Contestaţie la executare. Decizia nr. 708/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 708/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 708/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 708/2015
Ședința publică de la 07 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. H.
Judecător D. S. C.
Grefier L. V.
Pe rol fiind soluționarea apelului civile privind pe apelant ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI SIBIU și pe intimat P. G., având ca obiect contestație la executare împotriva sentinței civile nr.3016/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Cauza se soluționează în compunerea completului de mai sus față de împrejurarea că d-na judecător V. C. D. membru al completului de judecată Apel 4, Fond Civil 1 și FC 1 se află în concediu medical și ca urmare s-a procedat la includerea în componența completului de judecată a d-nei judecător D. S. C. conform planificării de permanență din data de 7.10.2015 - apeluri.
La apelul nominal făcut în ședința publică pentru intimat se prezintă av. Târșia D., lipsă fiind apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se învederează reprezentantului intimatului că instanța a atașat încheierile și sentința civilă cu privire la contestația cu suma mai mare și este vorba despre dosarele cu nr._/306/2014 și nr.14._ pentru că se susținea de către petentă că în aceste dosare ar fi fost suspendată executarea în prezenta cauză și actele de executare sunt lovite de nulitate pentru că ar fi fost efectuate după suspendarea dispusă de instanță și s-a constatat că aceste dosare la care se face referire în apel se referă la alt dosar de executare deci nu este suspendată în prezenta cauză.
Reprezentantul intimatei depune la dosar chitanța în original nr. 2882PF/6.10.2015 prin care face dovada achitării onorariul de avocat de către intimat și arată că a fost suspendată pentru o scurtă perioadă de timp în dosarul nr._/306/2014 și ulterior executarea a fost respinsă. Dacă instanța acordă un termen poate face o succintă evoluție a contestațiilor la executare întrucât sunt peste 9 cicluri procesuale inițiate de către organele fiscale.Declară că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul intimatei pune concluzii de respingere a apelului pentru că niciunul din motive nu se circumscriu unei eventuale nelegalități a executării silite.De peste 2 ani și jumătate se încearcă executarea silită a titlului executoriu dat în întoarcerea executării silite dat de către Judecătoria Sibiu, fiecare act de executare a fost contestat. Este adevărat că temporar a fost suspendată executarea silită de către judecătorie, însă contestațiile la executare au fost respinse, iar executare silită a continuat și ulterior a fost din nou contestată de către organele fiscale. Până în prezent nu este onorată nici obligația primară nici obligațiile de cheltuieli de judecată stabilite prin alte dosare execuționale.
Se mai arată că acest dosar de contestația la executare, vizează cheltuieli de judecată stabilite de către instanță în respingerea unei contestații la executare, deci nu vizează fondul.
Instanța învederează că debitul este de 2000 lei doar cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei arată că debitul este de 2000 lei și este tras din sentința civilă nr. 3049/2014 și decizia civilă nr. 2/2015 a Judecătoriei Sibiu date în dosarul nr._/306/2014 care reprezintă o contestație la executare formulată de finanțe și respinsă de instanță. Cu obligarea apelantei la plata cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr.3016 din 2015 Judecătoria Sibiu a respins contestația la executare formulată de contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu cu sediul în Sibiu Calea Dumbrăvii nr. 17 jud. Sibiu în contradictoriu cu intimatul P. G. cu dom. procesual ales la Cabinet de avocat Târșia D. în Sibiu . . și a obligat contestatoarea la plata sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată în favoarea intimatului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că sub dosar nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Sibiu contestația la executare formulată de contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Sibiu în contradictoriu cu intimatul P. G. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea somației nr. 1 din data de 27.02.2015, anularea încheierii nr. 2/26.02.2015 și a încheierii nr. 3/27.02.2015 emise de B. C. H. V., pentru suma de 900 lei reprezentând onorariu executor judecătoresc și cheltuieli de executare; să se dispună suspendarea executării silite, implicit a popririi, în dosar execuțional nr. 20/2015 al B. C. Horațu V. până la soluționarea irevocabilă a acestui dosar. În motivarea în fapt, se arată în esență că solicită anularea încheierii nr. 2/27.02.2015 și a încheierii nr. 3/26.02.2015 emise de B. C. H. V., motivate de faptul că instituția în cauză nu datorează suma. Se mai arată că executorul judecătoresc solicită cheltuieli de executare în cuantum mult prea mare și nejustificate, încălcând dispozițiile Ordinului nr. 2550/14.11.2006 al M.J. având în vedere suma pe care o execută și faptul că executarea acestui titlu executoriu nu ridică problem sau dificultăți, executarea nefiind una de o complexitate deosebită, iar debitorul este unul solvabil, care nu se sustrage de la executare și nu există riscul de a-și ascunde veniturile și a fi insolvabil. În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc de 200 lei, acesta este greșit față de dispozițiile Ordinului nr. 2550/14.11.2006 al M.J.
