Acţiune în constatare. Decizia nr. 1479/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1479/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1253/334/2011
Dosar nr._ //2011 succesiune
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1479
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 4 IUNIE 2013
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR B. I. E.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul I. S.,domiciliat în ., . Bistrița Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 1054 din data de 17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. M., domiciliată în mun. Suceava, ., ., D. F., domiciliată în mun. Vatra Dornei, ..15, județul Suceava, I. S., I. M., ambii ccu domiciliul în Poiana Stampei, ., I. M., domiciliată în ., . Năsăud, B. P., domiciliată în ..R. Bîrgăului, ., județul Bistrița Năsăud, C. L. I., L. N. R., I. V. P., toți cu domiciliul în . Suceava și U. L. M., domiciliată în mun. Vatar Dornei, ., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul recurent, asistat de avocat R. R., lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului constată că s-a depus prin serviciul registratură de către intimații I. V. P., C. L. I. și L. N. R., întâmpinare într-un singur exemplar.
Av. R. R. pentru reclamantul recurent arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării nu înțelege să solicite termen, nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acestuia.
Av. R. R. pentru recurent solicită admiterea recursului șa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 3 iunie 2011 sub nr._ și precizată ulterior, reclamantul I. S. a chemat în judecată pe pârâții I. M., D. F., I. S., I. M., I. M., B. P., C. L. I., L. N. R., I. V. P. și U. L. M., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să constate că reclamantul a dobândit prin moștenire și partaj voluntar cu frații și surorile sale, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 14.945 mp, situată în . să dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate cu radierea dreptului înscris pentru I. V. P. cu privire la suprafața de 7.189 mp.
În motivare, reclamantul a arătat că terenul în litigiu face parte din CF nr. 1055 Poiana Stampei unde apar înscriși părinții acestuia iar la decesul lor între moștenitori a intervenit un partaj voluntar în urma căruia fiecare a preluat un lot de aproximativ 15.000 mp. În cursul anului 2009 pârâții C. L. I., L. N. R. și I. V. P., copii lui I. F. D. și-au intabulat o parte din lotul acestuia, nerespectând amplasamentul tatălui lor.
În drept au fost invocate disp. art. 700, 730 și 786 Cod civ. din 1864 și art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.
Pârâții C. L. I., L. N. R. și I. V. P., legal citați, au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția uzucapiuni iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiuni ca nefondată.
În motivare, pârâții au arătat că s-au înscris în cartea funciară prin aceea că au invocat că tatăl lor I. F. D. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin uzucapiune iar aceștia prin moștenire.
În încheierea din 10 octombrie 2011, excepția uzucapiunii a fost calificată de către instanță ca o apărare de fond.
Pârâții I. M., Danaclache F., I. S., I. M., I. M. și B. P., legal citați, au formulat întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu acțiunea reclamantului și au confirmat faptul că după decesul părinților între urmași a intervenit o împărțire prin bună înțelegere, în urma căruia fiecare a preluat în lot de circa 15.000 mp iar copii lui I. S. nu au respectat limitele terenului tatălui lor.
Instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri, proba cu martorii H. I. și L. A., proba cu interogatoriul pârâților și proba cu expertiza topo.
Prin sentința civilă nr.1054 din 17.10.2012, Judecătoria Vatra Dornei a respins cererea reclamantului I. S., în contradictoriu cu pârâții I. M.,, D. F., I. S., I. M., I. M., B. P., C. L.-I., L. N.-R. și I. V.-P., ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că proprietarii tabulari ai parcelelor înscrise în CF nr. 1055 Dorna Candrenilor sunt I. M., decedată la data de 24 mai 1968 și I. D., decedat la data de 29 aprilie 1972, fila nr. 109 dosar.
Defuncții I. M. și I. D. au avut șase copii fila nr. 148 dosar, respectiv:
- I. S., reclamantul din prezenta cauză;
- B. P., fiică în viață;
- O. I., decedată, fără urmași,
- I. A., decedat, tatăl pârâtului I. M.;
- I. F., decedat, tatăl pârâților D. F., I. M. și I. S.,
- I. F. D., decedat, fiu înfiat și tatăl pârâților I. V. P., L. N. R. și C. L. I..
