Expropriere. Sentința nr. 388/2013. Tribunalul SUCEAVA

Dezbaterile asupra cauzei de față au avut loc în ședința publică din data de 29 ianuarie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când din lipsă de timp pentru deliberare, precum și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru data 05 februarie 2013, 12 februarie 2013 și ulterior pentru 19 februarie 2013.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 14 decembrie 2011 și înregistrată sub nr._, reclamantul D. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. R. – reprezentat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor . în parte a Hotărârii nr. 42/26.10.2011 emisă de C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., cât privește cuantumul despăgubirilor acordate - 362 lei; anularea în parte a Hotărârii nr. 43/26.10.2011 emisă de C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., cât privește cuantumul despăgubirilor acordate - 729 lei; obligarea pârâtului S. R. să plătească în favoarea reclamantului o justă despăgubire, corespunzătoare valorii reale a terenurilor expropriate, de 293 mp, respectiv 591 mp, în cuantum de 60 euro/mp; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a susținut că, i s-au expropriat două suprafețe de teren, de 293 mp, respectiv de 591 mp.

Terenul de 293 mp identic cu parcela_ nou formată prin divizarea parcelei nr. 3701 din CF_ Șcheia face parte din suprafața de 340 mp „Dealul Crucii”, cu categoria de folosință teren arabil, înscrisă în TP 3220/08.11.2007 eliberat în favoarea reclamantului.

Terenul de 591 mp identic cu parcela_ nou formată prin divizarea parcelei nr. 2851 din CF_ Șcheia face parte din suprafața de 900 mp „Dealul Crucii”, cu categoria de folosință teren arabil, înscrisă în TP 2818/17.04.2002, teren care i s-a atribuit în proprietate prin S.C nr. 1382/11.04.2006 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă.

Cele două amplasamente au format obiect al procedurilor de expropriere ocazionate de lucrarea de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava".

La data de 28.09.2011 a fost convocat de către C.N.A.D.R. S.A., expropriator al imobilelor situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava", ocazie cu care s-au întocmit Procesul-verbal nr. 224/28.09.2011 și Procesul-verbal nr. 225/28.09.2011, pe care a refuzat să le semneze.

Cu această ocazie i s-a adus la cunoștință că expropriatorul acordă cu titlu de justă despăgubire suma de 729 lei pentru suprafața de 591 m.p., respectiv suma de 362 lei pentru suprafața de 293 m.p., sume cu care a căror întindere nu a fost de acord. A solicitat să i se achite o despăgubire la nivelul de 60 euro/mp.

Ulterior, C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., prin Hotărârea nr. 42/26.10.2011, a dispus plata sumei de 362 lei cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului de 293 mp teren, iar prin Hotărârea nr. 43/26.10.2011 a dispus plata sumei de 729 lei cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului de 591 mp teren.

Nici cu această ocazie, în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate, nu a acceptat cuantumul sumei acordate, solicitând să primească prețul de piață al imobilului expropriat, estimat la suma de 60 euro/mp.

Solicită reclamantul să se constate că sumele acordate cu titlu de justă despăgubire, de 362 lei, respectiv de 729 lei, sunt derizorii în raport de valoarea reală a terenului expropriat.

C. nu a avut în vedere amplasamentul terenului (intravilan, pretabil pentru construcții), pagubele produse prin expropriere, nici împrejurarea că exproprierea a condus la fărâmițarea terenului și la diminuarea valorii intrinseci a suprafeței care i-a rămas în proprietate. În plus, pe parcelele expropriate va fi construită șoseaua ocolitoare a orașului, care va fi intens traficată de mijloace de transport și utilaje de mare tonaj. Poluarea fonică iminentă este un factor negativ ce va conduce la diminuarea valorii de circulație a terenului care a rămas în patrimoniul său. Pe de altă parte, nu s-a avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară. în fine, nu s-a ținut cont de faptul că în imediata apropiere a terenului expropriat există lucrări de modernizare și dotare edilitară și că în zonă s-au dezvoltat proiecte imobiliare de o mare anvergură.

Oferirea unei despăgubiri sub valoarea reală a bunului expropriat încalcă flagrant protecția oferită de art. 1 din Protocolul 1 al CEDO, conform căruia „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (3) și (6) din Constituția României „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire"; „despăgubirile precizate la alin. (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție".

În concordanță cu prevederile constituționale, art. 562 alin. (3) noul cod civil dispune că „exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă și prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar și expropriator. în caz de divergență asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabilește pe cale judecătorească".

