Contestaţie la executare. Decizia nr. 204/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 204/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 19845/306/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 204/2015
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător D. T. L.
Grefier A. F. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant S.C. EOS KSI ROMÂNIA SRL LA SCA G. ȘI ASOCIAȚII și pe intimat A. A., intimat B. E. JUDECĂTORESC C. – M. M. I., având ca obiect contestație la executare împotriva sentinței civile nr. 4586/2014 a Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 25.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.03.2015 și ulterior la data de 11.03.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 4586/2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a admis contestația la executare silită formulată de contestatoarea A. A., în contradictoriu cu intimata . SRL, s-a constatat încetată executarea silită la 18 II 2014 urmare încheierii nr. 228/2013 din 18 II 2014 a B. C. – M. M.– I., în dosarul de executare silită nr. 228/2013, s-au anulat formele de executare silită din dosarul de executare silită nr. 228/2013, s-a obligat intimata să ramburseze (în sensul de restituire) contestatoarei suma de 1248 lei poprită din salariu pe lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014, s-a constatat că debitoarea contestatoare renunță la judecată privind capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite, s-a obligat intimata creditoare să plătească debitoarei contestatoare cheltuieli de judecată în cuantum de 2600 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin contestația la executare înregistrată de Judecătoria Sibiu Secția Civilă la data de 13 XII 2013, sub dosar nr._, contestatoarea A. A., solicită în contradictoriu cu intimata . SRL, anularea formelor de executare silită efectuate până în prezent în dosarul de executare silită nr. 228/2013, cu suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
Criticile aduse formelor de executare se referă la intervenirea prescripției, ultima rată fiind plătită în cursul anului 2008, la lipsa notificării de către BRD cu privire la cesiunea debitelor rezultate din contractul de credit, cu toate că atât din actele înaintate împreună cu somația de plată cât și din informațiile primite de la bancă reiese în mod clar acest lucru, data cesiunii contractului este 24 II 2010, întreaga creanță a devenit scadentă anticipat ca urmare a cesiunii făcute,termenul de prescripție calculându – se de la acea dată, termenul de prescripție în raport cu dispozițiile art. 705 C. s-a împlinit cel mai târziu la 24 II 2013 . Se mai învederează instanței de judecată că la B. Cârja M. I. și M. R. A. s-a înregistrat cererea de executare silită la data de 6 XI 2013, iar încuviințarea executării silite s-a făcut de către Judecătoria Sibiu la 11 XI 2013 în dosarul nr._/306/2013, aceasta fiind tardivă. Suma imputată nu este una legală, deoarece i s-au calculat penalități, dobânzi și comisioane și dobânzi de la data efectuării cesiunii în condițiile în care nu a fost notificată niciodată cu privire la acest debit sau cu privire la eventualele penalități de întârziere și dobânzi.
Întemeiată pe dispozițiile art. 451 alin. (1), 705, 711- 719 C..
Spre justificare sunt depuse la dosar acte de executare silită, contract de credit nr._ / 3 IV 2006, extrase de cont.
Ulterior la 30 I 2014 contestatoarea învederează instanței de judecată că înțelege să renunțe la judecată privind cererea de suspendare a executării silite.
S-a perceput taxa judiciară de timbru de 1000 lei.
Printr-o cerere precizatoare din 29 IV 2014, contestatoarea solicită ca urmare a retragerii cererii de executare silită de către intimată obligarea intimatei la rambursarea sumei de 1248 lei care i – a fost poprită din salariu în lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 451 alin. 1, 204, 702 din C..
Intimata creditoare cesionară pune concluzii de respingere a contestației la executare ca rămasă fără obiect, având în vedere că executarea silită a încetat la cererea sa conform art. 702 alin. 1 lit. 3 din C.. Cererea de încetare a executării silite a fost înregistrată la executor în data de 18 II 2014,încheierea a fost emisă la aceeași dată, iar documentele au fost comunicate contestatoarei în data de 27 II 2014. Se opune la plata cheltuielilor de judecată în lumina dispozițiilor art. 45 din OUG nr. 80/2013. Referitor la onorariul avocațial având în vedere data la care s-a formulat cererea de încetare ( 18 II 2014 ) și data comunicării acesteia ( 27 II 2014 ), orice cheltuială ulterioară privind angajarea unui avocat apare de prisos și inutilă, în condițiile în care partea a fost încunoștințată că executarea silită a fost încetată, neexistând nici un prejudiciu dovedit prin chitanță avocațială.
Judecătoria ,luând în examinare susținerile părților, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, constată că este temeinică și legală prezenta, sens în care s-a admis, pentru următoarele motive:
În cadrul dosarului execuțional nr. 228/2013 al B. C. – M. M.– I., cu sediul profesional în Municipiul Sibiu, ., jud. Sibiu se formulează cerere de executare silită de către intimata creditoare cesionară pentru recuperarea debitului de_,89 ron și a dobânzii aferente în baza contractului de credit nr._ din 3 IV 2006, a onorariului de executare și a tuturor celorlalte cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite.
