Anulare act. Decizia nr. 402/2013. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 402/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 2038/227/2011

Dosar nr._ Anulare act

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.402

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.02.2013

PREȘEDINTE: I. G.

JUDECĂTOR: H. L.

JUDECĂTOR: V. O. D.

GREFIER: S. A.

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenta G. G. prin mandatar G. D., domiciliată în ., județul Suceava, și în Bacău, ..13, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr.529 pronunțată la data de 14.03.2012 de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni, M. M., M. I., ambii cu domiciliul în ., județul Suceva, G. E., domiciliată în P., ., județul Iași, R. C., domiciliată în P., ., ., județul Iași, G. G., G. C., G. G., toți cu domiciliul în Bacău, ..5, .,județul Bacău și G. D. S., domiciliat în Focșani, ., ..

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte din prezenta decizie și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.02.2013.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin adresa nr.171/II/2/2010 din 19 aprilie 2010 - înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr._ din 28 aprilie 2010- petentul P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni, a sesizat instanța de judecată solicitând - în temeiul art. 245 alin. 1 lit. c¹ Cod procedură penală – anularea ca false a înscrisurilor menționate la pct. 5 în dispozitivul Ordonanței din 19 aprilie 2010 - dată în dosarul de cercetare penală nr. 1578/P/2006, intimați fiind M. M. și G. G..

În dovedire, a atașat la adresă, Ordonanța nr.171/II/2/2010din 19 aprilie 2010 dată în dosarul de cercetare penală nr.1578/P/2006 (filele 3-4).

În cauza a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind atașat spre consultare dosarul nr. 1578/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

Atât prin întâmpinarea depusă la dosar (fila 9) dar și personal, în fața instanței - (la termenul din 19 octombrie 2010), intimata M. M., a arătat că este de acord cu acțiunea, așa cum a fost formulată și că înțelege să solicite anularea actelor indicate la pct. 5 din Ordonanța înaintată de petent, respectiv: sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/26.02.2003, certificatul de moștenitor nr.16/11.03.2003, actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003 dar și a unor acte pe care le consideră a fi în strânsă legătură cu cele mai sus menționate, și anume: titlul de proprietate nr. 1578/20 august 1996, actul de partaj autentificat sub nr. 2282/28 august 2001 autentificat la BNP M. E. B. din Suceava, Încheierea nr. 2270 a Judecătoriei Fălticeni – Biroul de Carte Funciară (Cartea funciară nr. 137 N a localității Vulturești) precum și orice alte acte subsecvente ce au fost întocmite în baza sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.

În susținere, a anexat la întâmpinare – copiile actului de partaj și a titlului de proprietate mai sus menționate.

Legal citată, intimata G. G., nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar înscrisuri prin care să-și precizeze poziția procesuală în cauză.

Astfel, prin sentința civilă nr.1956/19.10.2010 instanța a admis sesizarea formulată anulând ca fiind false următoarele acte: sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/26.02.2003 emisă de Primăria Municipiului Fălticeni, Certificatul de moștenitor nr. 16/11.03.2003, Încheierea finală cu privire la același certificat de moștenitor precum și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003, emise de B.N.P. D. N. A..

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata G. G. invocând exceptia lipsei de interes a reclamantei de a solicita anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003 de BNP D. N.A..

Prin decizia nr. 783/16.05.2011 Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de intimata G. G. casând sentinta si trimițând cauza spre rejudecare primei instante.

Dosarul a fost reînregistrat sub nr._ /23.06.2011.

Având în vedere dispozitiile hotărârii de casare instanta a introdus în cauză în calitate de intimati si celelalte persoane care au fost cercetate pentru săvârșirea infractiunii prev. de art. 291, 292 CP., respectiv M. I., G. I., Bumbak V.,G. C.C..

Legal citati s-a constatat că intimatii Bumbak V. este decedat, neavând moștenitori, G. I. având ca moștenitori pe G. E. sotie supravietuitoare, R. C. si G. D. S. în calitate de fii. G. C. cu moștenitorii: G. G.-sotie supravietuitoare, G. C. si G. G. fii.

G. Gheorghită prin întâmpinarea de la fila 34-35 dosar arată că reclamanta M. M. nu justifică nici un drept în anularea contractului de vânzare-cumpărare neavând nici un drept decat la o suprafată de 250 mp din totalul suprafetei ce face obiectul acestui contract.

Consideră că toate aspectele legate de această anulare de contract pot fi clarificate într-o actiune în revendicare.

Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale a cărei nulitate se cere nu a stat la baza întocmirii titlului de proprietate nr.1578/1996 si nici a Actului de partaj voluntar nr.2282/2001.

Deschiderea procedurii succesorale nu se poate face decât pentru casa de locuit si terenul aferent în suprafată de 250 mp.

Mentionează că ea nu a declarat că este fiică asa cum gresit s-a dactilografiat si mai mult de atât poate dovedi că a formulat cerere la Primăria Vulturesti solicitând dreptul de moștenire în calitate de văduvă.

Nu a fost cercetată penal și nu a dat nici o declaratie în apărarea sa deoarece în acea perioadă era bolnavă si operată la inimă si nu a putut face contestatie în timp util astfel încât reclamantii au purtat-o aproape 10 ani prin procese.

Pentru toate aceste considerente solicită respingerea acțiunii ca fiind nefondată si nelegală.

Ulterior, aceeasi intimată prin mandatara sa depune completare la întâmpinare prin care invocă exceptia tardivitătii cererii în in anularea certificatului de mostenitor nr 16 din 11.03.2003 si a sesizarii pentru deschiderea succesiunii din 26. 02 2003, față de toate acestea intervenind prescriptia dreptului de a cere anularea, actele in cauza fiind susceptibile doar de nulitate relativă (având în vedere si cererea introductiva prin care se solicită anularea ) actiune care se prescrie in termen de 3 ani.

Cum plângerea penală formulată de M. M. a fost adresată Parchetului la data de 12.12.2006, termenul de prescriptie era deja scurs.

De asemenea, pentru actele subsecvente, invocă prescriptia dreptului de a cere anularea acestora, ele fiind emise in anii 2001, actul de partaj voluntar 2282, iar actul de vânzare cumpărare nr. 651 de asemenea este încheiat la data de 27 .03 .2003.

Raportând la data formulării plângerii penale, respectiv 12.12.2006 si față de aceste cereri s-a implinit termenul de prescriptie.

În analizarea actelor față de care se solicită anularea, după solutionarea aspectelor juridice legate de temeiul de drept, calitate procesuală activă, timbrare, si termenul de sesizare a instantei si numai dacă se va trece peste toate acestea, se impune a se analiza in ce măsură sesizarea deschiderii succesiunii si certificatul de mostenitor după defuncta G. Aristita, au produs efecte juridice si doar in această măsură să se dispună desființarea lor, dacă există temeiuri de drept.

Astfel, in opinia ei, faptul că G. Ghiorghita apare pe aceste acte ca fiind fiică, nu modifică cota ei de participare la succesiune in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului ei sot, G. D., atita timp cit impărtirea se face pe tulpini si ea vine la mostenire in locul sotului decedat.

Pe de altă parte, consideră in continuare, in ciuda solutiei Parchetului, că această inscriere a calitatii de fiică, nu i se datorează, intrucât niciunul din aceste acte nu se emite in lipsa actelor de stare civilă sau cel putin a cărtii de identitate cu care persoana in cauza să facă dovada calitătii de succesor. Din acest punct de vedere inscrierea in calitate de fiică nu i se poate imputa, fiind o greseală pe care a si incercat să o remedieze ulterior la un alt notar, act autentic nr. 2456/31.08.2004, incheiat inainte de plângerea penală, pe care-1 anexează in copie.

Având in vedere că această greseală nu produce efecte juridice urmează să fie analizată in consecintă, apreciind si față de cele ce va relata in continuare.

Ceea ce este într-adevăr gresit si cu consecinte juridice este neînscrierea tuturor mostenitorilor in certificatul de mostenitor, printre care singura care invocă vătămarea este M. M.. Dar acest fapt conduce la modificarea actelor doar cu privire la imobilul casa de locuit, edificat de defuncti in anul 1921 si despre care numita M. M., in cadrul actiunii in revendicare a spus că nu mai există.

Dacă își mentine această sustinere atunci toate cererile sale apar lipsite de interes deoarece cu privire la toate terenurile ce provin de la defuncta G. Aristita situatia juridica este total diferita si nu are nici-o legatură cu actele considerate de P. a fi false.

Tot în strânsă legătură cu Titlul de proprietate nr. 1578/20.08.1996 este si contractul de vânzare- cumpărare nr. 651/27.03.2003.