C. de expropriere a stabilit în cazul său valoarea despăgubirilor în raport de dispozițiile L. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Acest act normativ nu a abrogat Legea 33/1994, care se impune a fi avută în vedere pe parcursul desfășurării procedurii de expropriere, inclusiv la stabilirea cuantumului despăgubirilor.

De lege lata, în art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010, în vigoare în acest moment, cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirilor se face trimitere la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Prin urmare, acordarea despăgubirilor trebuia raportată la valoarea de circulație a terenului, care în opinia sa este de 60 euro/mp.

Legat de cuantumul despăgubirilor, a mai arătat că instanța supremă a statuat prin Decizia nr. 4386/13.09.2010, Secția civilă și de proprietate intelectuală, că legiuitorul a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, în sensul că, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul suferit de proprietar sau de alte persoane îndreptățite. Art. 26 alin. (2) din același act normativ arată că pentru calculul despăgubirii se vor lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând prejudiciul efectiv (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cesans).

Prevederile legale sus-menționate sunt de ordine publică, având caracter imperativ, reprezentând o garanție pentru proprietarul expropriat că nu este supus unei măsuri abuzive din partea autorităților statului, reprezentând, totodată, și elementul care conferă legitimitate preluării imobilului din proprietatea privată și în funcție de care se apreciază proporționalitatea măsurii de expropriere, fiind în deplină concordanță atât cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului care, în virtutea prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituție, face parte integrantă din dreptul intern, cât și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe cale de consecință, despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia, doar astfel constituind o reparație efectivă și echitabilă pentru cel expropriat și asigurându-se menținerea unui just echilibru între interesul particular și cel public.

În practica judiciară s-a mai reținut că o măsură privativă de proprietate trebuie să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Cu alte cuvinte, ea trebuie să fie, în același timp, convenabilă pentru realizarea țelului ei legitim și nedisproporționată față de acesta.

În acest context, consideră reclamantul că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială" definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interes propriu, presupunând că nici unul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate (în același sens Decizia nr._/02.12.2009, Secția civilă și de proprietate intelectuală, înalta Curte de (Casație și Justiție).

Și Curtea Europeană a statuat că imposibilitatea de a obține o despăgubire adecvată în cadrul privării de proprietate constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecției dreptului de proprietate și exigențele de ordin general, iar în absența unei indemnizații adecvate art. 1 din Protocolul 1 n-ar asigura decât o protecție iluzorie și ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradicție cu dispozițiile convenției (Hotărârea din 21.02.1986, JAMES .).

Nu în ultimul rând, solicită a se avea în vedere că pentru alte parcele expropriate din zonă, situate în imediata vecinătate, expropriatorul a îndestulat pe cei lipsiți de proprietate cu despăgubiri considerabil superioare ca valoare, comparativ cu suma pe care a oferit-o pentru terenul meu.

Consideră că în această modalitate s-au încălcat flagrant art. 16 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 26 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice, care consacră principiul interzicerii discriminării.

Așa fiind, având în vedere principiul nediscriminării și cel al echitabilității, susține reclamantul că este întemeiată pretenția sa, în sensul ca despăgubirile să fie calculate în raport de valoarea de circulație.

Art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, funcție de care se calculează acum despăgubirile, trimite la art. 77¹ din Legea nr. 571/2003 potrivit căruia Camerele Notarilor Publici vor actualiza cel puțin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulație a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcțiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. Legat de acest criteriu, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 404/A din 08.06.2010 a statuat că valoarea de piață a unui imobil este dată de însuși jocul cererii și al ofertei, iar nu de limitele de preț stabilite prin Ghidul notarilor publici la nivel județean; de asemenea, nu interesează natura de teren intravilan sau extravilan a imobilului în discuție. Singurul criteriu pentru stabilirea despăgubirilor, prevăzut de art. 26 din Legea nr. 33/1994, este „valoarea reală a imobilului", ținându-se seama de „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii Raportului de expertiză".

Având în vedere ca suma acordată cu titlu de despăgubire nu este justă, ci derizorie în comparație cu valoarea reală a imobilelor supuse exproprierii, solicită reclamantul admiterea contestației, așa cum a fost formulată.

În drept a invocat art. 1 Protocolul nr. 1 adițional la CEDO; art. 16 și art. 44 Constituția României; art. 1, art. 21, art. 26 Legea nr. 33/1994; art. 26 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice; art. 22 alin. (1) și alin. (3) Legea 225/2010; art. 274 Cod procedură civilă.

În dovedire a anexat la dosar înscrisuri.

