Fond funciar. Decizia nr. 1758/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1758/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 3715/227/2012
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1758
Ședința publică din data de 04 IULIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanții C. E. și C. D., ambii domiciliați în localitatea Rădășeni, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.683 din data de 21 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. DE A. A LEGII FONDULUI FUNCIAR NR.18/1991 RĂDĂȘENI, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, T. P., T. G. și T. N., din localitatea Rădășeni,județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 27 IUNIE 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 04 IULIE 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL :
Asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ la data de 22.11.2012, reclamanții C. E. și C. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții: C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. de fond funciar Rădășeni, T. P., T. G. și T. N., să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 952/02.09.1996 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, pârâtului T. P., în sensul excluderii suprafeței de 2.000 mp din suprafața de 6.300 mp teren arabil, amplasată la locul numit „Deal Pocoleni", situată în extravilanul satului Rădășeni, învecinată cu M. V.- N, T. Gv. - E, drum - S, M. C. – V, de asemenea, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 600/21.02.2008 de Biroul Notarului Public M. A., încheiat între pârâtul T. P., în calitate de vânzător și pârâții T. G. și T. N., în calitate de cumpărători, contract prin care s-a vândut terenul din litigiu, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanții arată că, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1866/11.07.2011, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.000 mp, teren arabil situat în extravilanul loc. Rădășeni între vecinii: la N - Mercorie P., la E - drum, la S - Ș., la V - Coastă, de la numitul C. I. G..
Pentru această suprafață de teren, numitul C. I. G. a formulat cerere pentru reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991, reconstituindu-i-se dreptul de proprietate prin sentința civilă nr. 4578/06.06.1994, ulterior eliberându-i-se titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996.
Suprafața de 2.000 mp a fost deținută de numitul C. I. G. anterior cooperativizării, acest teren provenind de la mama acestuia, C. P., care o primise cu titlu de moștenire, prin testamentul din 30 ianuarie 1939.
Ulterior eliberării titlului vânzătorului reclamanților - C. I. G., s-a eliberat titlul de proprietate nr. 952/2.09.1996 pârâtului T. P., pentru suprafața de 6.300 mp, teren arabil, amplasat la locul numit „Deal Pocoleni, situat în extravilanul satului Rădășeni, învecinat cu M. V. - N, T. Gav. - E, drum - S, M. C.-V.
În baza acestui titlu s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600/21.02.2008, ce constituie actul de proprietate al penultimilor pârâți.
Titlul de proprietate nr. 952/1996 este eliberat cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991, întrucât punerea în posesie nu a fost făcută cu respectarea dispozițiilor legii fondului funciar.
În primul rând, pârâtul T. P. nu figurează în rolul agricol, în baza căruia s-a efectuat reconstituirea, cu suprafața de 6.300 mp la locul numit „Deal Pocoleni”, în mod greșit, beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, pe amplasamentul menționat în titlul de proprietate contestat, acesta nedeținând niciodată, anterior cooperativizării, acest teren la locul în litigiu.
În al doilea rând, vânzătorul lor face dovada vechiului amplasament cu înscrisuri, care au stat la baza punerii în posesie din aprilie 1996, anterior punerii în posesie a pârâtului T. P..
Faptul că terenul reconstituit vânzătorului lor a fost delimitat, anterior cooperativizării, pe amplasamentul menționat în titlul de proprietate nr. 907/1996, este reținut cu putere de lucru judecat în sentința civilă nr. 1119/19.05.1999 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. 174/1999, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 285/11.02.2000 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 8922/1999.
Pârâtul T. P., atât în timpul procedurii de reconstituire, cat și ulterior emiterii titlului, cu prilejul înstrăinării terenului a manifestat o evidentă rea-credință, deoarece știa care este situația juridică a terenului în litigiu, inducând C. de fond funciar Rădășeni în eroare, și profitând de poziția pe care o avea fiul său, pârâtul T. G. în cadrul Primăriei .> Chiar presupunând, prin absurd, că amplasamentul reconstituit numitului C. I. G. corespunde vechiului amplasament al proprietății pârâtului T. P., solicită a se avea în vedere prevederile art. III alin. 22, din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005, potrivit cu care numitul C. G. beneficiază de incidența normelor de protecție prevăzute de legea fondului funciar (întrucât, la data punerii acestuia în posesie această suprafață de teren era libera), urmând ca pârâtul să solicite și să primească teren pe un amplasament echivalent din terenul aflat la dispoziția comunei.
Întrucât titlul de proprietate nr. 952/1996 a fost eliberat cu nerespectarea dispozițiilor legale, fiind nul absolut parțial, apreciază că și actul de înstrăinare autentificat sub nr. 600/21.02.2008 este afectat de nulitate.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. III alin. 22, din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 247/19.07.2005, art. 948 Cod civil.
În dovedire, a depus la dosar în copie, următoarele înscrisuri: titlurile de proprietate nr. 952/1996, nr. 907/1996, sentința civilă nr. 1119/19.05.1999, contract vânzare-cumpărare nr. 600/21.02.2008, sentința civilă nr. 4578/6.06.1994 și a solicitat proba cu martorii M. P. și M. I. (f. 7-19 dosar).
Legal citată C. de fond funciar Rădășeni, jud. Suceava a depus la dosar întâmpinare, precum și documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 952/1996, nr. 907/1996 (f. 27-41 dosar), susținând că instanța are competența de a soluționa cererile părților.
C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin întâmpinarea atașată la dosar a arătat că, documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate pot fi cerute de la Comisiilor locale, care dețin în arhive aceste înscrisuri.
Totodată, solicită respingerea cererii reclamanților cu privire la cheltuielile de judecată, motivat de faptul că, în calitate de autoritate administrativ-jurisdicțională, comisia județeană acționează „din oficiu” conform art. 6 lit. c, d din HGR nr. 890/2005, fapt ce exclude răspunderea procesuală în sensul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă.
Pârâții T. P., T. G. și T. N. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii reclamanților și rectificarea înscrierilor în cartea funciară nr._ UAT Rădășeni, în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților asupra bunului imobil constând în suprafața de 2000 mp teren, situată la locul „Deal Pocoleni”, identică cu corpul de proprietate nr._, întrucât . înscrisă peste parte din suprafața de 6300 mp cuprinsă în titlul de proprietate nr. 952 din 02.09.1996, emis pe numele prim-pârâtului T. P. și în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21.02.2008 la BNP M. A. prin care secund pârâții T. G. și T. N. au dobândit suprafața de 6300 mp de la locul „Deal Pocoleni”.