În drept, art. 172 C.pr.fiscală, art. 711, C.pr.civ.
Intimatul, legal citat nu a formulat întâmpinare, însă prin reprezentant a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a de fond a reținut în fapt următoarele:
În baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civ. nr. 3049/2014 a Judecătoriei Sibiu și Decizia nr. 2/2015 a Tribunalului Sibiu (f.54,55) s-a început executarea silită împotriva contestatoarei pentru recuperarea sumei de 2.040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată plus cheltuieli de executare.
Prin încheierea nr. 2/26.02.2015 (f.60) executorul judecătoresc în baza art. 665 alin. 2 C.pr.civ. a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditorul P. G. în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civ. nr. 3049/2014 a Judecătoriei Sibiu și Decizia nr. 2/2015 a Tribunalului Sibiu pentru suma de 2.040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată plus cheltuieli de executare, iar prin Încheierea nr. 3/27.02.2015 . a stabilit suma de 900, ce reprezintă cheltuieli de executare silită astfel: 200 lei onorariu executor judecătoresc, 300 lei alte cheltuieli prev. de lege ori necesare desfășurării executării silite și 400 lei, onorariu de avocat în faza executării silite conform chitanței nr. 2148/09.02.2015 (f.56,57).
La data de 27.02.2015 a fost emisă somația nr 1 prin care debitoarei i se solicita plata sumei de 2010 lei, reprezentând debit stabilit prin titlu executoriu și 900 lei cheltuieli de executare din care 200 lei, onorariu executor judecătoresc (f.65).
Potrivit art. 669 alin. 2și 4 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit și se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Art. 669 alin. 3 C.pr.civ. prevede că sunt cheltuieli de executare: taxele de timbre necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare, ș.a.
În cauză, onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit la suma de 200 lei, care se încadrează în limitele prevăzute de Ordinului nr. 2550/14.11.2006 al M.J., iar pentru celelalte cheltuieli necesare declanșării executării silite s-a stabilit suma de 300 lei, aceste cheltuieli de executare fiind achitate de creditor conform chitanței de la fila 52 dosar și stabilite de executorul judecătoresc prin încheierea nr. 3/27.06.2015.
Cât privește onorariul de avocat achitat de intimat în faza de executare silită, în sumă de 400 lei, conform chitanței aflate în dosarul execuțional, instanța apreciază că acesta este justificat în raport cu activitatea desfășurată și valoarea debitului de recuperat, reținând că debitoarea a refuzat executarea de bunăvoie a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de Sentința civ. nr. 3049/2014 a Judecătoriei Sibiu și Decizia nr. 2/2015 a Tribunalului Sibiu și nici până în prezent nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin titlul executoriu. Onorariile minimale stabilite de către Uniunea Avocaților din România indică un nivel al onorariului de cel puțin 0,5% din valoarea pretențiilor.
Pentru aceste considerente, instanța a reținut că nu sunt motive de nelegalitate sau netemeinicie a actelor de executare contestate, astfel că în baza art. 719 C.pr.civ. și a respins contestația la executare formulată de contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, ca neîntemeiată.
