Abţinere. Decizia nr. 1048/2013. Tribunalul SUCEAVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 1048/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 1404/206/2010*
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1048
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.04.2013
PREȘEDINTE: I. G.
JUDECĂTOR: H. L.
JUDECĂTOR: G. D.
GREFIER: S. A.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de către reclamantul A. A. a lui S., domiciliat în ..142, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.1285 pronunțată la data de 06.11.2012 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._ , intimați fiind Comisia comunală de fond funciar B., Direcția S. Suceava și C. județeană Suceava.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat susccesiv pronunțarea la data de 09.4.2013 și pentru astăzi, 16.04.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc A. A. a lui S. a chemat în judecată pe pârâții Direcția S. Suceava, C. Județeană Suceava și Comisia comunală de fond funciar B. solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate nulitatea absolută parțială, iar în ce privește mențiunile din rubrica ,,autor” (persoană deposedată) și înscrierea numitei A. I. soția lui A. N., în calitate de proprietară deposedată a terenului de 6,2 ha pădure, situată la locul ,,T.” de pe raza comunei B., a următoarelor acte de proprietate:
- TP nr. 501/25 martie 2004 a Comisiei Județene Suceava;
- Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 950/26 iunie 2003, poziția nr. 13, anexa nr. 53;
- proces-verbal de stabilire a vecinătăților din 16 octombrie 2002;
- proces-verbal de punere în posesie nr. 49 din 26 septembrie 2003 a Comisiei comunale de fond funciar B. și Fișa Tehnică anexă a procesului-verbal de punere în posesie, cu obligarea pârâtelor de a emite noi de proprietate pentru suprafața de 6,2 ha teren pădure după autoarea proprietară deposedată A. I., soția lui A. N., reclamantului.
În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe disp. Legii nr. 18/1991 republicată, Lg. 169/1997, Lg. 1/2000 cât și regulamentele de aplicare a legilor proprietății, reclamantul a arătat că i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6,20 hja pădure făcându-se și operațiunea de punere în posesie, conform procesului verbal nr. 49 din 26.09.2003 a Comisiei comunale de fond funciar B., terenul aflându-se pe raza comunei B., la locul numit ,,T.”. Că întreaga suprafață de 6,2 ha pădure a fost proprietatea autoarei – proprietară deposedată A. I., fiica lui U. M. (decedată la 19.02.1971), bunuri proprii dobândite de la părinții acesteia U. M. și P. și de la fratele V. U. a lui M.. Că aceștia figurau intabulați cu parc. 4167/11 pădure din CF 3610 a . și CF 3607, respectiv parc. topo 4190/3 pășune.
A mai arătat reclamantul că în anul 1948 când a avut loc naționalizarea suprafeței de 6,2 ha pădure, proprietara acesteia era A. I., fiind moștenirea acesteia. Că în anul 1937, A. I. s-a căsătorit cu A. N., iar din căsătoria acestora nu au rezultat copii. După încheierea căsătoriei, toate bunurile soției, au fost înscrise în registrul agricol al comunei pe numele soțului A. N., acesta fiind capul familie, cu toate că pădurea cât și o suprafață de fânaț de la locul numit T., fuseseră dobândite de A. I., de la părinții și celelalte rude ale sale.
Reclamantul a arătat că a formulat în baza Lg. 169/1997 cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor după A. I. și U. V. pentru pădurea situată la locul numit T., în baza testamentelor universale al căror beneficiar este.
C. comunală a dispus validarea cererilor pe care le-a făcut și după mama sa A. A. cât și după A. N., (soțul lui A. I.) și U. V., dispunând conexarea lor și a propus validarea cererilor după un autor greșit, respectiv după A. N., cu toate că pădurea de 6,2 ha era proprietatea exclusivă a soției acestuia A. I. a lui N., (fiica lui U. N.). Că propunerea comisiei comunale B. a fost validată prin Hotărârea nr. 950 din 26.06.2003, poziția nr. 13 din anexa 53 în care a fost trecut ca și autor numitul A. N. când în realitate autoarea deposedată a fost A. I. a lui N..
Ulterior s-a procedat la punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate nr. 501/25.03.2004 în condițiile în care s-a consemnat ca autor deposedat o altă persoană decât cea reală, astfel încât TP este lovit de nulitate absolută.
În dovedirea acțiunii, s-a depus la dosar în copie, TP nr. 501/2004, procesul-verbal de punere în posesie nr. 49 din 2003, fișa tehnică a terenului forestier, planul de amplasament, testamentul autentificat sub nr. 108/26.01.1970 a fostului notariat de Stat C-lung Mold., lăsat de A. I. a lui N., solului A. N. a lui N. și fratelui său U. V. a lui M., testamentul autentificat sub nr. 3165/10.08.1994 al fostului Notariat de Stat C-lung Mold., prin care U. V. i-a lăsat reclamantului toate bunurile mobile și imobile, acte de stare civilă a reclamantului și a autorilor săi, certificatul tabular nr. 2394/1998 și schița arborelui genealogic.
C. Județeană Suceava a depus la dosar actele care au stat la baza emiterii TP menționat mai sus, însoțit de o întâmpinare prin care a arătat în esență, că numai C. comunală B. poate da relații cu privire la situația juridică a terenului solicitat de reclamant, a actelor cu care aceștia fac dovada proprietății, potrivit legilor fondului funciar, precum și a documentația în baza căreia s-a emis TP nr. 501/2004.
Celelalte pârâte, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nu și-au exprimat punctul de vedere cu privire la acțiunea formulată.
La solicitarea reclamantului, au fost audiați martorii C. R. și Ț. V., din declarațiile cărora, instanța reține că A. I. a locuit în . a dobândit cu titlu de moștenire de la părinții săi, o suprafață de cca. 6 ha teren situată la locul numit ,,T.” de pe raza . făcea parte dintr-un trup mai mare de pădure care aparținuse mamei sale, în același trup dobândind teren prin moștenire și ceilalți frați și surori a lui A. I.. Cu ocazia naționalizării, pădurea a fost luată de la acesta, iar la locul numit T., soțul lui A. I. nu a avut teren de pădure, întrucât acesta era de loc din .>
Au mai arătat martorii că mama reclamantului a fost soră cu A. I. și U. V. iar înainte de deces A. I. i-a lăsat fratelui său un testament, reclamantul fiind nepotul lui A. I..
