Fond funciar. Decizia nr. 213/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 213/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 213/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 213/2015
Ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. T. L.
Judecător E. D.
Judecător D. S. C.
Grefier S. E.
Pe rol fiind judecarea recursului civil privind pe recurent P. M.. SLATINA - P. VICEPRIMAR ANDRONIA L. M. S., recurent C. L. DE FOND FUNCIAR SLATINA și pe intimat D. M. prin mandatar D. V. G., având ca obiect fond funciar împotriva sentinței civile nr. 2896/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 17 septembrie 2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, alături de încheierea de amânare ulterioară a pronunțării din data de 24 septembrie 2015.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 2806/2015 a Judecătoriei Sibiu s-a admis acțiunea precizată de către reclamanta D. M., prin mandatar D. V. G., în contradictoriu cu pârâții P. MUNICIPIULUI SLATINA și C. L. DE FOND FUNCIAR SLATINA, și în consecință, au fost obligați pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 70.500 lei cu titlu de daune compensatorii.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că pârâta C. L. de fond funciar Slatina, deși a efectuat demersuri în vederea emiterii titlurilor pe proprietate care să respecte cerințele sentinței civile nr. 1602/31.03.2006 a Judecătoriei Slatina, aceste demersuri au dus la emiterea a două titluri de proprietate prin care nu s-a realizat punerea în posesie a reclamantei după antecesorii săi, pe vechile amplasamente, ci la emiterea a două titluri de proprietate ce au fost anulare ulterior de către instanțele de judecată.
P. urmare, instanța constată faptul că autoritatea locală nu și-a executat din culpa sa (dovadă fiind hotărârile judecătorești irevocabile ulterioare demersurilor pârâților) obligația stabilită prin sentința civilă nr.1602/31.03.2006 a Judecătoriei Slatina într-un termen rezonabil, executarea obligației realizându-se în anul 2011 parțial, demersurile efectuate în anul 2008 care au dus la emiterea titlurilor de proprietate nr._/47/12.11.2008 și_/48/12.11.2008 nerespectând dispozițiile legate în materia fondului funciar și nici reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente conform evidențelor cadastrale. Astfel că la data de 16.09.2010 nu erau îndeplinite obligațiile dispuse prin dispozitivul sentinței civile nr. 1602/2006 a Judecătoriei Slatina.
Daunele cominatorii stabilite prin decizia civilă nr. 1411/2008 a Tribunalului O. neavând caracterul unor despăgubiri civile ce se cuvin reclamantei, acestea nu pot fi executate silit, creditorul având posibilitatea sa solicite transformarea daunelor cominatorii stabilite prin sentința mai sus menționata, în despăgubiri civile, solicitând, daune interese compensatorii. În cauza de fata, reclamanta a investit instanța cu o cerere având ca obiect obligarea pârâtului P. Municipiului Slatina, în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Slatina la plata sumei de 75.000 lei cu titlu de daune-interese ca urmare a neexecutării sentinței civile nr.1602/31.03.2006 a Judecătoriei Slatina.
Atât timp cat nr.1602/31.03.2006 a Judecătoriei Slatina a instituit in sarcina Comisiei Locale de fond funciar obligația eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 2,13 ha pe vechile amplasamente, obligație cu caracter intuituu personae si neadusa la îndeplinire de către debitoare, motiv pentru care a fost obligata la daune cominatorii prin decizia civilă nr.1411/01.10.2008 a Tribunalului O., pana la îndeplinirea obligației instituita in sarcina sa si pe care a executat-o parțial abia la data de 14.11.2011, adică după aproape 3 ani, înseamnă ca reclamanta este îndreptățită sa solicite transformarea daunelor cominatorii, in daune compensatorii si obligarea pârâților la plata acestora întrucât, prin tergiversarea punerii in posesie si implicit emiterea titlului de proprietate, reclamanta a suferit un prejudiciu constând în aceea ca s-a aflat in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum a fost reconstituit, de a dispune de teren așa cum dorește, de a obține actele de proprietate. De altfel, pârâții nu au făcut nicio dovada in sensul ca nu le este imputabila neexecutarea obligației, respectiv ca s-ar fi aflat in imposibilitate de a executa dispozitivul sentinței, ori alte impedimente de natura sa facă imposibila din punct de vedere obiectiv executarea obligației stabilita in sarcina Comisiei Locale de fond funciar. Mai mult chiar, sentințele pronunțate urmare a demersurilor efectuate de pârâți atestă culpa acestora în îndeplinirea obligațiilor. De altfel, la transformarea daunelor cominatorii nu se tine seama de un prejudiciu efectiv material, ci de acel prejudiciu constând in imposibilitatea de a deține actele de proprietate cu privire la terenul asupra căruia reclamanta avea dreptul. Mai mult chiar, a condiționa transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii, de existenta sau inexistenta unui prejudiciu efectiv, înseamnă a lipsi de efecte juridice hotărârile judecătorești in temeiul cărora se stabilesc daune cominatorii pentru constrângerea debitorului de a-si executa o obligație intuituu personae.