Cei șase copii au calitatea de moștenitori ai defunctului I. D., cu câte o cotă de 1/6 de fiecare, potrivit certificatului de moștenitor nr. 73 din 25.10.1973, fila nr. 10, 11 dosar.
La fața locului expertul topo a identificat o suprafață de 77.586 mp din care suprafața de 76.575 mp se identifică cu terenul înscris în CF nr. 1055 Dorna Candrenilor iar suprafața de 1.011 mp este deținută din terenul proprietatea Ocolului Silvic Dorna Candrenilor, fila nr. 121, 122 dosar.
Suprafața de 77.586 mp are în prezent următorii deținători:
- suprafața de 22.362 mp este deținută de pârâtul I. M.;
- suprafața de 16.646 mp este deținută de pârâta D. F.;
- suprafața de 10.671 mp este deținută de pârâta B. P.;
- suprafața de 2.181 mp este deținută de moștenitorii lui I. D. F.;
- suprafața de 9.106 mp este deținută de reclamant;
- suprafața de 5.000 mp este deținută de pârâta C. L. I.;
- suprafața de 4.430 mp este deținută de pârâta L. N. R.;
- suprafața de 2.120 mp este deținută de pârâtul I. V. P.;
- suprafața de 5.070 mp a fost deținută de pârâtul I. V. P. și înstrăinată pârâtei U. L. M..
În ceea ce privește suprafața de teren deținută de către pârâții C. L. I., L. N. R. și I. Virole P. iar începând cu 30.01.2012 și de pârâta U. L. M., aceasta a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei, soluționat prin sentința civilă nr. 23/11.01.2010 prin care s-a constatat că defunctul I. F. D. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16.619 mp teren iar pârâții C. L. I., L. N. R. și I. V. P. au dobândit prin moștenire și partaj voluntar dreptul de proprietate asupra suprafețelor de 5000 mp, 4430 mp și respectiv 7189 mp, fila nr. 38 dosar.
Art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ..
Întrucât reclamantul susține că partajul voluntar a intervenit după decesul părinților, respectiv anterior datei de 1 octombrie 2011, în speță vor fi aplicabile dispozițiile art. 728 – 730 Cod civ. din 1864 privind împărțeala succesiunii.
Potrivit art. 730 Cod civ. din 1864, dacă toți erezii sunt prezenți și majori, se pot împărți între dânșii, oricum ar voi, fără îndeplinirea vreunei formalități.
Astfel, pentru validitatea împărțelii prin bună învoială trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
- toți coindivizarii să fie prezenți;
- să aibă capacitate de exercițiu deplină;
- coindivizarii să fie de acord cu realizarea împărțelii pe această cale.
În cauza de față, instanța a constatat că reclamantul nu a depus vreun înscris din care să rezulte voința coindivizarilor în sensul celor susținute.
Instanța a aratat că pentru a constata existența partajului voluntar trebuie ca acesta să fie dovedit în mod neîndoielnic.
Atâta timp cât existența partajului voluntar este contestată de către moștenitorii coindivizarului I. F. D., instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru validitatea împărțelii prin bună învoială.
Instanța a considerat că declarația martorului L. A., fila nr. 61, care susține că între moștenitorii defuncților I. D. și I. M. a existat un partaj voluntar cu privire la terenul în litigiu poate fi avută în vedere doar în contextul în care existența partajului voluntar era confirmat de către toți coindivizarii.
În ceea ce privește cererea reclamantului cu privire la constatarea dobândirii prin moștenire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 14.945 mp teren, față de situația de fapt reținută, instanța nu a putut constata decât că reclamantul a dobândit prin moștenire după părinții săi cota de 1/6 din suprafața de 76.575 mp, înscrisă în CF nr. 1055 Dorna Candrenilor pe numele părinților săi, urmând ca ieșirea din indiviziune să se poate realiza prin intermediul unei acțiuni distincte de partaj judiciar.