A mai solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Susțin pârâții că, prin acțiunea promovată, reclamanții Caeriu E. și Caeriu D. au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 952 emis la data de 02.09.1996, de C. județană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, pârâtului T. P., în sensul excluderii suprafeței de 2000 mp din suprafața de 6300 mp teren arabil, amplasat la locul numit „Deal Pocoleni”, situat în extravilanul satului Rădășeni, învecinat cu M. V. - N, T. G. - E, drum - S, M. C. -V, precum și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600 din 21.02.2008 de BNP M. A., încheiat între pârâtul T. P., în calitate de vânzător și pârâții T. G. și T. N. în calitate de cumpărători, cu cheltuieli de judecată.
Apreciază că acțiunea reclamanților este neîntemeiată, întrucât atât titlul de proprietate cât și contractul de vânzare-cumpărare a căror nulitate se cere prin acțiune au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cu respectarea tuturor condițiilor de valabilitate cerute de lege.
Prin cererea formulata, reclamanții au precizat modul de dobândire al suprafeței de 2000 mp, în litigiu, respectiv sentința civilă nr. 4578 din 06.06.1994 a Judecătoriei Fălticeni, obținută pe baza declarațiilor a doi martori, având în vedere că vânzătorul acestora, C. G., nu a figurat în registrul agricol cu suprafața respectivă.
Susțin reclamanții că, G. C. ar fi deținut acest teren anterior cooperativizării, (aspect nereal), că suprafața de 2000 mp ocupată din terenul său a aparținut mamei sale C. P. (fostă U.), conform testamentului din 30 ianuarie 1939, prin care tatăl acesteia i-a transmis suprafața de 11 prăjini sau 1969 mp la locul „Dealul Pocoleni”.
Aceștia au mai invocat faptul că, V. G. U. (străbunicul reclamantei) a dobândit prin actul de vânzare - cumpărare nr. 3785/1921, suprafața de 22 prăjini (3738 mp) la locul „Dealul Pocoleni”, din care apoi, i-a testat fiicei sale C. P., cele 11 prăjini susmenționate.
Precizează că, deși C. P. a primit doar 11 prăjini prin testament, numitul C. G. fiul acesteia, deține în prezent, la locul „Deal Pocoleni” 20 prăjini, respectiv 3600 mp, între vecinii Ș. N. I., drum, V. I. U., drum.
Acesta a solicitat mai întâi reconstituirea dreptului de proprietate pentru 22 prăjini la locul „Deal Pocoleni”, sens în care a fost emis titlul de proprietate nr. 911/4.06.1996, reconstituirea făcându-se în indiviziune cu frații săi. Apoi, a mai solicitat încă o dată reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2000 mp tot la locul „Deal Pocoleni”, întemeindu-și cererea pe același testament și pe același act de vânzare - cumpărare din anul 1921, pretinzând că este vorba de teren nedeclarat.
Prin sentința civilă nr. 4578 din 06.06.1994 a Judecătoriei Suceava, i-a fost admisă cererea petentului (fără prea multe verificări), iar ulterior, i s-a emis titlul de proprietate nr. 907/28.05.1997 pentru suprafața de 2000 mp la locul „Deal Pocoleni”, între vecinătăți care nu se regăsesc în zona în care se află terenul proprietatea sa.
Trupul de 11 prăjini teren, cuprins în testamentul susmenționat are un alt amplasament, conform actului de vânzare din 1921 care prevede că terenul în cauză este limitat pe două părți de drumuri, având cu totul alte vecinătăți decât cele existente, efectiv, în teren.
Faptul că suprafața de 2000 mp teren cuprinsă în titlul de proprietate emis în favoarea vânzătorului reclamanților, C. G., la locul „Deal Pocoleni”, are cu totul alți vecini decât cei aflați în mod efectiv în teren, s-a stabilit prin raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. 1445/_, aflat pe rolul Judecătoriei Fălticeni, care are ca obiect revendicare și daune.
S-a stabilit prin această expertiză că, schița de punere în posesie a vânzătorului G. C. nu corespunde cu planul cadastral, în sensul că, în fișa proces-verbal de punere în posesie suprafața de 2000 mp în litigiu are dimensiunile de 25m/80m, pe când în planul cadastral aceasta are dimensiuni de 292,90 m/7,04 m. De asemenea, în planul cadastral în partea de nord suprafața în litigiu are ca vecin Coasta, ori în teren până la Coastă mai sunt un rând de ogoare, astfel că planul cadastral este întocmit în mod eronat cuprinzând parte din terenul lor.
Pe de alta parte, titlul nr. 952/2.09.1996 emis în favoarea prim-pârâtului T. P., a fost emis cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991, în sensul că a formulat cerere în termen legal, pentru toate suprafețele pe care le-a avut în proprietate și stăpânire, anterior cooperativizării, deci și pentru suprafața de 2000 mp, în litigiu, care face parte din . la locul „Deal Pocoleni”, cu care a fost pus în posesie în mod legal.
Acest teren a fost moștenit de la autorii săi, astfel că, o parte din tarlaua respectivă a fost pusă în posesia sa și a rudelor, fiind vecin cu fratele său T. G., S. I. - văr și S. P. V. - unchiul său, așa cum rezulta din tabelul cu punerile în posesie întocmit de C. de fond funciar Rădășeni.
Înțelege să depună la dosar titlurile eliberate pe numele vecinilor acestui teren pentru a demonstra ca figurează ca vecin la fiecare dintre aceștia.
Susține că, numitul C. G. nu figurează ca vecin nici în titlul său nr. 952/1996 și nici în titlurile vecinilor suprafeței de 6300 mp.
A fost înscris în registrul agricol cu suprafața de 5400 mp la locul „Deal Pocoleni”, deoarece fiind calificat chiabur, a fost obligat ca din fiecare . să declare mai puțin. Însă, potrivit măsurătorilor, la locul în litigiu, deține în prezent suprafața de 5244 mp așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în dosarul susmenționat.
La data punerii în posesie, măsurătoarea s-a făcut compasul iar experta a efectuat măsurători cu teodolitul.
Pârâtul T. P., a stăpânit terenul până în anul 2008 când l-a vândut secund-pârâților T. G. și N. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 600/21.02.2008, aceștia l-au stăpânit în continuare până în anul 2011.