Instanța remarcă faptul că reclamanta solicită acordarea daunelor compensatorii doar până la data introducerii acțiunii, respectiv 16.10.2010, solicitate de la data rămânerii definitive a deciziei nr.1411 din data de 01.10.2008, adică pentru 705 zile. Astfel că nu are relevanță dacă ulterior a fost pusă în executare sentința civilă nr.1602/31.03.2006 a Judecătoriei Slatina. Cu toate acestea, nici pâna la data pronuntarii prezentei hotarâri judecatoresti, si anume luna iunie 2015, reclamantii nu au fost pusi în posesie integral si nu le-a fost înmânat titlul de proprietate pentru suprafața rămasă, practic recunoasterea dreptului lor de proprietate realizata prin hotărâre judecătoreasca irevocabila rămânând fara nici un efect.
Fiindu-i încălcat astfel dreptul de proprietate prin acțiunea discreționara a organului local care nu si-a îndeplinit într-un termen rezonabil obligațiile prevăzute de lege si care a continuat pasivitatea chiar si după promovarea prezentei acțiuni civile, instanța urmează sa admită acțiunea civila precizată si sa oblige primarul în calitate de presedinte al Comisiei Locale de fond funciar Slatina și C. L. la suma de 75.000 lei cu titlu de daune compensatorii, suma reprezentând echivalentul daunelor cominatorii stabilite tot în sarcina sa de catre instanta de judecata de 100 lei/zi pentru 705 zile. Va fi sancționata în acest mod lipsirea de proprietate a reclamantei, absenta titlului de proprietate (datorata conduitei organului local) echivalând cu o imixtiune în dreptul recunoscut prin hotărâre judecătoreasca irevocabila, în condițiile în care reclamanta nu are nici o alta posibilitate (cu excepția acțiunii civile de fata) de a determina organul local să își îndeplinească obligațiile. Instanța apreciază că este o despăgubire rezonabilă și suficientă și totodată un mijloc de a constrânge pârâții să-și îndeplinească întocmai obligațiile.
Astfel, promovarea prezentei acțiunii precizate de către reclamantă este întemeiată, motiv pentru care va fi admisă așa cum a fost precizată, având în vedere și principiul disponibilității.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții P. Municipiului Slatina și C. L. Slatina, care au solicitat modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiuni, cu motivarea că instanța de fond nu a stăruit în aflarea adevărului pronunțându-se doar pe baza înscrisurilor depuse de reclamantă. Astfel, nu a ținut cont că din înscrisurile dosar nr. la dosar rezultă că C. locală a executat sentința civilă nr. 1602/2006 în proporție de 90%, că neexecutarea în ce privește suprafața de 289 măsura plasamentului s-a datorat faptului că reclamanta a fost de acord cu această suprafață deoarece aici locuiește și s-a aflat în posesia acestei suprafețe dintotdeauna. P. înscrisurile de la dosar nu se face vreo dovadă a existenței vreunei vătămări care să atragă transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii, reclamanta nu a fost prejudiciată deoarece nu a fost lipsită de folosința asupra bunurilor la care a fost îndreptățită. C. L. a făcut toate demersurile necesare în vederea punerii în posesie a reclamantei, întocmind actele premergătoare pentru emiterea titlurilor de proprietate, instanța reținând greșit că a fost emis titlu de proprietate la data de 14.10.2011, deci au făcut dovada clară că sentința nr. 1602/2006 a fost pusă în aplicare. De asemenea, instanța de fon a reținut în mod eronat că nu există proces-verbal de punere în posesie pentru suprafața de 6100 măsura plasamentului, acesta a fost întocmit și înaintat reclamantei, spre a-l semna, însă aceasta nu l-a semnat și nici nu l-a returnat. Reclamanta nu a contestat niciodată titlul de proprietate din care făcea parte suprafața de teren din tarlaua 94 .>
Recursul este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează:
Recurenții omit faptul că ceea ce s-a pus în discuție în acțiunea de față a fost neîndeplinirea obligațiilor lor anterior introducerii acțiunii, respectiv până la data de 4.11.2010, ori recurenții invocă împrejurări din care ar rezulta că și-au îndeplinit obligațiile după data introducerii acțiunii, cum este emiterea titlului de proprietate la 14.10.2011. Așa cum a subliniat instanța de fond, reclamanta a și solicitat daune compensatorii doar pe perioada de la data rămânerii definitive a deciziei 1411/2008 și până la data introducerii acțiunii, perioadă cu privire la care recurenții nu au făcut dovada demersurilor făcute pentru aducerea la îndeplinire a sentinței civile nr. 1602/2006. Nici după pronunțarea deciziei civile nr. 1411/2008 prin care au fost obligația la plata de daune cominatorii de 100/zi de întârziere, începând cu data de 1.10.2008 și până la executarea dispozitivului sentinței civile nr. 1602/2006.