Față de considerentele arătate, instanța a respinse cererea reclamantului ca nefondată.
Față de disp. art. 274 Cod proc. civ., instanța nu a acordat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul I. S., în motivarea căruia a arătat că a solicitat inițial constatarea unui partaj voluntar, in baza art. 730 si 111 C.pr.civ., iar ulterior a formulat o cerere de modificare a petitului, in baza art. 132, al. 2 pct. 4 C.pr.civ. si a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul in litigiu. Conform art. 132, al. 2 pct. 4 C.pr.civ. cererea nu se socotește modificata când reclamantul înlocuiește cererea in constatare cu o cerere in realizarea dreptului sau invers. Deci nu este o precizare la acțiune care sa se facă pana la primul termen. Instanța a respins ca tardiva cererea modificatoare calificând-o ca o precizare la acțiune. Astfel suntem in prezenta nepronunțării pe fondul cauzei, care avea ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul in litigiu.
Parații au invocat pe cale de excepție uzucapiunea autorului lor. Instanța a calificat-o ca o apărare de fond, asupra căreia insa nu s-a pronunțat de asemenea, instanța s-a rezumat la a retine ca terenul deținut de parați a făcut obiectul ds._, soluționat prin sent. 23/2010(f. 38 ds.), prin care s-a constatat ca autorul paraților a dobândit prin uzucapiune, iar parații prin moștenire si partaj voluntar. Atâta timp cat nu s-a invocat in cauza puterea de lucru judecat, iar parații au invocat din nou uzucapiunea, sentința 23/2010 nefiindu-i opozabila, instanța trebuia sa analizeze apărarea de fond a uzucapiunii si sa pună in vedere paraților administrarea probatoriului specific acestei materii: martori, extrase de rol agricol, dovada conversiei posesiei specifice indiviziunii in posesie exclusiva. Instanța a apreciat ca este îndeplinita condiția uzucapiunii conform sentinței, fără alta analiza, deci a făcut aplicarea principiului puterii de lucru judecat, fără a-l pune in discuția pârtilor.
Pe parcursul litigiului parații au înstrăinat imobilul unei eleve de liceu, U. M., vânzarea fiind făcuta sub imperiul noului cod civil, in raport de care trebuia analizata aplicabilitatea art. art. 641 al. 4 si 642 al. 1 NCC „orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun ....nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor”, sub sancțiunea prevăzuta de art. 642 al. 1, respectiv inopozabilitatea. De asemenea erau incidente disp. art. 1683 al. 5 NCC, in temeiul cărora trebuia analizat daca a operat transferul dreptului de proprietate. Instanța nu s-a pronunțat asupra acestor chestiuni de drept invocate de noi cu ocazia dezbaterilor pe fond si prin concluziile scrise.
Cu privire la sumara analiză a cauzei făcută de instanță în raport de partajul voluntar, invocă următoarele aspecte:
Majoritatea paraților au recunoscut partajul voluntar, astfel cum rezultă din întâmpinarea depusa la dosarul cauzei(f. 59). Pe de alta parte pârâții C. L. luliana, L. N. R., și I. V. P., moștenitorii fratelui lui, nu au contestat partajul voluntar prin întâmpinare, ci doar au invocat uzucapiunea pentru autorul lor. La f. 137 însa aceleași parați arată ca autorii, proprietari tabulari, si-au "înzestrat" copiii cu o suprafața de 1,5 ha pentru fiecare, iar in continuare arata ca "si tatăl meu a preluat suprafața de 1,6 ha care i-a revenit de la cei doi bătrâni". Ori era clar ca intre moștenitori a existat o înțelegere de partaj cu privire la masa indiviza, din moment ce tatăl lor a preluat 1,6 ha.
Existenta partajului este confirmata si de raportul de expertiza, prin care s-au identificat loturile in mod distinct, individualizate prin garduri si confirmate de părțile prezente la deplasarea expertului in teren.
Pârâții care au arătat ca sunt de acord cu acțiunea au menționat de asemenea si ca intabularea făcută de parații C. L. luliana, L. N. R., și I. V. P. nu respecta amplasamentul lotului autorului lor, fratele lui, iar ca si consecința s-au intabulat cu o parte de teren ce face parte din lotul subsemnatului si pe care o stăpânesc si plătesc impozit.