Din această parcelă numitul G. C., tatăl reclamantei, le-a ocupat în anul 2011, suprafața de 2000 mp pe motiv că ar avea emis titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996, și că ar fi intabulat terenul pe numele său.
Menționează că nu au fost înștiințați de măsurătorile pe care acesta le-a făcut peste terenul lor, nu au cunoscut acest lucru, astfel că au fost în imposibilitate să facă vreo opoziție la data intabulării.
Discutând cu inginerul care a întocmit planul de amplasament (care nu corespunde cu schița de punere în posesie întocmită de comisie), acesta a susținut că a măsurat unde i s-a indicat de către solicitant fără a lua legătura cu vecinii terenului ce urma a fi intabulat.
Așadar, cum justifică pe deplin dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de la locul „Deal Pocoleni”, se impune și rectificarea cărții funciare în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 2000 mp identică cu corpul de proprietate nr._ din CF_ a comunei cadastrale Rădășeni, jud. Suceava.
În concluzie, solicită respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Au mai arătat pârâții că nu au fost citați la termenul din data de 16 ian 2013, aflând despre proces în ziua în care a angajat apărător fără să cunoască pretențiile reclamanților.
În dovedire, au depus la dosar în copie raportul de expertiza efectuat în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Fălticeni, procesul-verbal de punere în posesie, tabelul cu punerile în posesie, titlurile de proprietate ale vecinilor terenului în litigiu: T. G., Mercorie N. C., M. I. V., arbore genealogic pentru a dovedi rudenia cu vecinii terenului în litigiu, testamentul din 1939 și actul de vânzare din 1921 invocate de reclamanți, plângere penală și a solicitat probele cu interogatoriul reclamanților și cu martorii: M. C., M. V. și A. I. (f. 55-111 dosar).
Prin sentința civilă nr. 683 din data de 21 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, s-a respins ca nefondată, acțiunea civilă având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate și constatare nulitate contract de vânzare-cumpărare formulată de reclamanții C. E. și C. D., domiciliați în ., în contradictoriu cu pârâții: C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. de fond funciar Rădășeni, T. P., T. G. și T. N., domiciliați în ..
S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți T. P., T. G. și T. N..
S-a rectificat înscrierea din Cartea Funciară nr._ UAT Rădășeni, jud. Suceava, în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților-pârâți C. E. și C. D., cu privire la imobilul - teren în suprafață de 2000 mp situată la „Deal Pocoleni”, ..
Reclamanții-pârâți au fost obligați să plătească pârâților-reclamanți T. P., T. G. și T. N. suma de 515,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii suprafeței de 2000 mp teren, arabil, situată în extravilanul satului și comunei Rădășeni, jud. Suceava, între vecinii: Mercorie P. - N, drum - E, Ș. - S și Coastă - V.
Această suprafață de teren a fost dobândită de către aceștia, prin cumpărare, de la C. I. G., titularul dreptului de proprietate înscris în titlul nr. 907/1996, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1866/11.07.2011 de BNP M. A. și Ș. A. - Fălticeni, jud. Suceava (f. 16-19 și 13 dosar).
În această calitate, reclamanții au contestat legalitatea și temeinicia titlului de proprietate nr. 952/1996 emis pârâtului T. P., în sensul excluderii suprafeței de 2000 mp din suprafața totală de 6300 mp arabil, situată la locul „Deal Pocoleni”, extravilan ., jud. Suceava, între vecinii: M. V. - N, T. Gav. - E, drum - S și M. C. - V.
De asemenea, au solicitat și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 600/21.02.2008 de BNP M. A. - Fălticeni, jud. Suceava, încheiat între T. P. și pârâții T. G. și T. N., contract la baza căruia a stat titlul de proprietate nr. 952/1996.
În circumstanțele în care sunt supuse controlului judecătoresc două titluri de proprietate emise în același an și pentru persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri situate în . cunoscută și sub denumirea „R.”, se impune analiza documentației prealabile eliberării acestor două titluri avându-se în vedere și posesia mai bine caracterizată.
Astfel, titlul de proprietate nr. 907 emis la data de 28.05.1996, numitului C. I. G., vânzătorul din contractul opus de către reclamanți, are la bază sentința civilă nr. 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, prin care s-a anulat hotărârea 1242 T/1993 a Comisiei Județene Suceava și s-a reconstituit petentului, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 0,56 ha teren (f. 14, 15 dosar).
În dispozitivul acestei hotărâri se reține că, petentul deține suprafața de 0,56 ha teren agricol, situată pe raza comunei Rădășeni, din care, 0,36 ha, la locul „În deal” și 0,20 ha la locul „Deal Pocoleni”, care nu au figurat în registrul agricol al comunei.
Petentului C. I. G. deși i-a fost eliberat titlul de proprietate sus-menționat în care este înscrisă suprafața de 2000 mp teren arabil, extravilan, ., jud. Suceava, la locul „Pocoleni”, acesta formulează o acțiune pentru obligare la punere în posesie, în contradictoriu cu Comisia comunală de fond funciar Rădășeni.
Această acțiune, înregistrată sub nr. 174/1999 pe rolul Judecătoriei Fălticeni, prin care solicită obligarea Comisiei comunale Rădășeni să-l pună în posesie cu suprafața de 0,20 ha teren, situată în tarlaua „Deal Pocoleni”, conform sentinței civile nr. 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, a fost admisă prin sentința civilă nr.1119 din 19 mai 1999( f.10 dosar)
Recursul declarat de către C. comunală Rădășeni, jud. Suceava împotriva acestei hotărâri, este respins prin decizia civilă nr. 285/2000 a Tribunalului Suceava, reținându-se că, intimatului i s-a întocmit titlul de proprietate, terenul fiind identificat, delimitat și atribuit în posesie, conform unei fișe tehnice întocmită în prealabil titlului (f. 10-12 dosar).
Prin urmare, apar ca cel puțin neclare circumstanțele în care, C. T. G., titular al unui drept de proprietate recunoscut în baza Legii nr. 18/1991 și înscris într-un titlu de proprietate eliberat încă din anul 1996, solicită obligarea comisiei locale la punere în posesie, în baza unei hotărâri judecătorești pronunțată în anul 1994, în considerentele căreia se reține că, stăpânește terenul (f. 14, 15 dosar).