Se stabilesc cheltuieli de executare silită prin încheierea nr. 228/2013, se emite somația din 29 XI 2013 pentru suma totală de_,89 lei, care cuprinde suma urmărită relevată în cererea de executare silită amintită anterior la care se adaugă cheltuielile de executare silită.
Prin încheierea civilă nr._/11 XI 2013 Judecătoria Sibiu Secția Civilă se admite cererea de încuviințare a executării silite în sensul anterior indicat .
În derularea executării silite se emit adrese de popriri către MS Stahlhandel Ro SRL, BC Carpatica SA – Centrală, Credit Europe Bank SA, Intesa Sanpaolo Bank SA –Centrală, BCR SA Centrală .
Prin încheierea din 18 II 2014 B. enunțat dispune încetarea executării silite pornită la cererea creditoarei, deoarece aceasta a cerut încetarea executării silite și restituirea titlului executoriu. În adevăr încheierea de constatare a încetării comunicată de executorul judecătoresc este însoțită de cererea de încetare a executării silite și de restituire a titlului executoriu formulată de creditoarea intimată cesionară prin reprezentant convențional, fără a arăta cauza acestei manifestări de voință retractoare.
Până la acea dată se emit popriri și rețineri din veniturile debitoarei contestatoare de către MS Stahlhandel Ro SRL pentru lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014 de câte 626 lei respectiv 622 lei .
Restituirea titlului executoriu de către creditoare și încetarea executării silite determină instanță să aprecieze că însăși cererea de încuviințare a executării silite este lipsită de substanță și că sumele poprite după încuviințare se impun a se restitui .
Ca atare se constată încetată executarea silită la 18 II 2014 urmare încheierii nr. 228/2013 din 18 II 2014 a B. C. – M. M.– I., cu sediul profesional în Municipiul Sibiu, ., jud. Sibiu în dosarul de executare silită nr. 228/2013.
Pe cale de consecință s-au anulat formele de executare silită din dosarul de executare silită nr. 228/2013 efect al cererii creditoarei de restituire către executorul judecătoresc a titlului executoriu contract de credit .
Fiind o îmbogățire fără just temei s-a obligat intimata să ramburseze (în sensul de restituire) contestatoarei suma de 1248 lei poprită din salariu pe lunile decembrie 2013 și ianuarie 2014.
În temeiul dispozițiilor art. 406 din C., fiind un drept de dispoziție, s-a constatat că debitoarea contestatoare renunță la judecată privind capătul de cerere referitor la suspendarea executării silite.
Fiind în culpă procesuală, intimata creditoare s-a obligat să plătească debitoarei contestatoare cheltuieli de judecată în cuantum de 2600 lei conform art. 453 din C., onorariul avocațial cuvenindu – se la plată contestatoarei, deoarece la momentul declanșării litigiului executarea silită se afla în derulare, s-au efectuat numeroase proceduri execuționale care o priveau, ceea ce a determinat - o să apeleze la o apărare calificată pentru rezolvarea debitului din contractul de credit aflat acum în mâinile cesionarei, în condițiile în care nu reieșea cu prisosință dacă ea a cunoscut în adevăr despre cesiune, față de complexitatea cauzei și suma urmărită în cadrul executării silite, el fiind rezonabil, în condițiile în care bunăoară creditoarea cesionară nu a oferit în proces vreo explicație asupra cauzei formulării cererii de încetare a executării silite, altfel spus nu suntem în situația aplicării pozitive a dispozițiilor art.451 alin. 2 din C. . În sfera cheltuielilor de executare intră și taxa judiciară de timbru conform art. 451 alin. 1 din C. . Cheltuielile de timbraj se pot acorda odată cu soluția de fond .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel . solicitând casarea hotărârii și rejudecând în fond, respingerea contestației la executare, ca rămasă fără obiect, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a greșit anulând formele de executare, trebuie să respingă contestația la executare ca rămasă fără obiect, având în vedere că executarea silită a încetat la cererea creditorului. Această cerere a și fost înregistrată la executorul judecătoresc la data de 18.02.2014.
Cererea de restituire a sumelor ar fi trebuit anulată ca netimbrată sau respinsă ca tardiv formulată.
În ceea ce privește cheltuielile efectuate în contestația la executare se impune a fi făcute următoarele precizări: față de cererea de încetare a executării silite, cheltuielile cu onorariul avocațial este nejustificată. În cel mai îndepărtat caz, se impune măcar diminuarea onorariului avocațial raportat la complexitatea cauzei (avocatul nu a făcut niciun demers în această fază, întrucât în momentul angajării lui executarea silită era deja de două luni încetată).
Apelanta nu poate fi obligată la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 45 din OUG 80/2013.
În drept au mai fost invocate dispozițiile art. 702, 451 Cod procedură civilă, 10, 4 din OUG 80/2013.