În baza art. 453 C.pr.civ. instanța a dispus obligarea contestatoarei la plata sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, reprezentând contravaloare onorariu avocat conform înscrisurilor de la dosar (f.86).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea AJFP Sibiu solicitând casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, schimbarea în tot în sensul respingerii contestației la executare. De fapt, instanța apreciază că s-a solicitat admiterea contestației, așa cum rezultă din motivele de apel indicate și doar dintr-o eroare s-a indicat că se solicită respingerea contestației.
În motivarea apelului se arată că sentința este netemeinică și nelegală întrucât executarea silită efectuată împotriva sa a încălcat art.632 Cod proc.civ., deci era lovită de nulitate absolută. Apelanta arată că executorul judecătoresc nu a respectat Ordinul nr._ din 2013 al Ministerului Finanțelor Publice, ordin agreat de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, și care prevede că executarea voluntară se declanșează prin intervenția creditorului care trebuia să formuleze o cerere de executare adresată structurilor subordonate și, abia dacă această cerere nu primea un răspuns favorabil să se adreseze executorului judecătoresc. Apelanta mai susține că cererea de executare a fost adresată executorului la data de 26.09.2012, dată la care hotărârea judecătorească pusă în executare nu era irevocabilă. Mai mult, actele de executare au continuat și după data de 19.08.2014 când instanța de judecată a dispus suspendarea executării silite în dosarul nr._/306/2014 al Judecătoriei Sibiu până la soluționarea cererii de suspendare din dosarul nr._/306/2014 al Judecătoriei Sibiu.
Un alt motiv de apel este acela că nu există Agenția Județeană a Finanțelor Publice Sibiu ca subiect al raportului juridic fiscal, iar prin sentința civilă nr.4226 din 2013, instituția obligată la plată a fost Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu. Prin H.G. nr.520 din 2013 și O.U.G. nr.74 din 2013 aceasta din urmă a fost reorganizată în D.G.R.F.P. B..
Ultimul motiv de apel se referă la cuantumul mult prea mare al cheltuielilor de executare (900 de lei) în contextual în care cauza nu a presupus dificultăți în executare.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
În probațiune, instanța a verificat și a depus la dosar hotărârile pronunțate de Judecătoria și de Tribunalul Sibiu în dosarele nr._/306/2014 și nr._/306/2014, în care apelanta a invocate că s-a suspendat executarea silită.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul reține că apelul este întemeiat doar sub aspectul ultimului motiv, cel referitor la cuantumul cheltuielilor de executare silită și va fi admis doar sub acest aspect, celelalte motive fiind neîntemeiate așa cum vom arăta în continuare.
În primul rând, apelanta a invocate nelegalitatea executării silite întrucât s-a formulat cerere de executare înainte de rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești care constituie titlu executoriu. Ori, potrivit art.623 vechiul Cod proc.civ., hotărârile judecătorești definitive sunt executorii, deci sub acest aspect, apelul este neîntemeiat. Oricum, la acea dată s-a formulat doar o notificare care poate fi privită ca o cerere de executare de bună-voie și, pentru că debitoarea nu a executat obligația, abia la 26.02.2015 s-a încuviințat executarea silită. Pentru acest motiv nu este întemeiat nici motivul referitor la lipsa unei cereri a creditorului de executare de bună-voie a obligației din titlul executoriu.
Apelanta a invocat apoi nulitatea actelor de executare silită efectuate după 19.08.2014 când instanța de judecată a dispus suspendarea executării silite în dosarul nr._/306/2014 al Judecătoriei Sibiu. Motivul este neîntemeiat. În primul rând, se reține că între părți există mai multe dosare execuționale. Contestația de față a fost formulată împotriva formelor de executare din dosarul execuțional nr.20 din 2015 al B. C. H., iar suspendarea dispusă de instanță în dosarul nr._/306/2014 al Judecătoriei Sibiu a vizat un alt doar de executare, respective dosarul execuțional nr.278 din 2013 al B. C. H..