Se mai reține în considerentele sentinței civile de reconstituire a dreptului de proprietate că, petentul este beneficiarul unui testament (f. 71 dosar).
Prin testamentul din 30.01.1939, numitul V. G. U. testează în favoarea fiicei sale P. I. C., 11 prăjini sau 1969 mp arătură, în dealul Pocoleni, cumpărată cu actul 3785/1921, între megieșii V. I. U., G. Ș. și capetele cu drumurile.
De observat că, G. V. U. a vândut soților E. și V. G. V. U. mai multe suprafețe de teren printre care și suprafața de 22 prăjini, sau 39 ari arătură pe Dealul Pocoleni, megieșit cu I. Ș., V. I. U. și drumurile, situația juridică a diferenței de 11 prăjini nefiind lămurită în cuprinsul testamentului menționat(f. 72 dosar).
Situația juridică a suprafeței ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 1921 și testamentului încheiat în anul 1939, nu este cunoscută sau recunoscută și în circumstanțele în care teritoriul comunei Rădășeni a fost supus cooperativizării în anii 1959-1962 iar terenurile au fost înscrise în Registrul Agricol.
Pe de altă parte, titlul de proprietate nr. 952/02.09.1996, emis pârâtului T. P. în același an cu titlul vânzătorului C. T. G. și care a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare contestat, este potrivit documentației prealabile dar și posesiei,diferit structurat.
Astfel, T. P. a figurat în registrul agricol 1959-1962 cu suprafața de 5400 mp teren arabil, situată în extravilanul satului și comunei Rădășeni, jud. Suceava, la locul „Deal Pocoleni”, suprafață care a fost înscrisă în adeverința provizorie de proprietate nr. 3337/25.10.1991.
Suprafața pe care pârâtul T. P. a avut-o înscrisă în registrul agricol la locul „Deal Pocoleni” are întinderea reală în teren de 5244 mp, potrivit raportului de expertiză întocmit de ing. U. O. în dosarul nr._ și provine din terenul ce a făcut obiectul actului de vânzare încheiat la 04.07.1918 pentru suprafața de 110 prăjini, sau 1,96 ha teren, dobândită de către autorul său, numitul T. G. (f. 116, 117, 128-137 dosar).
Nu pot fi supuse controlului judecătoresc celelalte suprafețe de teren înscrise în titlul de proprietate emis pârâtului T. P., câtă vreme obiectul cauzei vizează doar suprafața de 6300 mp teren arabil, din care stăpânește în mod real, doar 5244 mp în .>
Reclamanții nu au contestat situația juridică a celorlalte suprafețe de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 952/1996, emis pârâtului și situate la locul „Deal Pocoleni”, ci doar au emis pretenții cu privire la suprafața de 2000 mp ce figurează înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele C. P. I..
Martorul M. I. audiat în cauză, la solicitarea reclamanților, a arătat că au existat neînțelegeri cu privire la îndreptățirea unora sau altora dintre cetățenii comunei Rădășeni să stăpânească terenuri în . „Deal Pocoleni” sau „R.”, situație care reiese și din răspunsul nr. 1756/1994 întocmit de către Prefectura Județului Suceava, urmare a unei scrisori adresată de către Sindicatul „Propact” (f. 113, 146-149 dosar).
În cuprinsul acestui răspuns al Prefecturii Județului Suceava, se face referire la modificări, adăugiri și ștersături efectuate odată cu întocmirea listelor pentru stabilirea dreptului de proprietate, în volumele RA din anii 1959-1962.
Prin urmare, C. I. G., vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare opus de către reclamanți, în calitatea sa de cetățean al satului și comunei Rădășeni, avea cunoștință despre neînțelegerile existente cu privire la evidențele din registrul agricol privind . „R.”.
Cu toate acestea, se adresează instanței și solicită anularea unei Hotărâri a Comisiei Județene Suceava de respingere a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren agricol situat pe raza comunei Rădășeni și, martorii audiați declară că, deține 0,56 ha teren, din care 0,20 ha la locul „Deal Pocoleni” (f. 14, 15 dosar).
Mai mult decât atât, deși se afla în posesia unui titlu de proprietate, înțelege să solicite și obligarea comisiei locale la punerea sa în posesie fără ca această hotărâre să fie opozabilă pârâtului T. P., titularul adeverinței provizorii de proprietate, precum și a titlului de proprietate emis în același an cu titlul opus de către C. I. G..
Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, pentru eliberarea unui titlu de proprietate se întocmește o documentație prealabilă din care face parte și un proces-verbal de punere în posesie, conform art. 33 și următoarele din HG nr. 890/2005.
Astfel, se observă că, punerea în posesie a lui C. I. G. nu s-a făcut pe terenul înscris în titlul de proprietate contestat și stăpânit de către pârâți pentru că, în această ipoteză ar fi fost necesar ca după pronunțarea sentinței civile nr. 1119/1999 și până la înstrăinarea terenului către reclamanți, vânzătorul C. I. G., să fie obligat să promoveze o acțiune potrivit dispozițiilor art. 480 și următoarele Cod civil, împotriva pârâților.
Atât reclamanții cât și pârâții T. au titluri de proprietate emise în temeiul dispozițiile Legii nr.18/1991 modificată și republicată, titlul nr.907 fiind emis cu aproape cu 4 luni înaintea celui cu nr. 952 opus de către pârâți .
Această circumstanță, a anteriorității în timp, nu este însă de natură să confere putere titlului nr. 907 al vânzătorului C. I. G. câtă vreme autorul pârâților, numitul T. Gh.,are un drept preferabil (nemo dat quod non habet).
Mai mult decât atât posesia pârâților este mai bine caracterizată, aceștia fiind în posesia terenului în litigiu încă din anul 1991, când a fost emisă adeverința provizorie de proprietate nr. 3337/25.10.1991.
