de preferință, să depună până la concurența prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

5. Este complet irelevant faptul că banca nu a formulat o intervenție atâta timp cât sunt îndeplinite cerințele de opozabilitate, banca fiind înscrisă în foaia de sarcini a imobilului.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin.1 și art.67 Cod proc.civ., va respinge, ca nefondat, apelul contestatorului P. V..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în fond cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta B. T. SA, Sucursala Satu M., având CUI_, J_, cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr. 12.

Respinge, ca nefondat, apelul contestatorului P. V., CNP_, domiciliat în Satu M., .. 2, reprezentat prin mandatar B. D. N., domiciliat în Satu M., .. 50A, declarat împotriva Sentinței civile nr. 1113/2014, pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu B. I. A. M. D., având C. RO_, cu sediul în Satu M., .. 13, .> Definitivă.

Pronunțată azi, 17.11.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Red.T.B./09.12.2015

Tehnored_BER /11.12.2015

Ex.6

- ..cu: P. V., B. D. N., B. T. SA-Sucursala Satu M., B. I. A. M. D.

Jud.fond: A. P.