Solicită admiterea recursului, casare sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept au fost invocate disp. art. 299 si urm. C.pr.civ.
Intimații I. V. P., CURE N L.-I. . L. N1CUL1NA - R., au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Proprietari tabulari ai terenului sunt I. D., decedat in anul 1972 si soția acestuia decedata in anul 1968, părinții adoptivi ai autorului lor, I. F. D., decedat la data de 30.11.2008. Defunctul lor tată, I. F. D., a primit de la părinții adoptivi cu titlu de zestre, suprafața de 16,619 m.p. teren din anul 1970, dar din anul 1974 s-a înscris cu acest teren la rolul agricol unde a figurat pana la data decesului, in anul 2008.
La fel si ceilalți copii ai proprietarilor tabulari au fost înzestrați cu cate o suprafață de teren si fiecare figurează la rolul agricol din aceeași perioada.
Sunt de acord ca fiecare dintre ei sa stăpâneasca terenurile primite de la părinți in modalitatea in care au avut posesia, dar nu sunt de acord ca numitul I. S. să preia din terenul ce a aparținut tatălui lor si pentru care a achitat impozit si avut posesia din anul 1970.
Consideră ca expertiza efectuata in acest dosar este nula.
Menționează faptul că I. V. P., C. L. I. si L. N. - R. nu au fost citați sa participe la efectuarea expertizei si s-au făcut toate demersurile de către reclamantul I. S. sa nu participe la efectuarea expertizei si astfel nu au avut la cunoștința data când s-a efectuat expertiza si s-au aflat in imposibilitate sa fie prezenți si să arate expertului care este terenul care a aparținut tatălui nostru, I. F. D..
Profitând de acest moment recurentul reclamant, I. S., a arătat terenul că lui I. V. P. îi aparține si că terenul care a aparținut tatălui lui s-a menționat in expertiză că face parte din lotul acestuia, aspect ce nu este adevărat, deoarece terenul respectiv a fost al tatălui lui si s-a intabulat in cartea funciara.
Solicită ca fiecare dintre copii proprietarilor tabulari sa rămână cu loturile in modalitatea in care au avut posesia, din anii 1970. iar ei in modalitatea in care s-au intabulat deoarece aceasta a fost voința proprietarilor tabulari, in aceeași modalitate au avut posesia, au figurat la rolul agricol si au achitata impozite.
Având in vederea aspectele enumerate mai sus solicită respingerea recursului, ca nefondat
În drept au fost invocate disp. art.115 - 120 C.pr. civilă.
Examinând recursul promovat prin prisma dispozițiilor art. 304/1 raportate la art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ. tribunalul reține următoarele:
În privința primului motiv de recurs, constând în aceea că instanța de fond în mod greșit a respins cererea privind ieșirea din indiviziune apreciind că, față de dispozițiile art. 132 C.proc.civ. a fost tardiv formulată, tribunalul îl apreciază ca fiind întemeiat, fiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. pentru considerentele ce urmează:
În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 03.06.2011 sub nr._ reclamantul I. S. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții I. M., D. F., I. S., I. M., I. M., B. P., C. L. I., L. N. R. și I. V. P., instanța să dispună după cum urmează:
- să constate că reclamantul a dobândit prin moștenire și partaj voluntar dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp, identică cu pt 1F și 2F din CF veche 1055 Poiana Ștampei,
- să dispună înscrierea în CF a dreptului său de proprietate și radierea dreptului înscris pentru I. V. P. în CF_, cu privire la suprafața de 7189 mp.
Prin cererea înregistrată la dosar la termenul de judecată din data de 10.04.2012 (fila 139 din dosarul de fond) reclamantul a precizat că înțelege să modifice primul petit al cererii, solicitând în consecință ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de_ mp, cu atribuirea în lotul său a suprafeței totale de_ mp teren fânaț, aferentă cotei sale succesorale de 1/5, împreună cu cota de 1/5 din suprafața de 1667 mp, care constituie drum, cu stabilirea sultelor corespunzătoare. Temeiul juridic indicat de reclamant în susținerea cererii modificatoare formulate a fost art. 132 alin. 2 pct. 4 C.proc.civ.