Nici motivul referitor la instituția creditoare nu este întemeiat.
Intimatul a obținut un titlu executoriu împotriva unui organ fiscal, iar reorganizarea ulterioară a acestuia nu poate lipsi de conținut o hotărâre judecătorească, iar contestatoarea intimată se situează pe două poziții contradictorii: pe de o parte reprezintă debitoarea în proces și solicită comunicarea actelor la sediul său, iar pe de altă parte susține că nu are legătură cu debitoarea și nici nu poate fi obligată la plată în locul acesteia întrucât, prin reorganizare, continuatoarea în drepturi a debitoarei este D.G.R.F.P. B.. Apelanta este forma subordonată din teritoriu a debitoarei, deci plata se va face oricum prin intermediul debitoarei, deci acest motiv de apel este neîntemeiat.
În ceea ce privește cheltuielile de executare silită, instanța reține că cererea de reducere a acestora formulată și în fața instanței de fond este întemeiată și doar sub acest aspect va fi admis apelul și contestația la executare.
În cauză, debitul stabilit prin titlul executoriu a fost de 2040 de lei.
Pentru executarea acestei sume, prin încheierea nr.3 din 26.02.2015, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare de 900 de lei reprezentând: 200 de lei onorariu de executor, 400 de lei onorariu de avocat și 300 de lei alte cheltuieli prevăzute de lege.
Față de cuantumul creanței, de complexitatea cauzei și de modul în care prevede legislația în materie că se stabilește onorariul executorului judecătoresc, tribunalul apreciază că suma de 300 de lei stabilită pentru alte cheltuieli este nelegală, aceasta având ca scop doar augmentarea nejustificată a onorariului executorului. Ca urmare, această sumă va fi redusă la 100 de lei.
În același timp, onorariul avocatului în faza executării silite va fi redus la 100 de lei întrucât în această fază, munca avocatului se reduce la efectuarea unei cereri de executare silită și nu este firesc să fie mai mare decât onorariul executorului judecătoresc.
Pentru aceste motive, în baza art.488 Cod proc.civ se va admite apelul declarat de contestatoarea AJFP Sibiu și va fi schimbată în parte sentința atacată în sensul că se va admite în parte contestația la executare și se va anula încheierea nr.3 din 26.02.2015 din dosarul execuțional nr.20 din 2015 în sensul că cheltuielile de executare vor fi reduse de la 900 de lei la 400 de lei.
În baza art.453 și urm. Cod proc. Civ., urmare a admiterii în parte a contestației la executare, cheltuielile de judecată efectuate de intimat la fondul cauzei vor fi acordate numai în parte, contestatoarea apelantă urmând a plăti doar 400 de lei intimatului P. G. cu acest titlu.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată din apel se observă că apelanta nu a solicitat cheltuieli, iar cererea intimatului de acordare a acestora va fi respinsă întrucât el a căzut în pretenții în această fază procesuală și este în culpă întrucât s-a opus admiterii apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Sibiu împotriva încheierii nr.3016/12.05.2015 pronunțate de Judecătoria Sibiu, pe care o schimbă în parte în sensul că admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice a Județului Sibiu în contradictoriu cu intimatul P. G. și, în consecință:
Dispune anularea în parte a încheierii nr.3/26.02.2015 emise de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.20/2015 al B. C. H. în sensul că reduce cheltuielile de executare la suma de 400 (în loc de 900 de lei cum a stabilit executorul judecătoresc).
Obligă contestatoarea la plata sumei de 400 de lei cheltuieli de judecată parțiale în fond în favoarea intimatului P. G..
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge cererea intimatului de obligare a apelantei la cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.10.2015.
Președinte, Judecător,
C. H. D. S. C.
Grefier,
L. V.
Red. / Tehnored. C.H. 9.11..2015.
Ex. 4
j.f. F.T.P.
| ← Expropriere. Sentința nr. 1900/2015. Tribunalul SIBIU | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 711/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