Toate cele de mai sus reținute a format convingerea instanței că, titlul de proprietate nr. 952/1996 a fost emis cu respectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 18/1991 republicată și HG nr. 890/2005, astfel încât, în temeiul art. III alin. 1 lit. a pct. (ii) din Legea nr. 18/1991 republicată coroborate cu dispozițiile art. 27 din același act normativ și dispozițiilor art. 33 și următoarele din HG nr. 890/2005, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Pentru aceleași considerente și în temeiul de drept deja reținut, coroborat cu dispozițiile art. 119 Cod procedură civilă și art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 s-a admis cererea reconvențională și s-a rectificat înscrierea din Cartea Funciară nr._ UAT Rădășeni, jud. Suceava, în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților-pârâți C. E. și C. D., cu privire la imobilul - teren în suprafață de 2000 mp situată la „Deal Pocoleni”, ., precum și de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe în temeiul disp. art. 299 și următoarele Cod Procedură Civilă au promovat recurs reclamanții C. E. și C. D., solicitând în conformitate cu art. 312 Cod procedură civilă, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul de a admite cererea și de a se constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 952/2.09.1996, eliberat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, pârâtului T. P., în sensul excluderii suprafeței de 2.000 mp din suprafața de 6300 mp teren arabil, amplasat la locul numit „Deal Pocoleni", situat în extravilanul satului Rădășeni, învecinat cu M. V.- N, T. Gav. - E, drum - S, M. C. - V. Și, pe cale de consecință, nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 600/21.02.2008 de Biroul Notarului Public M. A. - încheiat între pârâtul T. P., în calitate de vânzător și pârâții T. G. și T. N., în calitate de cumpărători, contract prin care s-a vândut terenul din litigiu, respingerea cererii reconvenționale.
Recurenții au precizat că motivele de casare se încadrează în disp. art. 304 pct. 7, 9 și art. 3041 Cod procedură civilă, apreciind că hotărârea primei instanțe este esențialmente nelegală și netemeinică.
Instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legii fondului funciar, respectiv a art. 9-11, 23 și 36 din Legea nr. 18/1991 și art. III din Legea nr. 169/1997, precum și a disp. art. 33 și art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Hotărârea judecătoriei este netemeinică întrucât instanța de fond a apreciat, în mod greșit, probele administrate în cauză.
Ca atare, instanța de fond a încălcat principiul rolului activ, principiul disponibilității și al aflării adevărului, pronunțând o sentință esențialmente nelegală și netemeinică.
Prin cererea formulată, reclamanții - recurenți au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 952/1996, în sensul excluderii suprafeței de 2.000 mp din suprafața de 6300 mp teren arabil, amplasat la locul numit „Deal Pocoleni", situat în extravilanul satului Rădășeni, învecinat cu M. V.- N, T. Gav. - E, drum -S, M. C. - V precum și nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 600/21.02.2008 de Biroul Notarului Public M. A. - încheiat între pârâtul T. P., în calitate de vânzător și pârâții T. G. și T. N., în calitate de cumpărători, contract prin care s-a vândut terenul din litigiu.
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod proc. civ. hotărârea va cuprinde „motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Principiul general consacrat de Codul de procedura civilă, impune ca orice hotărâre judecătorească să fie motivată pentru a da posibilitatea instanțelor superioare să exercite controlul judiciar.
Prin interpretarea art. 304 pct. 7 Cod proc. civ, practica și literatura juridică în materie a stabilit că motivarea sumară, insuficientă a unei hotărâri judecătorești echivalează cu nemotivarea hotărârii care trebuie reformată. Tot nemotivată este calificată hotărârea care cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Deși, prin cererea formulată s-a solicitat a se constata nulitatea, unui titlu de proprietate, instanța de fond nu analizează în niciun fel susținerile lor cu privire la nulitatea titlului de proprietate și nici motivele pentru care au solicitat respingerea cernii reconvenționale ca inadmisibilă, în principal, și nefondată în subsidiar.
Hotărârea este nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1866/11.07.2011, au dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.000 mp, teren arabil situat în extravilanul loc. Rădășeni între vecinii la N - Mercorie P., la E - drum, la S - Ș., la V - Coastă, de Ia numitul C. 1. G..
Pentru această suprafață de teren, numitul C. I. G. a formulat cerere de reconstituire în temeiul legii nr. 18/1991, reconstituindu-i-se dreptul de proprietate prin S.C. nr. 4578/6.06.1994 (fila 14), ulterior eliberându-i-se Titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996 (fila 13) (suprafață situată în sola 13).
Suprafața de 2.000 mp a fost deținută de numitul C. I. G. anterior cooperativizării, acest teren provenind de la mama sa, C. P., care o primise cu titlu de moștenire de la tatăl acesteia V. G. U., prin testamentul din 30 ianuarie 1939.
Def. V. G. U. dobândise dreptul de proprietate asupra suprafeței de 11 prăjini testate (parte dintr-un trup de 22 prăjini), prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 3785/1921, suprafață învecinată cu I. Ș., V. I. U. și drumurile.
Ulterior eliberării titlului vânzătorului reclamanților, C. I. G., s-a eliberat Titlului de Proprietate nr. 952/2.09.1996 (fila 7) pârâtului T. P., pentru suprafața de 6.300 mp, teren arabil, amplasat la locul numit „Deal Pocoleni", situat în extravilanul satului Rădășeni, învecinat cu M. V.- N, T. Gav. - E, drum - S, M. C. - V (teren situat în sola 4).
În baza acestui titlu s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 600/21.02.2008 (fila 8), ce constituie actul de proprietate al penultimilor pârâți.
Titlul de Proprietate nr. 952/1996 este eliberat cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991, întrucât punerea în posesie nu a fost făcută cu respectarea dispozițiilor legii fondului funciar.
Astfel, pârâtul T. P. nu figurează în rolul agricol, în baza căruia s-a efectuat reconstituirea, cu suprafața de 6.300 mp la locul numit „Deal Pocoleni", în mod greșit, beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, pe amplasamentul menționat în titlul de proprietate contestat, acesta nedeținând niciodată, anterior cooperativizării, acest teren la locul în litigiu.
Au solicitat a se observa că în fișa rol agricol aferentă anilor 1959-1962 (fila 31), pârâtul T. P. figurează la locul numit Deal Pocoleni cu 4 parcele ce însumează 2,52 ha (0,36+0,54+1,44+0,18 = 2,52).
Prin Titlul de proprietate nr. 952/1996 (7) s-a reconstituit dreptul de proprietate, la Deal Pocoleni, pentru suprafața de 2,96 ha (0,36+0,63+1,80+0,17=2,96), cu 0,44 ha mai mult decât ar fi fost îndreptățit.
Față de aceste considerente, în mod greșit a reținut prima instanță că nu au contestat situația juridică a suprafețelor situate la Deal Pocoleni, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului T. P., acest aspect nefiind în niciun fel analizat de prima instanță și că pârâtul T. P. este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren a cărui proprietar suntem.