Cu privire la titlul de proprietate nr. 1578/1996, pentru terenuri, face precizarile ce urmează:

In conformitate cu prevederile legii 18/91 reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere si numai acelor mostenitori care au urmat procedura legala. În cazul de față, asa cum rezultă din actele depuse la dosar, se poate observa cu certitudine că cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform legii 18/91 au formulat B. P., G. loan, G. C., cu cererea nr. 106/7.03 1991 si G. G. cererea nr. 230/20 03 1991 .

G. G. formuleaza cererea in calitate de sotie supravietuitoare după defunctul ei sot, G. D. si depune actele de stare civila in acest sens, deci cu declaratii corecte si legale. In același sens este si declaratia dată la P. de către C. V., care, în baza cererilor formulate a procedat corect la eliberarea titlului.

La aceste cereri nu s-a depus nici-un act privind deschiderea succesiunii sau certificate de mostenitor falsificate, de altfel nici nu era posibil, acestea datând din anul 2001 iar cererea fiind făcută in anul 1991, titlul emițându-se în anul 1996.

Față de acest titlu nu s-au făcut alte cereri de către ceilalti mostenitori, titlul fiind intabulat si valabil. Pe acest titlu s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,9800 ha teren extravilan fiind cuprinse si suprafetele de 1000 m.p curti constructii precum si gradina.

În urma eliberării acestui titlu de proprietate, coproprietarii decid să facă un partaj voluntar care este valabil incheiat intre părti in ceea ce priveste terenul, nu si imobilul casa si anexa situate pe suprafata de 1000 m.p curti constructii, Ulterior intre părti intervine si vânzarea terenurilor care este legală, pentru cele ce preced si care urmează a fi cenzurată de asemeni numai in ceea ce priveste imobilul casa si anexe.

Prin urmare, consideră intimata că titlul de proprietate nr. 1578/96, este legal emis si nu are nici-o legătură cu infractiunile de fals si uz de fals.Aceasta produce efecte juridice privind dreptul de coproprietate cu privire la intreaga suprafata de teren reconstituita si pe cale de consecinta si actul de partaj voluntar si cel de vinzare -cumpărare incheiate in baza acestui titlu sunt valabile si legale cu privire la terenuri.

Dacă un tert justifică un interes legitim in anularea sau modificarea acestui titlu, o poate face pe cale civila si în termenele legale prevăzute de lega 18/91 cu modificarile ulterioare.

Ceea ce rămâne de analizat este situatia imobilului casa si anexa care s-ar cuveni impartita intre toti mostenitorii legali.

Insa asa cum a precizat, dacă numita M. M., sau alti mostenitori, vor indica instantei faptul că aceasta a fost demolată, nu se mai justifică nici un interes in anularea partială a actelor in discutie.

Face precizarea că nu a mai fost de multă vreme la teren, că a fost alungată si bătută de către sotul numitei M. M., ultima dată in anul 2011, dar este adevărat că fiind foarte bolnavă de inimă si destul de în vârstă, de asemeni cu mijloace materiale putine, nu se poate prezenta la procese, ea locuind de fapt la fiica sa în Bacău.

Tot din aceste motive nu s-a prezentat nici la P. in cursul cercetărilor si nu a putut explica cele de mai sus, ceea ce consideră că ar fi adus o altă solutie in penal.

Mai adaugă faptul că defunctii G. V. si Aristita au inzestrat pe fiicele lor, in timpul vietii lor cu suprafete intinse de terenuri, motiv pentru care nici nu au mai făcut cerere la legea 18/91, cunoscând si recunoscând aceste inzestrări.

Prin sentința civilă nr.529 din 14.03.2012, Judecătoria Fălticeni a admis acțiunea având ca obiect – anulare act – formulată de petentul P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni în contradictoriu cu intimații M. M. G. G. prin mandatar G. D., M. I., G. E. R. C. G. G., G. C., G. G. si G. D. S..

A anulat următoarele acte:

- sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale notariale nr._/26.02.2003 eliberată de către Primăria mun. Fălticeni,

- certificatul de moștenitor nr. 16/11.03.2003 și încheierea finală cu privire la acesta

- contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003 la BNP D. N. A..

A luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni nr. 171/II/2/2010 din 19.04.2010 din dosarul penal nr. 1578/P/2006 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitei G. G. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals cu sesizarea instanței civile în vederea desființării înscrisurilor falsificate sau întocmite ulterior în baza acestora.