Prin sentința civilă nr.368 din 04 martie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc ( dată în dosarul_ ), rămasă definitivă prin nerecurare, a fost admisă acțiunea reclamantului A. A. a S. în contradictoriu cu intimatele: Direcția S. Suceava, C. Județeană Suceava și C. C. de fond funciar B. și în consecință:
a) - s-a constatat nulitatea absolută parțială, iar în ce privește mențiunile din rubrica ,,autor” (persoană deposedată) și înscrierea numitei A. I. soția lui A. N., în calitate de proprietară deposedată a terenului de 6,2 ha pădure, situată la locul ,,T.” de pe raza comunei B., a următoarelor acte de proprietate:
- TP nr. 501/25 martie 2004 a Comisiei Județene Suceava;
- Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 950/26 iunie 2003, poziția nr. 13, anexa nr. 53;
- proces-verbal de stabilire a vecinătăților din 16 octombrie 2002;
- proces-verbal de punere în posesie nr. 49 din 26 septembrie 2003 a Comisiei comunale de fond funciar B. și Fișa Tehnică anexă a procesului-verbal de punere în posesie și
b) - au fost obligate pârâtele să emită acte noi de proprietate pentru suprafața de 6,2 ha teren pădure după autoarea proprietară deposedată A. I., soția lui A. N., reclamantului.
Pentru a se hotărî astfel au fost avute în vedere următoarele aspecte:
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3 din Lg. nr. 169/1997, art. 24 din Lg. 1/2000 și disp. Lg. nr. 18/1991 reținându-se următoarele:
Reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6,20 ha teren pădure, fiind pus în posesie în baza procesului verbal nr. 49/2003 a Comisiei comunale B., terenul situându-se pe raza acestei comune, la locul numit ,,T.”.
Suprafața de 6,2 ha teren, a fost proprietatea lui A. I. născută U., fiind dobândită de către aceasta de la părinții săi U. M. și P. și de la fratele său U. V. a lui M., care figurau întabulați cu parc. nr. 4167/11 și nr. 4190/3 în CF nr. 3610 și 3607 a ..
În anul 1937 A. I. s-a căsătorit cu A. N., iar bunurile soției au fost înscrise în registrul Agricol al comunei, pe numele capului de familie, respectiv a soțului său A. N., în condițiile în care cele două parcele de teren menționate mai sus, fuseseră dobândite de A. I. de la părinții săi. Așa fiind, în anul 1948 când a avut loc naționalizarea pădurilor, terenul a fost preluat la stat de la A. I. în calitate de proprietară deposedată.
Reclamantul este beneficiarul unor testamente universale și a formulat cereri prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor după A. I. și V. pentru terenul de la locul numit ,,T.”.
De asemenea, acesta a formulat cereri de reconstituire, și după mama sa A. A., A. N. (soțul Ioanei) și după unchiul său U. V., cereri carte au fost conexate.
C. comunală a propus validarea cererilor sale după autorul A. N. în mod greșit, cu toate că pădurea de 6,2 ha era proprietatea soției sale A. I..
Prin Hotărârea nr. 950/2003 poziția nr. 13 din anexa nr. 53 s-a validat propunerea comisiei comunale, consemnându-se ca autor deposedat A. N. în loc de A. I., iar după emiterea hotărârii 950/2003 a fost emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 49/2003 și a fost eliberat TP nr. 501/2004 în care s-au făcut aceleași consemnări eronate cu privire la autorul deposedat.
După autoarea deposedată A. I. decedată la data de 19.02.1971, a rămas ca moștenitor fratele acesteia pe nume U. V. în calitate de legatar universal și soțul supraviețuitor A. N. a lui N. (decedat la data de 07.11.1980) care a dobândit prin testament doar suprafața de 1 ha pășune, conform testamentului autentificat sub nr. 108/26.01.1970.
Beneficiarul legatarului universal U. V., a decedat la data de 04.06.1995 însă prin testamentul autentificat sub nr. 3165/10.08.1994, reclamantul a fost desemnat legatar universal dobândind întreaga suprafață de pădure pe care testatorul o dobândise la rândul său de la A. I., astfel încât acesta justifică vocația succesorală activă la moștenirea def. A. I. pentru suprafața de 6,2 ha pădure.
Prin plângerea înregistrată la această instanță la 3 mai 2010, petentul A. A. a chemat în judecată intimatele Direcția S. Suceava, C. Județeană Suceava și C. C. de Fond Funciar B., solicitând:
- constatarea nulității absolute parțiale a mențiunilor de la rubrica „autor” ( persoană deposedată) și rectificarea numelui „Andronciescu V.” (greșit menționat) în „U. V.”, în calitate de proprietar deposedat al terenului de 2,58 ha în Hotărârea Comisiei Județene nr.950 din 26 iunie 2003, poziția 14, anexa 53-2 și procesul verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 emis de C. C. de fond funciar B. și fișa tehnică anexată procesului verbal de punere în posesie și
- obligarea pârâtelor să emită noi acte de proprietate pentru 2,58 ha pădure după autorul U. V., moștenitorul lui Andronciescu A. a lui S..
În motivarea plângerii petentul a arătat că în cadrul procedurii prevăzute de Legea 1/2000 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2,58 ha pădure, situat în . numit T., fiind și pus în posesie conform procesului verbal nr.50 din 26 septembrie 2003 emis de C. C. de fond funciar B., după autorul U. V., dar că din cauza unei greșeli s-a menționat în anexa 53-2 poziția 14, numele autorului deposedat în mod greșit ca fiind A. în loc de U., greșeală preluată și în procesul verbal de punere în posesie și în fișa anexă la procesul verbal de punere în posesie, greșeală pe care solicită ca instanța să o remedieze. A menționat că terenul de pădure se identifică cadastral cu . din punct de vedere silvic este situat în U.P.I, u.a.128A și 128B pe raza Ocolului Silvic B..