Un alt aspect ce confirmă susținerea recurenților că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața respectivă s-a făcut cu nerespectarea dispozițiile legale vizează faptul că suprafața de 6.300 mp de la Deal Pocoleni este situată în sola 4, în timp ce vecinii din titlu de proprietate (Mercorie C., M. V.) au teren în sola 12, vecin cu terenul lui T. P..
Mai mult decât atât, au mai solicitat a se observa că punerea în posesia a pârâtului T. P. este ulterioară punerii noastre în posesie, respectiv în septembrie 1996 (fila 30).
Un alt aspect pe care au înțeles să î1 învedereze recurenții instanței vizează faptul că, vânzătorul acestora a făcut dovada vechiului amplasament cu înscrisuri, care au stat la baza punerii în posesie din aprilie 1996 (f.35), anterior punerii în posesie a pârâtului T. P..
Faptul că terenul reconstituit vânzătorului nostru a fost deținut, anterior cooperativizării, pe amplasamentul menționat în titlul de proprietate nr. 907/1996, este reținut cu putere de lucru judecat în S.C. nr.1119/19,05.1999 (f. 10) pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. 174/1999, definitivă și irevocabilă prin DC. nr. 285/11.02.2000 (fila 11) pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 8922/1999.
Acest aspect este confirmat și de declarația martorei Mercorie P., care arată că terenul său provine de la def. V. I. U. (bunicul matern), persoană care, în testamentul din 1939 al def. V. G. U., figurează ca vecin al suprafeței de 11 prăjini cu care fusese înzestrată C. P., mama autorului nostru.
Martora Mercorie P. figurează ca vecin în titlul lor de proprietate (N) și este soția lui Mercorie C. ce apare ca vecin în titlul opus de pârâți.
De asemenea, martorul M. loan a arătat că înainte de C.A.P., acest teren a aparținut familiei U. C..
La analiza titlurilor de proprietate pe care și le opun părțile, prima instanță trebuia să aibă în vedere dispozițiile legale aplicabile la momentul întocmirii acestora, respectiv Legea nr. 18/1991 și H.G. nr. 131/1991 privind regulamentul de aplicare a legii nr. 18/1991.
Potrivit art. 35 din H.G. nr. 131/1991 „în baza titlului de proprietate eliberat pe baza opțiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunală, orășenească sau municipală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puși în posesie titularii, ținând seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanța față de localitate și căile publice de comunicație, amenajările pentru îmbunătățiri funciare). Această delimitare, precum și parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale".
Articolul 36 din același act normativ prevede că „Punerea în posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe bază de măsurători topografice".
Față de aceste dispoziții legale, nu apar „ca cel puțin neclare circumstanțele" în care autorul nostru a solicitat obligarea Comisiei de fond funciar la punerea în posesie.
Delimitarea făcută anterior emiterii titlului făcea parte din documentația necesară emiterii titlului, punerea în posesie efectivă efectuându-se după eliberarea titlului de proprietate.
Autorul recurenților, deși avea reconstituit dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească, datorită șicanelor, a fost nevoit să solicite obligarea Comisiei de fond funciar Rădășeni la punerea în posesie cu suprafața reconstituită.
Pârâții încearcă să inducă ideea că ei nu ar fi îndreptățiți la această suprafață de teren, întrucât mai dețin o suprafață de 3.600 mp la locul numit R., pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Recurenții au solicitat înlăturarea acestei susțineri, pentru următoarele considerente: această susținere a fost făcută și de C. de fond funciar Rădășeni în momentul reconstituirii dreptului de proprietate, apărare care a fost înlăturată, reținându-se, cu putere de lucru judecat, că nu există identitate între cele două suprafețe (D.C. nr. 285/11.02.2000 (fila 11) pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 8922/1999).
Pârâtul T. P., atât în timpul procedurii de reconstituire, cât și ulterior emiterii titlului, cu prilejul înstrăinării terenului a manifestat o evidentă rea credință, deoarece știa care este situația juridică a terenului din litigiu, inducând C. de fond funciar Rădășeni (din care făcea parte) în eroare, și profitând de poziția pe care o avea fiul său, pârâtul T. G., în cadrul Primăriei .> Chiar presupunând, prin absurd, că amplasamentul reconstituit numitului C. I. G. corespunde vechiului amplasament al proprietății pârâtului T. P., au solicitat a se avea în vedere prevederile art. III al. 2/2, din Legea nr. 169/1997, modificată prin Legea nr. 247/2005, potrivit cu care numitul C. I G. beneficiază de incidența normelor de protecție prevăzute de legea fondului funciar (întrucât la data punerii acestuia în posesie această suprafață de teren era liberă), urmând ca pârâtul să solicite și să primească teren pe un amplasament echivalent din terenul aflat la dispoziția comunei.
Întrucât titlul de proprietate nr. 952/1996 a fost eliberat cu nerespectarea dispozițiilor legale, fiind nul absolut parțial, apreciază că și actul de înstrăinare autentificat sub nr. 600/21.02.2008 este afectat de nulitate, în speță fiind dat motivul prev. de art.III (1) lit. a, pct. 4 din Legea nr. 169/1997.
Recurenții au apreciat că prin probatoriul administrat au făcut dovada celor susținute.
În ceea ce privește cererea reconvențională, în mod greșit aceasta a fost admisă.
Prin cererea reconvențională formulată pârâții reclamanți, fără a preciza temeiul, s-a solicitat rectificarea înscrierilor din Cartea funciară nr._ în UAT Rădășeni, în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților pentru suprafața de 2.000 mp, teren situat la locul numit „Deal Pocoleni".
Această suprafață de teren a fost înscrisă în CF la data de 24.05.2011, motiv pentru care apreciem că incidente în cauză sunt disp. art. 33 și 34 din Legea nr. 7/1996.
Potrivit alin. 1 și 4 art. 33 din Legea nr. 7/1996 „în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia". „Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Conform art. 34 din Legea nr. 7/1996 „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1.înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2.dreptul înscris a fost greșit calificat;
3.nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4.înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Astfel, raportat la dispozițiile legale mai sus arătate, rezultă că acțiunea în rectificare are un caracter accesoriu unei acțiuni ce vizează însuși dreptul de proprietate, precum acțiunea în anulare, în rezoluțiune, reziliere etc, a actului juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară.