Conform probatoriului administrat în cursul urmăririi penale s-a dovedit că învinuita a declarat în mod necorespunzător realității (fila 25) faptul că ar fi moștenitoare legală a defunctei G. Aristița, iar în baza acestei declarații și a sesizării de deschidere a procedurii succesorale coroborate cu certificatul de moștenitor eliberat în mod eronat de către BNP D. A. a încheiat acte subsecvente de înstrăinare asupra imobilelor pentru care nu justifica un drept de proprietate valabil.

În conformitate cu prevederile art. 245 alin. 1 lit. c raportat la art. 249 Cod procedură penală procurorul competent are obligația de a sesiza instanța civilă o dată cu ordonanța de scoatere de sub urmărire penală pentru desființarea înscrisurilor false care au produs efecte juridice și care nu mai pot fi soluționate în cadrul procesului penal.

Pe fondul cauzei, legalitatea și temeinicia acțiunii formulate a fost probată prin actele depuse în dosarul de urmărire penală, respectiv declarația de deschidere a procedurii succesorale, certificat de moștenitor și contractul de vânzare cumpărare subsecvent.

Excepția lipsei de interes a părții vătămate M. M. de a formula plângerea penală și implicit de a solicita desființarea actelor menționate va fi respinsă ca nefondată deoarece intimata G. G. s-a folosit împotriva celorlalți intimați de titlul de proprietate dobândit în baza unor acte false în cursul unor proceduri judiciare de pe rolul Judecătoriei Fălticeni.

De asemenea, excepția prescripției dreptului material la acțiune va fi respinsă ca nefondată deoarece acțiunea formulată derivă dintr-un proces penal care a încetat printr-o soluție de neîncepere a urmăririi penale, existând toate condițiile de formă pentru tragerea la răspundere penală a învinuitei intimate.

În plus, conform art. 2 din Decretul 168/1957 nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, iar intimata M. M. nu a participat direct sau indirect la procedura succesorală notarială în cadrul căreia s-au folosit actele falsificate.

Astfel, dreptul său de acțiune a început să curgă conform art. 7 din Decretul 168/1957 de la data când a fost chemată în judecată în cadrul dosarului_ al Judecătoriei Fălticeni având ca obiect revendicare și i-a fost opus un titlu de proprietate nelegal de către intimata G. G., ocazie cu care a sesizat și organele competente de cercetare penală.

Ulterior, aceeasi intimată depune noi precizări prin care invocă exceptia tardivitatii cererii in anularea certificatului de mostenitor nr 16 din 11.03.2003 si a sesizarii pentru deschiderea succesiunii din 26.02. 2003, fata de toate acestea intervenind prescriptia dreptului de a cere anularea, actele in cauză fiind susceptibile doar de nulitate relativă( dar având in vedere si cererea introductivă prin care se solicită anularea ) actiune care se prescrie in termen de 3 ani. Cum plingerea penală formulată de M. M. a fost adresată Parchetului la data de 12 .12. 2006, termenul de prescriptie era deja scurs.

De asemenea, pentru actele subsecvente, invocă prescriptia dreptului de a cere anularea acestora, ele fiind emise in anul 2001, actul de partaj voluntar în 2282, iar actul de vinzare cumparare nr. 651 de asemeni este incheiat la data de 27.03.2003.

Raportând la data formulării plângerii penale, respectiv 12 .12 .2006 si fata de aceste cereri s-a implinit termenul de prescriptie.

In analizarea actelor față de care se solicită anularea, după solutionarea aspectelor juridice legate de temeiul de drept, calitate procesuala activă, timbrare, si termenul de sesizare a instantei si numai daca se va trece peste toate acestea, se impune a se analiza in ce măsură sesizarea deschiderii succesiunii si certificatului de mostenitor după defuncta G. Arisitita, au produs efecte juridice si doar in această măsură să se dispună desfiintarea lor, daca exista temeiuri de drept.

Astfel, in opinia sa, faptul că G. Ghiorghita apare pe aceste acte ca fiind fiică, nu modifica cota ei de participare la succesiune in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului ei sot, G. D., atita timp cit impartirea se face pe tulpini si ea vine la mostenire in locul sotului decedat. Pe de alta parte, consideră, in ciuda solutiei Parchetului, că această inscriere a calitătii de fiică, nu i se datorează, intrucit niciunul din aceste acte nu se emite in lipsa actelor de stare civilă sau cel putin a cărtii de identitate cu care persoana in cauza să facă dovada calitatii de succesor.