C. C. de fond funciar B., prin adresa 67/L.G. din 18 mai 2010 (fila 20) confirmă faptul că autorul petentului era U. V. dar face unele comentarii cu privire la legalitatea reconstituirii dreptului, comentarii care în raport de obiectul acțiunii de față și fără vreo cerere specială apar ca nerelevante.
C. Județeană de fond funciar Suceava a trimis la dosar întâmpinare însoțită de documentația aferentă actelor de reconstituire a petentului.
Ulterior, după prima zi de înfățișare pentru termenul din 21 iulie 2010, C. C. de fond funciar B. a formulat o cerere reconvențională prin care solicită constatarea nulității absolute a actului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 2,58 ha pădure după autorul deposedat A. V. și după cererea petentului U. V., cu privire la hotărârea Comisiei Județene 250/2003, poziția 14, anexa 53-2, proces verbal de punere în posesie 50/2003 și fișa tehnică anexă, invocând totodată excepția inadmisibilității acțiunii-plângerii petentului.
În motivarea cererii reconvenționale comisia face trimitere la un testament din 20 ianuarie 1970 lăsat de A. I. a N., fratelui său U. V. și soțului A. N., că este vorba de 6,22 ha teren pădure retrocedată moștenitorului A. N.C. și că reconstituirea făcută petentului ar fi o dublă reconstituire întrucât prin acel testament U. V. nu a primit teren pădure.
Cu privire la cererea reconvențională petentul A. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat fie respingerea pe excepția tardivității cererii reconvenționale fie respingerea pe fond cu motivarea că el este moștenitor al coindivizarilor tabulari U. V. și A. I. potrivit unui extras de carte funciară depus la dosar, că are vocație succesorală după U. V. (unchiul său) potrivit testamentului autentificat 3165 din 10 august 1994, care l-a instituit legatar universal, că proprietar al terenului din litigiu situat la locul numit T. era U. V. în perioada 1948-1955 și că el nu a solicitat niciodată reconstituirea vreunui drept după vreo persoană cu numele A. N. al cărui moștenitor nici nu este, că nu are nici o legătură cu A. N.C., pretins fiu a lui A. N..
Prin încheierea de ședință din 1 septembrie 2010 instanța s-a pronunțat asupra excepției tardivității cererii reconvenționale, pe care a respins-o având în vedere că încă de la primul termen de judecată din 1 iunie 2010 s-a solicitat anularea titlului de proprietate și anularea procesului verbal de punere în posesie potrivit celor susținute prin documentul de la fila 20 dosar și reiterate apoi în cererea reconvențională.
De asemenea, prin aceeași încheiere a respins o altă excepție invocată de C. C. de fond funciar B. și anume aceea privind lipsa de interes și calitate procesuală activă a petentului Andronciescu A. invocată în apărare de pârâtă.
S-au depus la dosar: Hotărârea 950 din 26 iunie 2003, obiect al prezentei cauze cu anexa 53-2, poziția 14, procesul verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 cu fișa tehnică a terenului forestier pus în posesie, procesul verbal de stabilire al vecinătăților din 16 octombrie 2002, copie după cererea formulată de A. A. și înregistrată la C. C. sub nr.576 din 30 martie 1998, unde se menționează ca proprietar deposedat U. V., certificat de deces al lui U. V., arbore genealogic după U. V., certificat tabular pentru CF 3610 F. Moldovei, proprietar tabular U. V., testamentul autentificat sub nr.3165 din 10 august 1994 prin care U. V. instituie legatar universal asupra averii sale pe Andronciescu A., arbore genealogic după U. M. și P., precizarea Comisiei Comunale de fond funciar B. potrivit căreia singura cerere depusă de Andronciescu A. a S. din . cea cu nr.76 din 30 martie 1998, documentația trimisă de C. Județeană.
Au fost audiați la propunerea petentului martorii C. R. și Ț. V..
Prin sentința civilă nr.1331 din 12 octombrie 2010, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc ( dată în dosarul nr._ ) a admis acțiunea și a dispus rectificarea mențiunilor de la rubrica „autor” (persoană deposedată) și rectificarea numelui greșit înscris, ca fiind A. V. și consemnarea numelui corect acela de U. V. în calitate de proprietar deposedat al terenului de 2,58 ha pădure, în următoarele acte: Hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 950 din 26 iunie 2003, poziția 14, anexa 53-2; procesul verbal de punere în posesie nr. 50 din 26 septembrie 2003 emis de C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. și fișa tehnică anexată procesului verbal de punere în posesie.
A obligat pe pârâte să emită acte noi pentru suprafața de 2,58 ha pădure cu corecturile mai sus menționate referitoare la numele autorului proprietar deposedat U. V. (în loc de A. V.).
De asemenea a respins excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. pentru constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire.
Totodată a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B..
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În ce privește cererea formulată de petentul A. A. pentru rectificarea numelui autorului deposedat din actele sale de reconstituire a dreptului de proprietate instanța a constatat că într-adevăr este vorba de o eroare materială a Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor privind numele autorului deposedat, care a fost menționat greșit ca fiind A. V. în loc de U. V., constatând că în cererea adresată comisiei și în procesul verbal de vecinătăți a fost trecut corect numele autorului deposedat U. V., eroarea fiind strecurată însă în Hotărârea Comisiei Județene 950 din 26 iunie 2003 în procesul verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 și în fișa tehnică anexată procesului verbal de punere în posesie.
Așa fiind, instanța a admis cererea-plângere, formulată de petent și a dispus remedierea eroii strecurate în documentele sus arătate cu privire la numele autorului deposedat, urmând totodată a obliga pe pârâte să emită acte noi pentru suprafața de 2,58 ha pădure cu corecturile mai sus arătate.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. pentru constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire, excepție invocată de petent, aceasta s-a impus a fi respinsă și instanța a procedat ca atare având în vedere că potrivit art. III al. 2 din Legea nr. 169/1997 C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are calitatea de „persoană interesată” pentru a formula o astfel de cerere de constatare a nulității absolute a actelor de reconstituire.