Or, în prezenta speță, nu se poate reține că cererea de rectificare carte funciară este grefată pe o acțiune care urmărește înlăturarea vătămării aduse dreptului subiectiv prin înscrierea inexactă și nici nu sunt invocate alte temeiuri juridice decât cel al nevalabilității titlului reclamanților în baza căruia s-a efectuat înscrierea în Cartea funciară.
Întrucât nu există nicio hotărâre judecătorească care să stabilească existența unei neconcordanțe între Cartea funciară și situația juridică a imobilului, cererea pârâților reclamanți apare ca fiind inadmisibilă.
Aceste susțineri nu au fost în niciun fel analizate de prima instanță.
Pentru toate aceste considerente, recurenții au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, întemeindu-și recursul în drept pe disp. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
C. Comunala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Rădășeni, județul Suceava a formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză, arătând că, în fapt, plângerea formulată de reclamanții recurenți Caeriu E. si Caeriu D., cumpărători al terenului din titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996, proprietar C. I. G.( tatăl reclamantei ), in suprafața de 0,20 ha la locul numit „Deal Pocoleni pe motive de constatare nulitate titlu de proprietate, constatare nulitate contract de vânzare cumpărare, rectificare Carte Funciara nr._ UAT Rădășeni pronunțată în Sentința civilă nr. 683/21.03.2013 a Judecătoriei Fălticeni nu ar fi temeinice si legale. Istoricul acestei suprafețe se regăsește în sentința civilă nr. 4578 din 06.06.1994 a Judecătoriei Fălticeni care a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului pe baza testamentului al căror beneficiari au fost părinții săi si a obligat C. locala fond funciar Rădășeni la punerea in posesie conform sentinței civile nr. 1119/19.05.1999 a Judecătoriei Fălticeni cu suprafața de 0,20 ha. Sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 285/11.02.2000 a Tribunalului Suceava - Secția civilă. Anterior pronunțării ultimei sentințe de obligare punere în posesie s-a eliberat titlul de proprietate nr. 907/28.05.1996, proprietar C. I. G. pe baza fișei - proces verbal de punere in posesie care a fost recunoscuta de intimatul T. G. prin semnătura, făcea parte din comisia de fond funciar Rădășeni la acea data. Punerea efectivă în posesie nu s-a realizat niciodată întrucât terenul se suprapune cu cel deținut de T. P., autorul titlului de proprietate nr. 952/02.09.1996. Pentru obținerea titlului de proprietate T. P. a cerut reconstituirea dreptului de proprietate în baza registrului agricol din anii 1959 - 1962, s-a validat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava - prin HCJ nr._/1991, anexa nr. 2, s-a întocmit fișa proces verbal de punere in posesie și întocmit titlul de proprietate nr. 952/02.09.1996.
Întrucât competența și posibilitatea comisiei locale fond funciar Rădășeni in rezolvarea unei astfel de situații este practic imposibila datorata deciziei definitive si irevocabile a unei instanțe de judecată, Tribunalul Suceava, privind reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole, obligarea la punere in posesie contra unei validări ale comisiei județene pentru același teren, pe baza cărora s-a întocmit doua titluri de proprietate cu suprafețe de teren ce se suprapun.
Intimata a solicitat instanței de recurs să se pronunțe pentru clarificarea dreptului de proprietate fie pentru recurenții - reclamanți C. E. și C. D. fie pentru intimații T. P., T. G., T. N., C. locala fond funciar Rădășeni urmând a ține seama de aceasta decizie și a rezolva litigiul ce trenează de ani de zile. Consideră că ar fi rezonabil ca pentru una din părți pentru soluționarea litigiului să se decidă punerea în posesie pe raza comunei Rădășeni cu suprafața de 0, 20 ha ce se suprapune, anularea parțiala a titlului de proprietate cu aceasta suprafața, întocmirea uni nou titlu de proprietate cu amplasament si vecinătăți noi. în baza art. 242 alin.2 cod procedura civila, intimata a solicitat soluționarea acțiunii și în lipsă.
De asemenea T. P., T. G. și T. N. au formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului reclamanților C. E. și C. D. și menținerea S.C. nr. 683/21.03.2013 (Dosar nr._ ) a Judecătoriei Fălticeni, ca fiind legală și temeinică.
Astfel, au apreciat că corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea și a admis cererea reconvențională, cu consecința rectificării înscrierii din CF_ UAT Rădășeni, în sensul radierii dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului teren în suprafață de 2.000 mp „Deal Pocoleni" situată pe raza localității Rădășeni.
Prin cererea formulată la data de 22.11.2012 (fila 4) reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a TP 952/02.09.1996 eliberat în favoarea pârâtului T. P. (fila 7), în sensul excluderii suprafeței de 2.000 mp din terenul de 6.300 mp „Deal Pocoleni" extravilan arabil (poz. A. 1.3) și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 600/21.02.2008 (fila 8), încheiat între T. P. în calitate de vânzător și T. G. și N., în calitate de cumpărători, având ca obiect suprafața de 6.300 mp care include terenul de 2.000 mp în litigiu.
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 2.000 mp arabil extravilan Rădășeni, între vecinii Mercorie P., drum exploatare, Ș. I. și coastă Pocoleni de la C. I. G., potrivit cvc 1866/11.07.2011 (fila 16).
Pentru acest teren vânzătorului i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza TP 907/1996 (fila 13 - poz. A. 1.1), care are la bază S.C. 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, prin care se reține că acest teren nu ar fi fost înscris în registrele agricole anterioare cooperativizării. În cuprinsul sentinței se face referire la depozițiile martorilor G. P. și C. V. și la un contract și la un testament. Este vorba de testamentul din 30.01.1939 prin care V. G. U. îi lasă fiicei sale, P. I. C., o suprafață de 11 prăjini sau 1.969 mp arătură în dealul Pocoleni între V. I. U., G. I. Ș. și capetele cu drumurile, teren dobândit de testator prin contractul 3785/1921. Acest contract face referire la dobândirea de către E. și V. G. V. U. a 22 prăjini teren sau 39 ari și 38 cari arătură pe dealul Pocolenilor, între I. Ș., V. I. U. și drumurile.
P. a lui C. P. I. este mama lui C. I. G.. După C. P. I. (care în RA 1959-1962 figura cu o suprafață de 3.600 mp „La R." - poz. 2) s-a reconstituit dreptul de proprietate în indiviziune în favoarea moștenitorilor acestuia, printre care și lui C. G. - TP 911/04.06.1996, în care la poz. A. 1.1 figurează terenul de 3.600 mp „La R." între vecinii I. C, drum, C. Ghe. și drum.