Din acest punct de vedere inscrierea in calitate de fiica nu i se poate imputa, fiind o greseală pe care a si incercat să o remedieze ulterior la un alt notar., act autentic nr. 2456/31.08.2004, incheiat inainte de plingerea penala, pe care-1 anexează in copie.

Dar având in vedere că această greseală nu produce efecte juridice urmează să fie analizata in consecinta, apreciind si fata de cele ce va relata in continuare.

Ceea ce este într-adevăr gresit si cu consecinte juridice este neinscrierea tuturor mostenitorilor in certificatul de mostenitor, printre care singura care invoca vatamarea este M. M.. Dar acestia pot conduce la modificarea actelor doar cu privire la imobilul casa de locuit, edificat de defuncti in anul 1921 si despre care numita M. M., in cadrul actiunii in revendicare a spus că nu mai exista.

Daca-si mentine această sustinere atunci toate cererile sale apar lipsite de interes deoarece cu privire la toate terenurile ce provin de la defuncta G. Aristita situatia juridica este total diferita si nu are nici-o legătură cu actele considerate de P. a fi false. Tot in stinsa legatura cu Titlul de proprietate nr. 1578/20 aug. 1996 este si contractul de vinzare cumparare nr. 651/27.03.2003.

Cu privire la titlul de proprietate nr. 1578/1996, pentru terenuri, face precizarile ce urmează.

In conformitate cu prevederile legii 18/91 reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere si numai acelor mostenitori care au urmat procedura legala. In cazul de fata, asa cum rezulta din actele depuse la dosar, se poate observa cu certitudine că cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform legii 18/91 au formulat B. P., G. loan, G. C., respectiv cererea nr. 106/7.03 1991 si G. G. cererea nr. 230/20 03 1991 .

G. G. formuleaza cererea in calitate de sotie supravietuitoare după defunctul ei sot, G. D. si depune actele de stare civila in acest sens, deci cu declaratii corecte si legale. In acelasi sens este si declaratia data la P. de catre C. V., care in baza cererilor formulate a procedat corect la eliberarea titlului.

La aceste cereri nu s-a depus nici-un act privind deschiderea succesiunii sau certificate de mostenitor falsificate, de altfel nici nu era posibil, acestea datând din anii 2001 iar cererea fiind făcută in anul 1991, titlul emitându-se in anul 1996.

F. de acest titlu nu s-au facut alte cereri de catre ceilalti mostenitori, titlul find intabulat si valabil. Pe acest titlu s-a facut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2,9800 ha teren extravilan fiind cuprinse si suprafetele de 1000 m.p curti constructii precum si gradina.

In urma eliberarii acestui titlu de proprietate, coproprietarii decid să facă un partaj voluntar care este valabil incheiat intre parti in ceea ce priveste terenul, nu si imobilul casa si anexa situate pe suprafata de 1000 m.p curti constructii, Ulterior intre parti intervine si vinzarea terenurilor care este legala, pentru cele ce preced si care urmeaza a fi cenzurata de asemeni numai in ceea ce priveste imobilul casa si anexe.

Ceea ce rămâne de analizat este situatia imobilului casa si anexa care s-ar cuveni impartita intre toti mostenitorii legali.

Insa, dacă numita M. M., sau alti mostenitori, vor indica instantei faptul ca aceasta a fost demolata, nu se mai justifica nic-un interes in anularea partiala a actelor in discutie.

Mai adaugă faptul că defunctii G. V. si Aristita au inzestrat pe fiicele lor, in timpul vietii lor cu suprafete intinse de terenuri, motiv pentru care nici nu au mai facut cerere pentru reconstituire la legea 18/91, cunoscind si recunoscind aceste inzestrari.

Împotriva sentinței au formulat recurs.G. G., prin mandatar G. D., G. E. R. C., G. G., G. C. si G. G. si G. D. S., solicitând admiterea recursului si in principal casarea sentinței recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Fălticeni, iar in subsidiar modificarea hotărârii recurate si pe fond respingerea acțiunii.

În motivarea recursului lor au arătat că instanța de fond nu a motivat hotărârea pe fondul cauzei in raport de toate apărările efectuate preluând practic elemente din considerentele Ordonanței Parchetului, fară a face referire la motivele de nulitate ale actelor juridice in litigiu.

Aceasta echivalează cu o încalcare a art. 6 din CEDO si a dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 din C Proc civ.