P.-pârâtul a formulat întâmpinare, arătând că prin hotărârile nr. 42 și 43 din 26 octombrie 2001 s-a dispus plata despăgubirilor cuvenite reclamantului pentru suprafețele de teren expropriate conform HG 743/2010, astfel cum a fost modificată și completată prin HG 614/2011, în anexa acestei din urmă hotărâri reclamantul figurând înscris la pozițiile nr. 93 și 94 cu următoarele suprafețe de teren: 293 mp teren, identic cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 362 lei; 591 mp teren, identică cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 729 lei.

În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, acesta a fost stabilit în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 255/2010 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.

Astfel, potrivit art. 5 alin. 1, art. 11 alin. 7 și 8 din lege sumele individuale aferente despăgubirilor sunt estimate de expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici potrivit art. 77 ind. 1 alin. 5 din codul fiscal.

Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 expertul evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, care va întocmi raportul de evaluare prevăzut la art. 11 alin. (7) din lege, este obligat să se raporteze la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77 ind. 1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu dispozițiile legale sus menționate, prin rapoartele de evaluare întocmite de evaluator C. C., valoarea terenurilor expropriate a fost stabilită la suma de 0,3 euro/mp, corespunzător valorii determinate prin expertiza întocmită în anul 2011 de Camera Notarilor Publici Suceava pentru terenurile arabile extravilane situate pe raza . class="Style2"> Consideră că nu este întemeiată pretenția reclamantului privind plata unei despăgubiri în sumă de 60 lei/mp dat fiind faptul că, potrivit rapoartelor de evaluare întocmite în procedura administrativă, terenurile în cauză, care formează un trup comun, sunt situate la limita dintre extravilanul și intravilanul satului Sf. I., . de mențiunile din titlurile de proprietate nr. 3220/2007 și 2818/2002), au destinația de teren arabil, nu beneficiază decât de racord la rețeaua electrică, celelalte utilități (apă, termoficare, gaze, canalizare, telefonie, televiziune) fiind inexistente, iar distanța față de mijloacele de transport în comun și de unitățile comerciale din zonă este de peste 500 m față de elementele de individualizare sus menționate și față de faptul că la data exproprierii piața imobiliară din zonă suferise un declin accentuat, ofertele de cumpărare fiind reduse iar prețurile de vânzare fiind mult mai mici decât cele practicate în anii 2008-2009, apreciază că despăgubirea solicitată de reclamant este nejustificată, depășind cu mult valorile practicate pe piața imobiliară din zonă la data transferului dreptului de proprietate.

De asemenea, susține că nu este întemeiată nici pretenția reclamantului privind diminuarea valorii terenului rămas în patrimoniul său după expropriere deoarece parcelele care nu au format obiectul exproprierii nu sunt afectate sub aspectul posibilităților de utilizare, iar valoarea acestora nu s-a diminuat, ci dimpotrivă, a sporit ca urmare a construirii șoselei de centură în imediata lor vecinătate.

Sub acest aspect, se impune a se avea în vedere faptul că la data exproprierii terenurile în discuție nu erau afectate în mod efectiv realizării vreunei construcții, neexistând nici un înscris care să materializeze intenția de edificare a unei construcții, astfel încât valoarea de circulație trebuie stabilită în raport de destinația concretă de la momentul respectiv, iar nu în raport de o destinație ipotetică.

Totodată, arată că fără temei pretinde reclamantul că la calculul despăgubirii ar trebui avut în vedere și beneficiul nerealizat ce ar putea rezulta din cultivarea sau arendarea terenurilor în discuție, aceasta întrucât dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, referindu-se la "prejudiciul cauzat proprietarului", nu au în vedere în nici un caz fructele civile, naturale sau industriale ale terenului care ar putea fi percepute în viitor, ci eventualele pagube cauzate proprietarului prin afectarea altor suprafețe învecinate ca urmare a lucrărilor de expropriere. De altfel, nici nu s-ar putea concepe calculul despăgubirilor în raport de beneficiul nerealizat din exploatarea terenului deoarece, la fel ca în cazul oricărei tranzacții translative de proprietate, posibilitățile concrete de exploatare reprezintă un criteriu de determinare a prețului de circulație și nu un element separat care se adaugă acestui preț, iar cuantificarea unui eventual beneficiu nerealizat nici nu este posibilă, un astfel de beneficiu având caracter aleatoriu atât sub aspectul duratei, cât și sub aspectul posibilităților efective de materializare, care depind de factori imprevizibili și imposibil de cuantificat (climă, mod de exploatare, potențial concret de arendare, etc.).