Pe de altă parte însă în motivația din cererea reconvențională s-a reținut ca nedovedită în cauză, astfel încât, pe fondul acestei cereri instanța a constatat că cererea este nefondată, neexistând nici o legătură între autorul petentului și persoanele menționate în cererea reconvențională respectiv A. N. C. respectiv A. N. și din actele dosarului nu rezultă că ar fi vorba de vreo dublă reconstituire a dreptului de proprietate în ce-l privește pe petent.
Prin decizia nr.1299 din 07 octombrie 2011 Tribunalul Suceava a admis recursul formulat de Comisia comunală de fond funciar B., a casat în totalitate sentința 1331/2010 și a trimis cauza primei instanțe spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de casare a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul intimat a solicitat constatarea nulității absolute parțiale, în ce privește mențiunile de la rubrica autor – persoană deposedată și rectificarea numelui, din „A.” V. (menționat greșit) în „U.” V., în calitate de proprietar deposedat la terenului de 2,58 ha pădure în hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 950/26.06.2003, poziția 14, anexa 53 – 2 și procesul-verbal de punere în posesie nr. 50/26.09.2003 emis de C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. și fișa tehnică anexată procesului-verbal de punere în posesie.
A mai solicitat obligarea pârâtelor să emită noi acte de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha pădure după autorul U. V., moștenitorul lui A. A. a lui S..
Față de obiectul cererii dedusă judecății, instanța de fond avea obligația să verifice dacă autorul intimatului, U. V. face dovada calității de persoană deposedată, conform prevederilor Legii nr. 1/2000 modificată, precum și dacă acesta era titularul dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2,58 ha teren pădure.
Potrivit art. 6 alin. 12 și alin. 22 din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2001, dovada dreptului de proprietate se stabilește pe baza consemnărilor efectuate în registrul agricol între anii 1945 -1990, ori, în acest dosar, autorul reclamantului în persoana lui U. V., nu figura înscris în registrul agricol în perioada anilor 1945 – 1948, când terenurile au trecut în proprietatea statului.
S-a reținut că certificatul tabular emis sub nr. 2394/09.02.1998 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava – Cartea funciară (fila 29 dosar fond), îl identifică pe autorul V. a lui M. U., în cartea funciară nr. 3610 a comunei cadastrale F. Moldovei ca fiind proprietarul parcelei nr. 4159/3 arătură și al parcelei nr. 4167/11 pădure dobândite în baza Decretului de transmitere a succesiunii cu data Câmpulung Moldovenesc la 25.09.1923.
În baza acestui înscris, se impune a se efectua verificări și a se stabili care a fost situația juridică a acestor terenuri de la data înscrierii în cartea funciară și până la naționalizare, cine a fost proprietarul terenului la naționalizare și de la cine a fost preluat, aceasta, deoarece atât prin motivele de recurs, invocate, cât și din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că după autorul U. V. a lui M. nu s-a făcut dovada, cu înscrisuri, că la momentul deposedării de terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 2,58 ha era titularul dreptului de proprietate.
S-a mai arătat în decizia de casare că, instanța de trimitere va avea în vedere la soluționarea cauzei, considerentele mai-sus prezentate, va proceda la completarea probatoriului care să dovedească susținerile reclamantului intimat, în sensul că autorul U. V., la naționalizare, a avut calitatea de persoană deposedată asupra terenului de 2,58 ha pădure și dacă la momentul preluării, acesta era titularul dreptului de proprietate.
Totodată s-a arătat că, instanța de trimitere, la soluționarea cauzei va mai avea în vedere și susținerile recurentei cu privire la cei trei autori după care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea intimatului asupra celor două suprafețe de câte 6,20 ha teren după A. I. și A. N., precum și dacă este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul U. V. a M., pentru 2,58 ha teren forestier, conform hotărârii nr. 950/26.06.2003, dacă după acest autor s-a reconstituit dreptul de proprietate altor persoane.
Tot astfel, s-a arătat că recurenta a mai susținut că în baza unei singure adeverințe emisă după evidențele registrului agricol al comunei F. Moldovei, reclamantul intimat a revendicat și i s-a restituit o suprafață dublă de pădure de 6,22 ha teren, atât pe raza comunei B., cât și pe raza comunei F. Moldovei, după același autor.
Așadar, la soluționarea cauzei, se impune ca instanța de fond să aibă în vedere și aceste susțineri ale recurentei, care a mai arătat, de altfel, că prin testamentul încheiat la 20 ianuarie 1970, U. V. nu a fost înzestrat cu nici o suprafață de teren pădure, deoarece acest defunct nu apare înscris nicăieri ca fiind autor deposedat deoarece nu a predat teren forestier la stat, recurenta solicitând admiterea cererii reconvenționale și să se constate nulitatea absolută a tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha pădure după autorul deposedat A. V. și după autorul menționat în cererea de chemare în judecată, U. V..
Cauza a fost înregistrată, după casare, la Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc la data de 01 noiembrie 2011.
La data de 02 octombrie 2012, reclamantul și-a precizat acțiunea inițială ( fila 221 – 222 dosar ) în sensul că a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța:
a) - să se constate nulitatea absolută parțială în ceea ce privește: mențiunile din rubrica autor ( persoană deposedată ) și rectificarea numelui din A. V. ( menționat greșit ) în U. V. în calitate de proprietar deposedat al terenului de 2,58 ha pădure, identificarea parcelar silvică a terenului reconstituit a cărui identificare corectă este:parte din . și 4167/3 din C.F: 49 F. Moldovei, și silvic: parte din UP I UA 128 A%, UA 128 C%, a următoarelor acte de proprietate: Hotărârea Comisiei județene 950 din 26 iunie 2003, poziția nr.14 din anexa 53 – 2, a procesului – verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 emis de Comisia comunală de fond funciar B. și a fișei tehnice anexată procesului – verbal de punere în posesie și
b) - obligarea pârâtelor să emită acte noi de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha pădure cu identificarea topo cadastrală și silvică corectă, după autorul ( proprietar deposedat ) U. V. în favoarea moștenitorului A. A. a S..