La termenul de judecată din data de 10.04.2012 instanța a luat de cererea modificatoare a reclamantului, punându-i în vedere să precizeze valoarea imobilelor indicate în acțiune și să facă dovada achitării taxelor judiciare de timbru corespunzătoare, sub sancțiunea anulării cererii ca insuficient timbrată.
Prin cererea înregistrată la dosar la data de 03.05.2012 pârâții I. V. P., L. R. N. și C. L. au arătat că se opun solicitării reclamantului de modificare a acțiunii, pe motiv ca a fost tardiv formulată.
În ședința de judecată din data de 08.05.2012, față de solicitarea pârâților de respingere a „precizărilor” reclamantului, instanța a constatat că acesta din urmă este decăzut din dreptul de a-și modifica acțiunea, conform dispozițiilor art. 132 C.proc.civ.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 132 alin. 2 pct. 4 C.proc.civ. cererea de chemare în judecată nu se socotește modificată, iar instanța este ținută să consemneze în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță în situația în care, precum în speța de față, reclamantul înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului.
Este evident că cererea „precizatoare” depusă în scris la dosar și formulată oral în ședința de judecată din data de 10.04.2012 se circumscrie ipotezei textului de lege anterior amintit astfel că instanța de fond, cu încălcarea dispozițiilor legale, a constatat că a fost tardiv formulată cererea și nu a examinat-o pe fond, în cauza nefiind incidente dispozițiile art. 132 alin. 1 C.proc.civ. care condiționează întregirea ori modificarea cereri de chemare în judecată de momentul primei zile de înfățișare, definită conform art. 134 C.proc.civ.
În privința celui de-al doilea motiv de recurs, constând în aceea că instanța de fond a dat eficiență puterii de lucru judecat – invocată de pârâții I. V. P., C. L. I. ca excepție procesuală și calificată de instanță ca apărare de fond la termenul de judecată din data de 10.10.2011 – rezumându-se a face trimitere la dosarul nr._ soluționat prin sentința civilă nr. 23/2010 prin care s-a constatat că autorul pârâților a dobândit prin uzucapiune, iar pârâții prin moștenire și partaj voluntar, proprietatea asupra terenului pretins de reclamant, fără să se fi invocat și pus în discuție puterea de lucru judecat, tribunalul constată că este întemeiat, având în vedere de asemenea dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Astfel, se constată că prin întâmpinarea depusă la dosarul instanței de fond, atașată la filele 33 și urm. pârâții C. L. I., L. N. R. și I. V. P. au invocat pe cale de excepție uzucapiunea, motivând că autorul lor I. F. D. a dobândit prin uzucapiune proprietatea asupra imobilului pretins de reclamant, drept pe care l-a transmis prin moștenire decendenților pârâți, prevalându-se în acest sens de hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Vatra Dornei, rămasă definitivă și irevocabilă.
La termenul de judecată din data de 10.10.2011 instanța a calificat excepția invocată de pârâți ca fiind o apărare de fond, a dat cuvântul în privința probelor pentru reclamant, pârâții fiind lipsă.
Nu s-au administrat niciun fel de probe pentru pârâți, excepție făcând proba cu înscrisuri, în concret fiind vorba despre sentința civilă nr. 23/11.01.2010 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 1054/17.10.2012 care formează obiectul recursului de față, instanța de fond a reținut că suprafața de teren deținută de moștenitorii defunctului I. F. Dionis și, ulterior, de cumpărătoarea U. L. M., a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei, soluționat prin sentința civilă nr. 23/11.01.2010 în care s-a constatat că autorul pârâților C. L. I., L. N. R. și I. V. P., I. F. D., a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp, iar descendenții acestuia au dobândit prin moștenire și partaj voluntar proprietatea asupra suprafețelor de teren de 5000 mp, 4430 mp, 7189 mp.