Invocă lipsa calității procesuale active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni în raport de dispozițiile art. 45 ind. 1 alin.l si 2 C. Proc. civ..

Dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. ind. 1 din C. Proc. penală care permit procurorului sa sesizeze instanța civila au in vedere doar cazurile de încetare a urmăririi penale care sunt prevăzute limitativ in art. 242 alin. 1 C.proc. penala respectiv cazurile prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. f -h, / ind. 1 si j.

In cauza prin Ordonanța Parchetului din 19.04.2010 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala in temeiul art. 10 lit. b ind. 1 C. Proc. penala.

In acesta situație P. nu are calitate procesuala activa in cauza, legitimare procesuala având persoanele vătămate.

Pe de alta parte capacitatea procesuală activă ar avea Ministerul Public si nu P. văzând dispozițiile art. 45 din C. Proc. civ.

Pe fondul cauzei, instanța de fond a dispus anularea unor acte juridice cu reținerea unor motive de nulitate absoluta fără a indica normele juridice care reglementează aceste cauze de nulitate absoluta.

In acest sens instanța a reținut de plano existenta unor acte false ca o consecința a unei cercetări penale prealabile fără a face cercetarea problematicii nulității actelor in raport de legea civila.

In raport de dispozițiile art.69 din L. 36/1995 era îndreptățită la formularea cererii de deschidere a procedurii succesorale notariale, in calitate de succesoare legala a defunctului soț G. D., fiu postdecedat al defunctei G. Aristița. Procedura succesorala notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate. Prin urmare avea calitatea de moștenitore alături de descendenta lui G. D. prin retransmiterea dreptului succesoral al fiului după mama sa G. Aristița.

Pe de alta parte cererea de deschidere a procedurii succesorale ca si dezbaterea succesiunii se face sub controlul nemijlocit al notarului public care verifica calitatea succesorala a pârtilor. C. succesorala a soțului sau exista oricum după defuncta G. Aristița, iar situația retransmiterii cotei către moștenitorii săi legali care vin in locul sau la succesiunea după mamă, preluând cota sa succesorala, nu este de natura sa prejudicieze pe ceilalți moștenitori ai defunctei.

Pe de alta parte cererea de deschidere a procedurii succesorale nu are valoare de act juridic supus cauzelor de nulitate. D. certificatul de moștenitor are valoarea unui act juridic ca urmare a manifestării de voința a succesibililor in procedura necontencioasa.

Mențiunea greșita de pe certificatul de moștenitor în litigiu cu privire la calitatea de fiică si nu de noră (soție supraviețuitoare a fiului) face obiectul unei proceduri de îndreptare eroare materiala cu consecința rectificării certificatului de moștenitor in condițiile art.84 din Regulamentul de aplicare al legii 36/1995 si nu constituie o cauza de nulitate absolută.

De asemenea in ceea ce privește cauzele de nulitate ale contractelor de vânzare - cumpărare ca acte juridice bilaterale motivele de nulitate absoluta sunt strict reglementate de legea civila, iar acestea nu au făcut obiectul examinării instanței si nici supuse unei proceduri contradictorii specifice procesului civil .

Intimații M. I. si M. M., intimați în dosarul nr._ au formuoat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului formulat de G. G. si menținerea ca legală si temeinică a sentinței civile nr. 529/14.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni pronunțată în dosarul cu nr._ .

În motivare au arătat că prin sentința civilă nr.1956/19.10.2010 dată în dosarul nr._ Judecătoria Fălticeni a admis sesizarea formulată anulând ca fiind false următoarele acte: sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr._/26.02.2003 emisă de Primăria Municipiului Fălticeni, Certificatul de moștenitor nr. 16/11.03.2003, încheierea finală cu privire la același certificat de moștenitor precum și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003, emise de B.N.P. D. N. A..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata G. G. invocând excepția lipsei de interes a reclamantei de a solicita anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003 de BNP D. N.A..

Prin decizia nr. 783/16.05.2011 Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de intimata G. G. casând sentința si trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe.

Dosarul a fost reînregistrat la Judecătoria Fălticeni sub nr._ /23.06.2011.

Având în vedere dispozițiile hotărârii de casare instanța a introdus în cauză în calitate de intimați si celelalte persoane care au fost cercetate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291, 292 CP., respectiv M. I., G. I., Bumbabc V.,G. C.C..