În motivarea acestei cereri reclamantul a arătat următoarele:
La data punerii în posesie cu suprafața de 2,58 ha teren pădure și respectiv a eliberării procesului – verbal nu s-a completat numărul de carte funciară ( la rubrica amplasament cadastral general, . cadastrale a fost menționat greșit întrucât pădurea provine din parte din pf 4168/3 și parte din pf.4167/3, încât la rubrica amplasament forestier a solicitat menționarea parcelor silvice corecte UP I UA 128 A%, UA 128 C%.
S-a mai susținut că aceste aspecte rezultă din expertiza întocmită de către expertul B. G. iar necesitate4a precizării cererii de chemare în judecată a rezultat din dezbateri.
Mai multe decât atât s-a susținut că pârâta Comisia comunală de fond funciar B. este culpabilă de aceste greșeli, întrucât a întocmit procesul – verbal de punere în posesie incomplet iar greșelile de identificare parcelară și silvică îi aparțin.
Tot astfel s-a susținut că autorul suprafeței de 2,58 ha teren pădure este defunctul U. V., iar pădurea provine de la mama acestuia proprietara tabulară U. P. a lui M., iar identificarea corectă este cea mai sus arătată.
S-au depus la dosar: copie extrase de carte funciară și după planuri de situație și planșe cadastrale și documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate și a hotărârilor emise de C. județeană de fond funciar.
În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară efectuat de către B. G. ( 1967 – 199 dosar ) cu planul de situație anexat ( fila 200 ).
Din concluziile acestui raport de expertiză se desprind următoarele:
- terenul de 2,58 ha pădure este identic cu parte din . parte din . de_ m.p. din C.F. 49 a ., al cărui proprietar tabular este P. a lui M. U. și că terenul expertizat are suprafața de_ m.p. ( nu 2,58 ha ) și face parte din UP I UA 128 A%, UA 128 C%.;
- în C.F. 3610 F. Moldovei, proprietar tabular este V. a lui I. U. cu parcelele: 4159/3 arătură ( la această dată suprafața de 7416 m.p. este împădurită iar suprafața de 6700 m.p. este pășune ), și 4159/11 pădure.
S-a mai susținut că terenul ce a fost indicat în expertiză și cu care a fost în posesie reclamantul conform procesului – verbal nr.50 din 26 septembrie 2003 nu este identic cu . cum este trecut în procesul – verbal, ci este identic cu parte din . parte din . de_ m.p. din C.F. 49 F. Moldovei.
De asemenea s-a menționat că parte din . este liberă și nu a fost pusă în posesie, în timp ce terenul identic cu . este parțial liberă deoarece este pășune.
Tot astfel s-a susținut că în momentul verificărilor în teren pădu8rarul L. V. ( care a participat la expertiză ), i-ar fi comunicat reclamantului că i-a fost retrocedat teren pe alt amplasament deoarece pădurea este mai în vârstă și nu pe amplasamentul vechi.
Prin sentința civilă nr.1285 din 06.11.2012, Judecătoria Cîmpulung Moldovenec a A respins excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei locale de fond funciar B., precum și cu privire la tardivitatea formulării cererii reconvenționale ridicată de reclamantul Adnronicescu A. a S..
A respins excepția privind lipsa de interes și a calității procesuale active a reclamantului A. A., invocată de Comisia comunală de fond funciar B..
A admis cererea reconvențională formulată de C. locală de fond funciar B. și în consecință:
A constatat nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha teren pădure după autorul deposedat A. ( U. cum s-a solicitat prin plângere ), V., respectiv:
- Hotărârea nr.950 din 26 iunie 2003, cu privire la poziția nr.14 din anexa 53 – 2 emisă de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii județului Suceava, precum și a
- procesului – verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 întocmit de Comisia comunală de fond funciar B., cât și a fișei tehnice anexă la acest proces – verbal.
A respins ca nefondată plângerea formulată de reclamantul A. A. a S. domiciliat în . nr.142, județul Suceava în contradictoriu cu pârâții: C. de fond funciar B., Direcția S. Suceava și C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin precizările făcute de reclamant în instanță ( fila 222 dosar ), se arată că suprafața de 2,58 ha teren pădure este a defunctului U. V., iar pădurea provine de la mama acestuia proprietara tabulară U. P. a lui M. ( primit prin înzestrare ), iar din conținutul acțiunii introductive se arată că terenul respectiv este situat la locul numit „T.” de pe raza comunei B..
Din examinarea sentinței civile nr.368/2010 dosar (_/206/2009 ), se observă că același reclamant a susținut că în anul 1948 când a avut loc naționalizarea suprafeței de 6,2 ha pădure, proprietara acesteia era A. I., fiind moștenirea acesteia și că în anul 1937, A. I. s-a căsătorit cu A. N., iar din căsătoria acestora nu au rezultat copii, iar după încheierea căsătoriei, toate bunurile soției, au fost înscrise în registrul agricol al comunei pe numele soțului A. N., acesta fiind capul familie, cu toate că pădurea cât și o suprafață de fânaț de la locul numit „T.”, fuseseră dobândite de A. I., de la părinții și celelalte rude ale sale.
Din conținutul aceleiași sentințe reiese că reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6,20 ha teren pădure, fiind pus în posesie în baza procesului verbal nr. 49/2003 a Comisiei comunale B., terenul situându-se pe raza acestei comune, la locul numit ,,T.” și că această suprafață a fost proprietatea lui A. I. născută U., fiind dobândită de către aceasta de la părinții săi U. M. și P. și de la fratele său U. V. a lui M., care figurau intabulați cu parc. nr. 4167/11 și nr. 4190/3 în CF nr. 3610 și 3607 a ..