Disp. art. 1073-1077 c.civ. prevăd că orice creditor are dreptul să pretindă debitorului sau executarea întocmai a obligației asumate de către acesta, în caz contrar, creditorul având dreptul la desdăunari din partea debitorului sau, pentru executarea cu întârziere, executarea necorespunzătoare sau neexecutarea obligatiei asumate de catre acesta.
Art. 3711 si art. 3722 cod pr. civila, prevăd ca obligația stabilita prin hotarârea unei instante sau un alt titlu, se aduce la îndeplinire de buna voie, in caz contrar se procedeaza la executarea silita a debitorului in oricare dintre formele prevazute de lege, caz in care pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, predarea unui bun, a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori a altei lucrari.
De asemenea, disp. art.5803 alin.1, 2 cod pr. civila, stipuleaza ca in cazul in care obligatia de a face nu poate fi îndeplinita prin alta persoana decât debitorul, acesta din urma poate fi constrâns la îndeplinirea obligatiei prin aplicarea unei amenzi civile, iar ulterior daca in 6 luni nu-si executa obligatia, poate fi obligat la acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei, la plata unor daune interese.
Totodata, doctrina si jurisprudenta au decis ca in cazul obligatiilor intuituu personae, care nu pot fi executate pe cale silita, creditorul poate solicita constrângerea debitorului sa execute in natura obligatiile cu un asemenea caracter de a face sau a nu face ceva, constând in plata unei sume de bani pe fiecare zi de întârziere, pana la executarea obligatiei cu titlu de daune cominatorii, acestea fiind un mijloc de constrângere al debitorului datorita amenintarii pe care o prezinta pentru debitor in scopul de a-l determina sa-si execute in natura obligatiile.
Pe de alta parte, Decizia nr. XX/2005 a ICCJ a stabilit cu certitudine ca exista posibilitatea executării pe cale silita a hotărârii privind acordarea daunelor cominatorii numai in cazul celor compensatorii, dovedite in fata instanței de judecata cu ocazia transformării acestora in daune compensatorii.
Având în vedere că nici după pronunțarea unei hotărâri irevocabile de obligare la daune cominatorii, adică după aproape 2 ani după pronunțarea acesteia, pârâții nu și-au îndeplinit în totalitate și ăntocmai obligația stabilită prin sentința din 2006, înseamna ca reclamantul este îndreptatit sa solicite transformarea daunelor cominatorii, in daune compensatorii întrucât, prin tergiversarea punerii in posesie si implicit emiterea titlului de proprietate, reclamanta a suferit un prejudiciu constând în aceea ca s-a aflat in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum a fost reconstituit, de a dispune de teren asa cum doreste, de a obtine actele de proprietate.
Față de aceste împrejurări, instanța constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, potrivit art. 312 c.pr.civ. va respinge recursul și o va menține. Potrivit art. 274 c.pr.civ. recurenții vor fi obligația la plata cheltuielilor de judecată dovedite de intimată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții P. M.. Slatina și C. L. Slatina împotriva sentinței civile nr. 2806/2015 a Judecătoriei Sibiu, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimatei D. M. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2015.
Președinte, D. T. L. | Judecător, E. D. | Judecător, D. S. C. |
Grefier, S. E. |
red.D.T.L.06.10.2015
j.f.B.M.L.
tehn.S.E. 06.10.2015
2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 654/2015. Tribunalul SIBIU | Pretenţii. Decizia nr. 679/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