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Conform titlului de proprietate nr. 3220/08.11.2007 emis în baza Legii nr. 18/1991, în favoarea reclamantului, acesta este proprietarul suprafeței de 340 mp teren situată la locul „Dealul Crucii”, din care prin Hotărârea nr. 42/26.10.2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordarea despăgubirilor, . a fost expropriată suprafața de 293 mp identică cu parcela_ nou formată prin divizarea parcelei 3701 din cartea funciară_ Șcheia și i s-au acordat reclamantului despăgubiri în sumă de 362 lei.

Conform titlului de proprietate nr. 2818/17.04.2002 emis în baza sentinței civile nr. 1382/11.04.2006 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă, reclamantul este proprietarul suprafeței de 900 mp teren situat la locul „Dealul Crucii”, din care prin Hotărârea nr. 43/26.10.2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordarea despăgubirilor, . a fost expropriată suprafața de 591 mp identică cu parcela_ nou formată prin divizarea parcelei 2851 din cartea funciară_ Șcheia și i s-au acordat reclamantului despăgubiri în sumă de 729 lei.

Imobilele au fost expropriate conform HG nr. 614/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 743/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava” (poziția 114 din anexa la această hotărâre).

La stabilirea despăgubirilor, expropriatorul a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora sumele acordate cu titlu de despăgubiri sunt estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite sau actualizate de camerele notarilor publici.

Criteriul sus-menționat nu poate fi însă primit, observându-se că el vizează faza administrativă necontencioasă a stabilirii despăgubirilor și este prevăzut în vederea stabilirii estimative a sumelor care urmează a fi aprobate prin hotărâre de guvern pentru îndeplinirea obiectivului „Varianta de ocolire Suceava”.

De asemenea, expertizele notariale nu reflectă valoarea de piață a imobilelor expropriate, valoare care se impune a fi avută în vedere la stabilirea despăgubirilor prin prisma dispozițiilor legale în materie.

Astfel, potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, iar potrivit art. 22 alin. 3 din lege, acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 – art. 27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.

Art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 (legea-cadru generală în materie de expropriere) la care Legea specială nr. 255/2010 face trimitere, deci aplicabil în cauză, stabilește criteriile pentru determinarea cuantumului despăgubirii, stipulând că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane interpuse și că la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța de judecată, trebuie să țină seama de prețul la care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile aduse de aceștia.

Prin Decizia nr. 9760/02.XII.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București s-a stabilit că „sintagma prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială prevăzută de art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceștia nu este supus unei constrângeri exagerate”.

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, pentru terenul expropriat s-a stabilit o valoare de piață de 26,81 euro/mp, rezultând un total de 23.700 euro, concluziile expertizei fiind însușite de toți cei trei experți care au format comisia de evaluare stabilită în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994.

La acordarea despăgubirilor totale, instanța urmează a avea în vedere și valoarea de piață a două suprafețe de teren rămase neexpropriate care nu mai pot fi folosite în continuare conform categoriei de folosință, întrucât intră sub incidența restricțiilor de construire incluse în zona de protecție, respectiv valoarea de 1300 euro pentru suprafața de 47 mp și valoarea de 8300 euro pentru suprafața de 309 mp.

Instanța nu poate primi susținerile reclamantului de acordare a sumei de 8600 euro reprezentând câștigul nerealizat din punct de vedere al terenului privit ca investiție (realizarea unei construcții sau înstrăinarea în vederea edificării unor construcții), motivat de reclamant prin aceea că intenționa să procedeze la comasarea parcelelor și la solicitarea de eliberare a unei autorizații de construire.

Aceasta întrucât, pe de o parte, prejudiciul invocat în acest sens este unul viitor și nesigur, iar pe de altă parte, reclamantului i s-au acordat despăgubiri pentru expropriere care echivalează cu o înstrăinare forțată, despăgubirile constând în prețul de piață al terenului, astfel că acordarea sumei solicitate ar echivala cu o dublă despăgubire.

Din aceleași considerente, tribunalul constată nefondată și cererea de acordare a sumei de 4500 euro contravaloarea daunelor provenite din câștigul nerealizat din obținerea recoltei de pe terenul expropriat.

În consecință, tribunalul va admite acțiunea, va desființa în parte hotărârile atacate și va acorda reclamantului suma de 33.300 euro cu titlu de despăgubiri, din care 23.700 euro valoarea celor două suprafețe de teren care au format obiectul exproprierii și 9600 euro valoarea terenului rămas neexpropriat și devenit inutilizabil ca urmare a exproprierii.

Având în vedere și prevederile art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată constând din onorariu expert și onorariu avocat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea având ca obiect expropriere formulată de reclamantul D. N. domiciliat în mun. Suceava, .. 38, .. B, . în contradictoriu cu pârâții S. R. – reprezentat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul în mun. București, .. 38, sector 1 și C. de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor . sediul în ..