Referitor la excepțiile invocate, instanța a respins:
- excepția tardivitatea formulării cererii reconvenționale ridicată de reclamantul Adnronicescu A. a S., pe considerentul că – pe de o parte – acest lucru a fost rezolvat prin încheierea de ședință din 01 septembrie 2010 a acestei instanțe, iar – pe de altă parte – deoarece în privința excepției tardivității cererii reconvenționale, trebuie avut în vedere că la primul termen de judecată din 01 iunie 2010 pârâta a solicitat anularea titlului de proprietate cât și a procesului – verbal de punere în posesie ( conform celor menționate la fila 20 din dosar ) și reiterate apoi prin cerere.
- excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei locale de fond funciar B., câtă vreme actele a căror anulare parțială se solicită vizează această comisie, iar pe de altă parte – ea este îndreptățită să solicite constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantului.
Pe de altă parte au fost avute în vedere dispozițiile art.III alin.2 din Legea 169/1997 care menționează că în ceea ce privește C. locală aceasta are calitate de „persoană interesată” pentru a formula o astfel de cerere de constatare a nulității absolute a actelor de reconstituire.
- excepția lipsei de interes și a calității procesuale active a reclamantului A. A. invocată de C. locală de fond funciar B., întrucât actele a căror anulare se solicită prin cererea reconvențională cât și prin acțiunile introductive îl vizează pe acesta, în calitate de moștenitor a persoanelor pretins deposedate.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că în raport de probele administrate în cauză, a reieșit că în ceea ce-l privește pe reclamantul A. A. a S., acesta a solicitat, prin cele două dosare, la care s-a făcut referire mai sus, suprafața de 6,2 ha teren pădure la locul numit „T.” de pe raza comunei B., după autoarea deposedată A. I. ( soția lui A. N. ) în dosarul nr._ și respectiv 2,58 ha pădure situată în același loc, în calitate de moștenitor după autor deposedat U. V..
Prin urmare, trebuie observat că așa cum s-a reținut și în cuprinsul sentinței civile 368 din 04 martie 2010 a acestei instanțe ( rămasă definitivă ), reclamantului i s-a reconstituire dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 6,2 ha teren pădure la locul numit „T.” de pe raza comunei B., după autoarea deposedată A. I. a lui N., reținându-se că terenul a fost dobândit de către aceasta de la părinții săi: U. M. și U. P., cât și de la fratele ei U. V. a lui M. ( aspect pe care însăși reclamantul l-a susținut ).
Așadar, reclamantul nu este îndreptățit la reconstituirea și a suprafeței de 2,58 ha teren pădure solicitată în dosarul nr._, întrucât această suprafață a fost avută în vedere atunci când i-a fost reconstituit dreptul de proprietate - prin sentința civilă nr.368/2010 – cu privire la cele 6,2 ha teren pădure, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la o dublă reconstituire, așa cum de altfel s-a susținut și de către Comisia comunală de fond funciar.
În raport de cele mai sus arătate, instanța a admis cererea reconvențională formulată de C. locală de fond funciar B. și drept consecință va constata nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha teren pădure după autorul deposedat A. ( U. cum s-a solicitat prin plângere ) V., respectiv:
- Hotărârea nr.950 din 26 iunie 2003, cu privire la poziția nr.14 din anexa 53 – 2 emisă de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii județului Suceava, precum și a
- procesului – verbal de punere în posesie nr.50 din 26 septembrie 2003 întocmit de Comisia comunală de fond funciar B., cât și a fișei tehnice anexă la acest proces – verbal.
Urmare a soluției mai sus menționată plângerea reclamantului apare ca nefondată și a fost respinsă ca atare.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamntul A. A. a lui S., pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în principal admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare, iar în rejudecare, casarea în totalitate a S.C. 1285/2012, admiterea plângerii așa cum a fost precizată (fila 222 dosar) și să se constatate nulitatea absolută parțială, în ce privește:
- mențiunile din rubrica AUTOR (persoană deposedată) și rectificarea numelui din "A." V. (menționat greșit) în "U." V. în calitate de proprietar deposedat al terenului de 2,58 ha pădure ;
- Identificarea parcelară și silvică a terenului reconstituit, a cărui identificare corectă este: parte din p.f. 4168/3 și 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei și - silvic: parte din U.P.I, UA 128 A%, U.A. 128 C%, a următoarelor acte de proprietate:
- Hotărârea Comisiei Județene nr. 950 din 26.06.2003, poziția nr. 14 din Anexa Nr. 53-2;
- Procesul-verbal de punere în posesie nr. 50 din 26.09.2003, emis de C. C. de Fond Funciar B. și Fișa Tehnică anexată procesului-verbal de punere in posesie.
Obligarea pârâtelor să emită acte noi de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha pădure, cu identificarea topo-cadastrală si silvică corectă, după autorul (proprietar deposedat). U. V., moștenitorului A. A. a lui S..
Respingerea ca nefondată a cererii reconvenționale formulată de C. Locală de Fond Funciar B..
În motivarea recuruslui său reclamntul a arătat că prima instanță, în mod nelegal a respins obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de el, depuse la dosarul cauzei la data de 02.10.2012 (fila 223 dosar fond), ce vizau stabilirea suprafeței de pădure avută in proprietate de defuncta P. a lui M. U., pădure transmisă copiilor acesteia, proprietarii deposedați, frații U. V. (după care s-au reconstituit 2,58 ha pădure) și A. I. soția lui N. (după care s-a reconstituit suprafața de 6,2 ha pădure), în același loc "T." de pe raza comunei B..
Instanța de fond nu a respectat limitele rejudecării, stabilite clar prin Decizia 1299 din 7 octombrie 2011, obligatorii, nu a efectuat verificări pentru a stabili care a fost situația juridică a acestor terenuri și nu a stabilit suprafața și categoria actuală de folosință pentru parcelele funciare 4168/3 pădure și 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei, proprietara tabulară U. P..
Din suprafața de 13,21 ha pădure a parcelelor 4168/3 pădure și 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei, s-au făcut reconstituiri ale dreptului de proprietate după următorii autori - proprietari deposedați:
- suprafața de 6,2 ha pădure situată la locul "T.", reconstituită recurentului A. A., după autoarea A. I. (fiica proprietarei U. P.), conform S.C. 368 din 4 martie 2010 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc in D._, irevocabilă și autoritate de lucru judecat față de C. C. B.;
- suprafața de 2,58 ha pădure situată in același loc "T.", reconstituită lui A. A., după autorul U. V. (menționat greșit "A."), pădure care provenea de la mama acestuia, defuncta U. P. și de la fratele, D. a lui M. U..