Tribunalul constată că dosarul nr._ a avut ca obiect cererea reclamantelor C. L. I. și L. N.-R. formulată în contradictoriu cu pârâtul I. V.-P. având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că defunctul I. F. D. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de_ mp teren fânaț, identică cu parcelele nou formate 4532/12, 4532/13, 4532/4 din CF 1055 a comunei cadastrale Dorna Candrenilor, UTA Poiana Stampei și, totodată, că reclamantele și pârâtul au dobândit prin moștenire și partaj voluntar proprietatea asupra terenului respectiv.
Prin urmare, reclamantul nu a fost parte în procedura judiciară finalizată cu pronunțarea sentinței civile astfel că, fiind terț hotărârea judecătorească nu îi este opozabilă, fiind un simplu fapt juridic care face dovada până la proba contrară.
Ca atare instanța de fond era ținută a examina dacă sunt îndeplinite cerințele uzucapiunii ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenului în noul cadru procesual, ținând cont de apărările reclamantului, urmând ca în lipsa probei contrare, să rețină că pârâții C. L. I., L. N.-R. și I. V.-P. sunt proprietari ai terenului în baza prezumției de lucru judecat.
Ca atare, tribunalul reține că instanța de fond a omis, fără temei, să examineze temeinicia apărării invocate de pârâți cu privire la uzucapiune și a dat eficiență puterii de lucru judecat fără să fi pus acest aspect în discuția contradictorie a părților.
Este neîntemeiată critica privind omisiunea de administra probe din oficiu, iar potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 5/1 C.proc.civ. părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Ca atare, motivul de recurs examinat nu este întemeiat, prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Nu este întemeiat cel de-al treilea motiv de recurs invocat de reclamant constatând în aceea că instanța de fond era ținută să facă aplicarea dispozițiilor art. 641 alin. 4, art. 642 alin. 1 și art. 1683 alin. 5 din Noul cod civil în privința validității vânzării terenului către pârâta U. M., chestiuni pe care le-a invocat cu prilejul dezbaterilor pe fond și în concluziile scrise
Tribunalul constată că aspectele invocate de reclamant nu au făcut obiectul analizei instanței de fond, fiind formulate după închiderea dezbaterilor, prin concluzii scrise, iar potrivit dispozițiilor art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 C.proc.civ. în recurs părțile nu pot formula cereri noi.
Față de considerentele expuse, constatând că instanța de fond a pronunțat hotărârea fără să analizeze fondul pricinii, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 2, 3 și 5 C.proc.civ. tribunalul urmează să admită recursul, să caseze sentința civilă nr.1154 din 17.10.2012 a Judecătoriei Vatra Dornei și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța de fond să ia act, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. 2 pct. 4 C.proc.civ. de cererea reclamantului privind înlocuirea acțiunii în constatarea dreptului printr-o acțiune în realizare și, în cadrul procesual astfel stabilit, în funcție de probatoriul administrat să examineze incidența prezumției autorității de lucru judecat în privința condițiilor prev. de lege referitor la uzucapiunea invocată de pârâții moștenitori ai defunctului I. F. D., I. V. P., L. R. N. și C. L..
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamantul I. S.,domiciliat în ., . Bistrița Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 1054 din data de 17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. M., domiciliată în mun. Suceava, ., ., D. F., domiciliată în mun. Vatra Dornei, ..15, județul Suceava, I. S., I. M., ambii ccu domiciliul în Poiana Stampei, ., I. M., domiciliată în ., . Năsăud, B. P., domiciliată în ..R. Bîrgăului, ., județul Bistrița Năsăud, C. L. I., L. N. R., I. V. P., toți cu domiciliul în . Suceava și U. L. M., domiciliată în mun. Vatar Dornei, ., județul Suceava.
Casează sentința civilă nr.1154 din 17.10.2012 a judecătoriei Vatra Dornei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2013
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. B. I. E. I. M.
Grefier,
S. A.
Red.BIE/Tehnored.SA/2ex/03.07.2013
Judecător fond U. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 131/2013. Tribunalul SUCEAVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1240/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