Legal citați s-a constatat că intimații B. V. este decedat, neavând moștenitori, G. I. având ca moștenitori pe G. E. soție supraviețuitoare, R. C. si G. D. S. în calitate de fii, G. C. cu moștenitorii: G. G.-sotie supraviețuitoare, G. C. si G. G. fii.

Prin sentința civilă nr. 529/14.03.2012 a Judecătoriei Fălticeni pronunțată în dosarul cu nr._ a fost admisă acțiunea având ca obiect - anulare act - formulată de petentul P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni îtt contradictoriu cu noi (M. M., M. I.) precum si cu numita G. G..

În mod corect Judecătoria Fălticeni a dispus anularea următoarelor acte:

-sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale notariale nr._/26.02.2003 eliberată de către Primăria mun. Fălticeni;

-certificatul de moștenitor nr. 16/11.03.2003 și încheierea finală cu privire la acesta;

-contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 651/27.03.2003 la BNP D. N. A..

Astfel, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni nr. 171/II/2/2010 din 19.04.2010 din dosarul penal nr. 1578/P/2006 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitei G. G. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals cu sesizarea instanței civile în vederea desființării înscrisurilor falsificate sau întocmite ulterior în baza acestora.

În conformitate cu prevederile art. 245 alin. 1 lit. c raportat la art. 249 Cod procedură penală procurorul competent a sesizat instanța civilă o dată cu ordonanța de scoatere de sub urmărire penală pentru desființarea înscrisurilor false care au produs efecte juridice și care nu mai pot fi soluționate în cadrul procesului penal.

Excepția lipsei de interes a lui M. M. de a formula plângerea penală și implicit de a solicita desființarea actelor menționate invocată de numita G. Gheorrghița este nefondată, deoarece intimata G. G. s-a folosit împotriva sa si a soțului ei de titlul de proprietate dobândit în baza unor acte false în cursul unor proceduri judiciare de pe rolul Judecătoriei Fălticeni.

De asemenea, excepția prescripției dreptului material la acțiune invocat tot de G. G. a fost în mod corect respinsă de către instanța de fond deoarece, acțiunea formulată derivă dintr-un proces penal care a încetat printr-o soluție de neîncepere a urmăririi penale, existând toate condițiile de formă pentru tragerea la răspundere penală a învinuitei intimate.

Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.

Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Se invocă de către recurentă incidența cazului de recurs prevăzut de art.304 pct.7 și art.312 alin.3 și 5 Cod procedură civilă pentru nemotivarea hotărârii.

Art.304 pct.7 Cod procedură civilă reglementează un caz de modificare a hotărârii. Dacă însă hotărârea recurată este temeinică și legală, modificarea sa este lipsită de sens, în recurs putând fi complinită sau substituită motivarea. În speță se invocă necercetarea fondului cu consecința trimiterii spre rejudecare, variantă ce ar putea fi acceptată în condițiile în care nu ar rezulta că soluția dată este efectul cercetării fondului. Analizând conținutul hotărârii recurate se observă că nu poate fi reținută ca fiind incident în cauză motivul de casare indicat, motivarea, chiar dacă succintă, susține soluția adoptată. Obiectul cererii fiind anularea înscrisului ca fals, prima instanță nu era ținută să analizeze cauza sub alte motive de nulitate, procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilității.

Criticile în sensul că P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni nu avea calitate procesuală activă în introducerea cererii întrucât dispozițiile art.245 alin.1 lit.c ind.1 Cod procedură penală se referă la ordonanța de încetare a urmăririi penale iar în speță s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art.10 lit.b ind.1 Cod procedură penală nu pot fi reținute, dispozițiile art.249 Cod procedură penală ce se referă la scoaterea de sub urmărire penală și fac trimitere la art.242-246, deci inclusiv la cazul reglementat de art.245 alin.1 lit.c ind.1 Cod procedură penală.

Referitor la lipsa capacității procesuale a Parchetului de a exercita acțiunea, invocându-se de către recurentă că Ministerul Public are capacitate procesuală în raport și de dispozițiile art.45 Cod procedură civilă- motivele invocate vizând în fapt calitatea procesuală activă, tribunalul reține că potrivit art.63 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, atribuțiile Ministerului Public se exercită de către procurori, parchetul de pe lângă judecătorie fiind structura organizațională din care face parte procurorul, iar în cauză sesizarea s-a efectuat (f3 dosar_ ) de către procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni - Ministerul Public, astfel că nici această critică nu poate fi reținută.