Total suprafață reconstituită: 8,78 ha pădure, cu respectarea amplasamentului familiei U. din locul "T." și care este inferioară suprafeței totale de 13,21 ha pădure cât însumează parcelele funciare 4168/3 pădure și 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei, proprietara tabulară U. P..
Prima instanță, printr-o motivare insuficientă a sentinței și prezentarea in exclusivitate a unor considerente străine de natura pricinii (a fost preluată in totalitate motivarea și dispozitivul S.C. 368 din 4 martie 2010 ), consideră in mod nefondat că nu este îndreptățit la reconstituirea și a suprafeței de 2,58 ha teren pădure, întrucât această suprafață a fost avută în vedere atunci când i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la cele 6,2 ha teren pădure, pentru că, în caz contrar s-ar ajunge la o dublă reconstituire. Pentru a reține în motivare dubla reconstituire, prima instanță avea obligația să admită obiecțiunile la expertiza topometrică cu care intimata a fost de acord (fila 223 dosar) și să verifice întinderea dreptului de proprietate a parcelelor funciare 4168/3 pădure și,4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei, ce provin de la U. P. și au fost transmise proprietarilor deposedați autori A. I. și U. V..
In regim de Carte Funciară, dovada dreptului de proprietate cu extrasul de C.F.este absolută, spre deosebire de înscrierile din Registrele agricole care aveau un caracter declarativ, și de regulă, persoanele deposedate - U. V. și A. I. - nu se înscriau sau declarau la R.A. suprafețe mai mici, pentru a evita opresiunea regimului comunist din perioada naționalizărilor. Prin Adresa din 31 octombrie 2012, prin intermediul C.. av. L. O., a solicitat expertului efectuarea unui supliment la expertiza topo-cadastrală, conform obiecțiunilor depuse la dosarul cauzei (fila 223), supliment care a fost finalizat cu întârziere.
Prin Suplimentul la raportul de expertiză, expertul a stabilit:- p.f. 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei, proprietatea tabulară a defunctei P. a lui M. U., la această dată este împădurită și are o suprafață de 11,3113 ha;- p.f. 4168/3 pădure are suprafața de 1,9065 ha și provine din C.F.2536 F. Moldovei;- În baza Certificatului de deces . nr._, proprietarul deposedat U. V. este fiul lui U. M. și al proprietarei tabulare U. P.;- In baza Testamentului 3165 din 10.08.1994 autentificat de Notariatul de Stat Câmpulung Moldovenesc, testatorul proprietar U. V., lasă după încetarea din viață, bunurile imobile, lui A. A..- Suprafața de 2,58 ha pădure respectă vechiul amplasament al proprietarei tabulare U. P., al cărui fiu este U. V. ;- C. de 1/4 din p.f. 4167/3 de 11,3113 ha ce i-a revenit proprietarului U. V., reprezintă suprafața de 2,_ ha.Prima instanță nu a stabilit în baza probelor administrate, întinderea dreptului de proprietate pentru terenul de pădure proprietatea tabulară U. P., identic cu parcelele funciare 4168/3 pădure și 4167/3.Suplimentul la raportul de expertiză concluzionează și stabilește suprafața celor două parcele, care însumează 13,21 ha pădure .Suprafața de 2,58 ha pădure pusă in posesie recurentului, după autorul U. V., se identifică cu parte din parcelele funciare 4168/3 și 4167/3, iar el este îndreptățit și la reconstituirea acestei suprafețe, care împreună cu 6,2 ha pădure (reconstituită după A. I.), se încadrează in suprafața totală de 13,21 ha pădure, provenită de Ia U. P., cât însumează parcelele funciare 4168/3 pădure și 4167/3 din C.F. 49 F. Moldovei.
Intimata C. DE FOND FUNCIAR B., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului promovat și menținerea ca perfect legală și temeinică a sentinței civile recurate.
În motivare a arătat că, pe parcursul judecării fondului acestei cauze, a fost administrat un probatoriu complex, prin solicitarea spre a fi înaintate și înaintarea tuturor documentelor care au stat la baza emiterii actelor de proprietate dar și a reconstituirii dreptului, atât de la C. județeană Suceava cât și de la comisiile locale care au legătură cu prezenta speță, respectiv C. B. și F. Moldovei.
Conform Legii nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietății si justiției, precum si unele masuri adiacente, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere se realizează având la bază actele doveditoare ale proprietății prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.
Astfel prin Testamentul încheiat la data de 20 ianuarie 1970, în repetate rânduri invocat în fața instanței, A. I. a lui N., lasă după moartea ei o parte din bunurile deținute, fratelui său U. V. și o parte soțului său A. N., testament în care nu se face nici o referire la teren forestier, ceea ce la momentul respectiv era practic imposibil, acestea fiind trecute sub bornă silvică.
Prin acest testament, U. V. nu a fost înzestrat cu nici o suprafață de teren pădure, de altfel U. V. nici nu apare înscris în nici una din evidențele celor două comisii de fond funciar, unde s-a solicitat reconstituiri, ca fiind autor deposedat, deoarece nu a predat teren forestier la stat niciodată.
A. N., soțul lui A. I., figurează înscris în Tabelul Nominal cu locuitorii care aveau trecut păduri la stat, respectiv în PCA-F. Moldovei, la nivelul anului 1950, la nr.crt.83, suprafața de 6,22 ha teren pădure, suprafață care a fost revendicată și retrocedată pe baza adeverinței din Registrul Agricol, moștenitorului A. N. C. în calitate de fiu al autorului, conform prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000.
Cu aceiași adeverință (același act de proprietate), A. A., a revendicat și i s-a reconstituit la C. de Fond Funciar B., în condițiile Legii nr. 1/2000, după autorul A. I., suprafața de 6,20 ha teren pădure, suprafață care în realitate fusese retrocedată la C. de Fond Funciar F. Moldovei.