Intimata A. A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, cu motivarea, în esență, că renunțarea la executarea silită nu este incompatibilă cu anularea formelor de executare, că fiind necesară, ca urmare a complexității cauzei, angajarea unui avocat și că nu se impune nici diminuarea onorariului avocațial și că în ceea ce privește cheltuielile cu taxă judiciară de timbru, legea îi dă părții posibilitatea de a alege între a o solicita de la partea căzută în culpă sau pe procedura specială.
Apelanta nu a mai formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, tribunalul îl găsește a fi întemeiat în raport cu considerentele ce urmează:
Instanța de fond a reținut corect, chiar și în dispozitivul sentinței, că executarea silită a încetat la data de 18.11.2014, aspect reținut și în încheierea nr. 228/18.02.2014 a B. Cârja M. M. I.. Executarea silită a încetat chiar la cererea creditoarei (adresa de la fila 149 fond). În acest context nu se putea proceda la anularea actelor de executare silită, cu atât mai mult cu cât instanța de fond nu reține nicio cauză de anulare a acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 702 alin.1 Cod procedură civilă, executarea silită încetează dacă creditorul a renunțat la executare. Așa fiind se impunea ca instanța de fond, luând act de declarația de voință a creditorului, de încheierea de încetare a executării dată de executorul judecătoresc, să constate doar că această executare a încetat.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept și în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, admițând apelul, tribunalul va schimba în parte hotărârea atacată, în sensul că va înlătura dispoziția instanței de fond de anulare a formelor de executare.
Criticile apelantei relative la înlăturarea dispozițiilor privind cheltuielile de judecată, onorariul avocațial, nu sunt înlăturate.
În privința acestora, instanța de fond a motivat în detaliu și a argumentat pentru ce motiv se impune obligarea intimatei să suporte aceste cheltuieli.
Renunțarea la executarea silită s-a făcut după declanșarea prezentei contestații la executare și chiar dacă s-a renunțat la executare, demersul judiciar a continuat și a fost necesar pentru întoarcerea executării, respectiv pentru obligarea intimatei la restituirea sumei de 1248 lei, ce a făcut obiectul popririi.
La baza acordării cheltuielilor de judecată stă și culpa procesuală ce, în mod corect, a fost reținută în sarcina intimatei.
Se impune, însă, admiterea apelului în ceea ce privește greșita includere în cuantumul cheltuielilor de judecată a taxei judiciare de timbru din contestația la executare, proporțional cu admiterea contestației.
Nu poate fi acceptat punctul de vedere al intimatei, în sensul că partea care a câștigat procesul are un drept de opțiune în ceea ce privește modalitatea procedurală în care poate solicita aceste cheltuieli.
Instanța de fond a motivat doar că cheltuielile de timbraj se pot acorda odată cu soluția de fond.
Dispozițiile art. 45 alin.1 litera f din OUG 80/2013 sunt clare în sensul că sumele acordate cu titlu de taxă judiciară de timbru se restituie când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. Pentru că soluția primei instanțe nu era definitivă, instanța nu putea proceda la restituirea acestei sume. Conform art. 45 alin. 3 din OUG 80/2013, dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data nașterii sale, adică de la data rămânerii definitivă.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța va înlătura din cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina intimatei . SRL suma de 1000 lei, contravaloarea taxei judiciare de timbru, care va putea fi solicitată ulterior, conform prevederilor art. 45 din OUG 80/2013.
În temeiul dispozițiilor art. 38 din OUG 80/2014, instanța de apel constatând că în fața primei instanțe contestatoarea nu a timbrat cererea de întoarcere a executării, o va obliga la plata taxei judiciare de timbru de 50 lei, conform art. 10 alin. 4 din OUG 80/2013.
Reținând culpa procesuală a intimatei în apel, în același timp și faptul că apelul a fost admis în parte, în temeiul art. 451 Cod procedură civilă intimata va fi obligată la plata către apelantă a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat acordat parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de intimata . SRL împotriva sentinței civile nr. 4586/26.08.2014, pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o admite în parte, în sensul că:
Înlătură dispoziția de anulare a formelor de executare din dosarul execuțional 228/2013 al B. Cârja M. M. I.. .
Înlătură din conținutul cheltuielilor de judecata stabilite în sarcina intimatei . SRL suma de 1000 lei, contravaloarea taxei judiciare de timbru.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În temeiul dispozițiilor art. 38 cu referire și la art. 10, alin. 4 din OUG 80/2013 obligă pe intimata contestatoare A. A. la plata taxei judiciare de timbru de 50 lei pentru cererea de întoarcere a executării.
Obligă pe intimata A. A. la plata către apelantă a sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariu de avocat.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 Martie 2015.
Președinte, Judecător,
V. C. D. D. T. L.
Grefier,
A. F. A.
Red. V.D/04.05.2015
Jud. fond V. F.
Tehnored. A.F/07.05.2015
5 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul SIBIU | Drept de retenţie. Decizia nr. 207/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