De altfel, prin decizia nr.2/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în soluționarea recursului în interesul legii în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 45 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c¹) din Codul de procedură penală, s-a stabilit că procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acțiunea civilă pentru desființarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat, atunci când acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printr-o soluție de netrimitere în judecată.

Pe fondul cauzei se critică în esență faptul că prima instanță a reținut de plano existența unor acte false ca o consecință a unei cercetări penale prealabile fără a face cercetarea problematicii nulității în raport de legea civilă.

Tribunalul constată că prin ordonanța procurorului din data de 09.04.2010 dată în dosar nr.171/II/2/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, ca urmare a admiterii plângerii formulate de M. M. împotriva ordonanței nr.1578/P/2006 din 13.01.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei G. G. sub aspectul infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.291 Cod penal în temeiul art.10 lit.b ind.1 Cod procedură penală, cu menținerea celorlalte dispoziții ale ordonanței.

În motivare s-a arătat că s-a demonstrat că învinuita – recurenta din prezenta cauză- a folosit înscrisurile obținute prin infracțiunea de fals în declarații și anume sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale și certificatul de moștenitor nr.16 din 11.03.2003 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat de către același notar public, A. D.-N. din Fălticeni, sub nr.651/27.03.2003 privind suprafața de 4710 mp teren din care 1000 mp teren curți construcții și o casă de locuit, respectiv 3710 mp teren arabil comițând astfel infracțiunea de uz de fals pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale, dar învinuita a folosit în continuare acel contract de vânzare-cumpărare într-o cauză civilă, cunoscând că este fals, fiind obținut în baza acelui certificat de moștenitor, fiind realizat conținutul infracțiunii de uz de fals.

Tribunalul reține că în baza cererii formulate de G. G. și adresate Primăriei Municipiului Fălticeni prin care a declarat în mod nereal că este fiica defunctei G. Aristița, aceasta fiind de fapt nora, s-a eliberat sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, fiind obținut ulterior certificatul de moștenitor, iar în baza acestuia s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare susmenționat.

Se observă că art.245 alin.1 lit.c - ca și în cazul reglementat de art.348 Cod procedură penală ce instituie obligația instanței de a se pronunța din oficiu asupra desființării înscrisului falsificat- face referire la desființarea înscrisului ca fiind fals, deci este vorba de fals în înțelesul legii penale, acesta fiind obiectul sesizării.

Astfel, esențial pentru declararea unui înscris ca fiind fals este ca, printr-o operațiune de alterare a realității, acesta să aibă un conținut care nu este real.

Prin înscris se înțelege orice declarație despre un act sau fapt juridic consemnată cu un mijloc adecvat pe un suport material. Contrar susținerilor recurentei cererea de deschidere a procedurii succesorale are caracterul unui înscris producător de consecințe juridice, fiind supus rigorilor aplicabile unui act juridic.

Cât timp sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale și, pe cale de consecință, actele subsecvente, certificatul de moștenitor nr.16/11.01.2003 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.651/27.03.2003 la BNP D. N.A. cuprind mențiuni neconforme cu realitatea, în legătură cu acestea fiind reținută realizarea conținutului infracțiunii de uz de fals în sarcina recurentei G. G., aspecte ce nu mai pot fi puse în discuție în cadrul prezentului litigiu, în mod corect s-a dispus anularea acestora pentru eliminarea lor din circuitul juridic civil și, implicit, restabilirea ordinii de drept prin înlăturarea tuturor consecințelor ce decurg din acestea.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE

Respinge recursul declarat de către recurenta G. G. prin mandatar G. D., domiciliată în ., județul Suceava, și în Bacău, ..13, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr.529 pronunțată la data de 14.03.2012 de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni, M. M., M. I.,ambii cu domiciliul în ., G. E.,domiciliată în P., ., județul Iași, R. C., domiciliată în P., ., ., județul Iași, G. G., G. C., G. G., toți cu domiciliul în Bacău, ..5, .,județul Bacău și G. D. S., domiciliat în Focșani, ., ., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.02.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

I. G. H. L. V. O. D.

Grefier,

S. A.

Red. HL/Tehnored. SA/2ex/04.04.2013/Judecător fond Babi V.

← Uzucapiune. Decizia nr. 1130/2013. Tribunalul SUCEAVA		Fond funciar. Decizia nr. 73/2013. Tribunalul SUCEAVA →

Anulare act. Decizia nr. 402/2013. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 402/2013. Tribunalul SUCEAVA