A. M. I. născută "U." și U. M. V., nu figurează înscriși cu teren pădure la nivelul anilor 1948 - 1952 (perioada deposedării), nici pe raza comunei F. Moldovei (Adeverința nr. 2540/12.05.2010 emisă de Primăria comunei F. Moldovei) și nici pe raza comunei B., județul Suceava.
Cu toate acestea, după autorul A. I., s-a reconstituit suprafața de 6,20 ha, teren pădure conform Sentinței civile nr. 368/04.03.2010 - dosar civil nr._ a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
După autorul U. V. a M., s-a reconstituit suprafața de 2,58 ha. teren forestier, teren care este pus în posesie conform Hotărârii Comisiei județene de fond funciar nr. 950 din 26.06.2003.
Față de cele prezentate și raportat la documentele existente la dosarul cauzei și la cele înaintate de C. județeană Suceava, se poate observa faptul că, cu o singură adeverință de la Registrul Agricol F. Moldovei, s-a retrocedat de două ori, pe două comisii locale diferite, suprafața de 6,22 ha pădure, atât pe raza comunei B., cât și pe raza comunei F. Moldovei, după același autor, cât si suprafața de 2,58 pădure, care se dorește a fi reconstituită după autorul U. V., persoană care nu a fost deținător de pădure, după cum chiar din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă, expertul făcând vorbire despre terenuri arabile si pășuni - ca reprezentând vechiul amplasament - fiind consemnată cu această ocazie și o realitate expusă de un pădurar, care arată că petentul prezentei cauze a fost pus în posesie, dar pe alt amplasament, tocmai motivat de faptul că, vechiul lui amplasament nu reprezenta teren forestier.
Fată de cererea reconvențională, solicită menținerea dispozițiilor instanței de fond, cuprinse în Sentința civilă recurată, având în vedere și faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, la articolul III alineatul (1), partea introductiva si litera a) se modifica si vor avea următorul cuprins:
Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare si ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricola de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; situație dată în speța de față, în sensul că, s-a reconstituit teren forestier moștenitorilor unui autor care nu a deținut niciodată imobil cu această categorie de folosință.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă.
Ceilalți intimați deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare prin care să-și exprime punctul de vedere cu privire la recursul reclamantului.
Analizând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de considerentele hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:
Criticile recurentului în sensul că nu s-a verificat întinderea suprafeței de teren pentru care se solicită reconstituirea, situația juridică a acestora, categoria de folosință a parcelelor funciare 4168/3 și 4167/3 din CF 49 F. Moldovei și dacă a existat o dublă reconstituire sunt întemeiate.
Astfel, recurentul a solicitat prin cererea modificată constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii Comisiei Județene nr.950/26.06.2003 poziția nr.14 din Anexa nr.53-2 și a procesului verbal de punere în posesie nr.50/26.09.2003 emis de C. C. de fond funciar B. cu fișa tehnică anexată în ce privește mențiunile din rubrica „autor” în sensul de a se menționa „U.” V. în loc de „A.” V. și identificarea parcelară și silvică corectă a terenului reconstituit, și anume parte din p.f. 4168/3 și 4167/3 din CF 49 F. Moldovei –parte din UPI, UA 128 A%, UA 128 C%, cu obligarea pârâtelor la emiterea de noi acte de proprietate, prin cererea reconvențională solicitându-se de C. locală de fond funciar B. constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,58 ha teren pădure.
Or, în raport de solicitările reclamantului era necesară în cauză, după depunerea extrasului de carte funciară 49 pentru p.f 4168/3 și 4167/3, identificarea și stabilirea categoriei de folosință și a vechiului amplasament al suprafețelor de teren identice cu p.f 4168/3 și 4167/3 din CF 49 F. Moldovei, stabilirea situației juridice a acestor terenuri de la data înscrierii în cartea funciară și până la data preluării de către stat, stabilirea autorului deposedat, dacă aceste terenuri sunt cele pentru care s-a dispus reconstituirea prin Hotărârea Comisiei Județene nr.950/26.06.2003, dacă în baza extraselor de carte funciară de care se prevalează recurentul s-a mai reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altor persoane.
Prima instanță a reținut că reclamantul nu este îndreptățit și la reconstituirea suprafeței de 2,58 ha teren pădure cu motivarea că această suprafață a fost avută în vedere atunci când i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin sentința civilă nr.368/2010 cu privire la cele 6,2 ha teren pădure astfel că s-ar ajunge la o dublă reconstituire, făcând referire la susținerile Comisiei locale, fără a face verificări în acest sens, edificator fiind un supliment la raportul de expertiză prin care să se identifice și parcelele nr.4167/11 și 4190/3 din CF 3610 și 3607 a .
Pentru a se stabili eventuala dublă reconstituire, se vor solicita și verifica actele ce au făcut dovada proprietății anterior deposedării și care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr.955/2003 și 956/2003 cu precizarea dacă punerea în posesie s-a efectuat pe vechiul amplasament, urmând a se identifica printr-un supliment la raportul de expertiză suprafețele de teren deja reconstituite petentului sau altor persoane după A. I. și după U. V..
Așadar, cum fără suport probator prima instanță a reținut dubla reconstituire, neexistând la dosar probe care să confirme identitatea de terenuri, impunându-se în cauză efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, având în vedere că o asemenea probă nu poate fi administrată în instanța de recurs față de restricțiile impuse prin art.305 Cod procedură civilă, tribunalul, în baza art.312 alin.3,5 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru suplimentarea probatoriului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de către reclamantul A. A. a lui S., domiciliat în ..142,județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.1285 pronunțată la data de 06.11.2012 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în dosar nr._ , intimați fiind Comisia comunală de fond funciar B., Direcția S. Suceava și C. județeană Suceava.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2013.
.
Președinte Judecător Judecător Grefier
I. G. H. L. G. D. S. A.
RED:HL
Tehnored.SA/2ex/21.05.2013
Judecător fond B. G.
← Pretenţii. Decizia nr. 1960/2013. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Sentința nr. 3630/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
---|