Contestaţie la executare. Decizia nr. 1027/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1027/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 1027/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1027/2015
Ședința publică de la 17 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător D. R. L.
Grefier E. G.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA PRIN DRDP B. și pe intimata G. C., având ca obiect contestație la executare, apel împotriva sentinței civile numărul 1482/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata personal, lipsă fiind apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei, prin registratura instanței, s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării apelului și acordă cuvântul pe această excepție.
Intimata arată că excepția invocată este întemeiată, aspect pe care de altfel l-a arătat și în întâmpinare . Solicită instanței să rămână în pronunțare pe această excepție și în consecință să se respingă apelul ca tardiv declarat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față constată:
Prin sentința civilă nr. 1482/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea G. C. în contradictoriu cu intimata C. N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania prin Directia Regionala Drumuri si Poduri Brasov și s-a dispus anularea actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc M. V. in dosar execuțional nr. 1620/2014.
A fost obligată intimata la plata către contestatoare a sumei de 128,24 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond constată:
Potrivit art. II din Legea nr. 144/ 23 iulie 2012 publicata in Monitorul Oficial Nr. 509 din 24 iulie 2012 „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Totodată, potrivit art. I din Legea 144/2012 Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 8 - (1) Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă."
2. La articolul 8, alineatele (3), (3ind1) și (6) se abrogă.
Or, potrivit art. 8 alin3 din OG15/2002 in forma anterioara modificării prin Legea 144/2012, contravenientul avea obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. Art. 15 – Universalitatea
Conform art. 15 (2) din Constituția României, „ Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”
In fine, prin Decizia Curții Constituționale nr. 228/2007, Curtea Constiționala a admis excepția de neconstituționalitate si a constatat ca dispozițiile art. 12 alin2 din OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt neconstituționale în măsura in care prin sintagma „nu se mai sancționează”prevăzuta în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii, nu si executarea acesteia”
Consecința practica a acestei decizii este aceea ca instanțele sunt obligate inclusiv in faza executării sancțiunilor contravenționale sa aplice principiul legii contravenționale mai favorabile, principiu reglementat in art. 12 din OG12/2001 si art. 15 alin2 din Constituția României.
In consecința, in cauza se impune a se analiza natura juridica a tarifului de despăgubire prev. de art. 8 alin3 din OG 15/2002 in forma dinaintea modificării aduse prin Legea 144/2012.
Or, sub acest aspect, Curtea Constituționala, prin Decizia nr.112/2014, a statuat ca in urma abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire-suplimentar fata de obligația de plata a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta - textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
De asemenea, prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007, Curtea a reținut că aplicarea legii noi care nu mai prevede și nu mai sancționează contravențional o anumită faptă trebuie analizată prin raportare la momentul intrării în vigoare a acesteia și la stadiul derulării cauzei. Totodată, Curtea a constatat că contravenția, ca fapt antisocial, trebuie privită atât sub aspectul săvârșirii și constatării acesteia, cât și sub aspectul aplicării și executării sancțiunii și că, din acest punct de vedere, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută.
Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Curtea a conchis că o sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
In consecința câtă vreme cu privire la tariful de despăgubire, Curtea Constituționala a acceptat faptul ca se aplica legea contravenționala mai favorabila, trebuie acceptat ca acest raționament trebuie aplicat in întregime, inclusiv cu privire la efectele din faza executării sancțiunii.
Or, sub acest aspect, instanța constata ca Legea 144/2012 nu cuprinde doar reglementarea de la art. II, ci si pe cea de la art. I prin care se abroga alineatul 3 care instituia obligația de plata a tarifului de despăgubire.
Văzând ca potrivit art. 12 alin1 din OG2/2001, daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar daca a fost savarsita înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ, iar potrivit Deciziei nr. 228/2007 a Curții Constituționale sintagma nu se mai sancționează trebuie interpretata in sensul ca se aplica si executării sancțiunii, instanța constata ca in prezent contestatoarea nu mai poate fi executata silit cu privire la tariful de despăgubire, urmare a intervenirii normei contravenționale mai favorabile cuprinse in Legea 144/2012.
In consecința, in temeiul art. 719 alin1 Ncpc, se va admite contestația la executare, urmând a se dispune anulareaactelor de executare întocmite de executorul judecătoresc M. V. in dosar execuțional nr. 1620/2014.
In temeiul art. 453 rap la art. 451 Ncpc, va obliga intimata la plata către contestatoare a sumei de 128,24 lei reprezentând cheltuieli de judecata constând in taxa judiciara de timbru-50,24 lei si cheltuieli copiere dosar -78 lei.
Împotriva acestei hotărâri intimata a declarat apel peste termenul legal, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii cu consecința respingerii contestației.
Din motivarea apelului se reține că în mod greșit a reținut instanța necomunicarea procesului verbal, întrucât acesta a fost comunicat la 24.11.2011, mai mult de atât, în cauză se arată în continuare sunt aplicabile dispozițiile art.7 din OUG nr.15/2002.
În drept se invocă art.466 cod procedură civilă .
Intimata prin întâmpinarea depusă la f.11-12 invocă excepția tardivității declarării apelului având în vedere data depunerii 4.08.2015 și data comunicării sentinței fiind la 29.05.2015.
Pe fond se solicită respingerea apelului ca nefondat.
Conform dispozițiilor art.248 alin.1 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției invocată de intimată, excepție ce va fi admisă întrucât conform art. 650 Cod procedură civilă termenul pentru declararea căii de atac este de 10 zile de la comunicare.
Din probatoriu administrat rezultă că data comunicării hotărârii este 29.05.2015, iar data depunerii apelului este 3.08.2015 (f.6 apel) rezultă că termenul pentru declararea apelului a fost cu mult depășit motiv pentru care se va respinge ca tardiv apelul declarat.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de CNADNR – direcția Regională de Drumuri și Poduri B. împotriva sentinței civile nr.1482/2015 a Judecătoriei Sibiu pe care o păstrează.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 decembrie 2015.
Președinte, M. D. | Judecător, D. R. L. | |
Grefier, E. G. |
Red.MD/30.12.2015
Tehn.EG/5.01.2016
Ex. 5
Jud.fond. Cehțan C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1026/2015. Tribunalul SIBIU | Obligatia de a face. Decizia nr. 1033/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