Apărările intimaților constante în cauză au fost în sensul că mama lui C. G., căreia i se testaseră 11 prăjini, a deținut întreaga suprafață dobândită de tatăl său în baza contractului 3785/1921, care a fost înscrisă sub denumirea „La R." în registrele agricole ale soțului său, C. P. I., cu suprafața de 3.600 mp, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza TP 911/1996.
De totală rea-credință, C. I. G. obține o a doua reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul de 2.000 mp „Deal Pocoleni" prin S.C. 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, teren care se include în cei 3.600 mp „în Deal" înscriși în TP 911/1996, prevalându-se de același testament și același contract de vânzare-cumpărare și susținând că este vorba de teren nedeclarat (deși realitatea era cu totul alta).
De altfel, suprafața reconstituită în proprietate vânzătorului reclamanților prin TP 907/1997 are alt amplasament decât terenul deținut de noi la locul în litigiu, aspect lămurit prin expertiza efectuată în Dosar nr._ al Judecătoriei Fălticeni, având ca obiect revendicare și daune (cererea fiind formulată de T. G. în contradictoriu cu C. I. G.). Astfel, în raportul de expertiză se reține că nu există concordanță între vecinii terenului de 2.000 mp înscris în TP 907/1996 și situația din teren. Suprafața de 2.000 mp înscrisă în TP 907/1996 se identifică cu . imobil_ din CFE_ UAT Rădășeni. Vecinătățile bunului imobil_ nu corespund cu realitatea din teren, în est nefiind moștenitorii lui Ș. I., ci restul terenului lui T. G. (în TP 907/1996 la est apare vecinătatea drum, deși vecin în partea estică este T. G.). Mai mult, în TP 907/1996 apare vecin la nord M. P., deși în fapt în teren este vecin M. V; la sud apare Ș. în titlu, iar în teren vecin este drumul; la V apare coastă în titlu, dar în teren este vecin M. C-tin.
Nici unul din vecinii înscriși în titlu nu corespunde cu situația din teren, după cum vecinii din titlu sunt alții decât vecinii terenului de 2.000 mp intabulați pentru reclamanți.
Expertul topo a analizat inclusiv vecinătățile terenului de 11 prăjini conform testamentului, concluzionând că vecinătățile indicate în acest testament indică un alt amplasament decât al bunului imobil_ din CF_ UAT Rădășeni cu care s-a intabulat G. I. C. în baza titlului și pe care 1-a vândut reclamanților.
Mai mult, se reține că există neconcordanță între schița care a stat la baza punerii în posesie a lui G. C. (dimensiunile acestui teren fiind 25 m/80 m) și schița care a stat la baza întabulării reclamanților (dimensiunile terenului de 2.000 mp fiind 292,90 m/7,04 m) și că lungimea suprafeței puse în posesie diferă de cele ale proprietăților situate la locul litigiului, de aproximativ 300 m;
În fine, G. I. C., deși obținuse titlu din 1996 și fusese, teoretic, pus în posesie cu cei 2.000 mp în aprilie 1996, solicită obligarea comisiei locale la punerea sa în posesie în anul 1999, obținând S.C. nr. 1119/1999 a Judecătoriei Fălticeni (fila 10).
Acestea sunt rațiunile pentru care instanța de fond a reținut că posesia intimaților este mai bine caracterizată, aceștia deținând terenul din anul 1991, de când a fost emisă adeverința provizorie de proprietate 3337/25.10.1991. In privința reclamanților, există serioase dubii legate de amplasarea celor 11 prăjini la locul în litigiu, acest teren având alt amplasament decât cel deținut de noi.
În ceea ce îi privește, T. P. deține TP 952/02.09.1996 (fila 29) în care la poz. A. 1.3 figurează 6.300 mp „Deal Pocoleni" (denumire cunoscută și sub numele „R.") între vecinii: M. V., T. Gav., drum și M. C. TP 265/1994 eliberat pentru T. Gavrile menționează vecinătatea subsemnatului la V, iar TP 1103/1997 eliberat pentru Mercorie N. C. menționează vecinătatea lui la S.
Cu acest teren am fost validat conform Anexei 2 A, poz. 173.
Vecinătățile înscrise în titlu corespund întrutotul cu vecinătățile din teren.
În Registrul Agricol 1959-1962 figurează la poziția de rol a lui T. P. 5.400 mp „Deal Pocoleni", expertiza administrată în Dosar nr._ confirmând că denumirile „Deal Pocoleni" și „R." reprezintă denumiri toponimice pentru același amplasament, aspect confirmat de C. locală Rădășeni de fond funciar.
Din cei 6.300 mp în fapt în teren se regăsesc doar 5.224 mp.
Potrivit expertizei, la identificarea terenului lui T. P., vândut către T. G., expertul topo a avut în vedere fișa proces-verbal de punere în posesie și copia carnetului de puneri în posesie din Primăria Rădășeni, cu dimensiunile de 18 m/300 m, apropiate de cele reale, ținând cont că terenurile nu s-au măsurat cu aparate de precizie la punerea în posesie. Vecinii din caiet corespund cu cei din titlu și cu cei indicați la măsurători.
Toate aceste elemente au întărit instanței de fond convingerea că în ce ne privește reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament al proprietății de dinainte de cooperativizare, suprafața de 2.000 mp reconstituită în proprietate lui C. I. G. având alt amplasament decât terenul în litigiu.
Iar modalitatea de întabulare a reclamanților, cu teren inclus în terenul proprietatea noastră, în temeiul unui plan de amplasament care diferă ca amplasament de terenul evidențiat în schița prealabilă emiterii TP 907/1996, greșită, corect a impus admiterea cererii reconvenționale, în sensul rectificării potrivit art. 34 pct. 4 L. 7/1996 rep. a înscrierilor din CF_ UAT Rădășeni, neexistând concordanță între situația din teren și situația tabulară a suprafeței de 2.000 mp transmise în proprietate reclamanților.
Privitor la criticile reclamanților, acestea nu pot fi primite.
Sentința instanței de fond este motivată. S-a răspuns la chestiunile care se pun în discuție în speță, legate de îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 6.300 mp în favoarea lui T. P.. Instanța de fond a analizat toată documentația prealabilă reconstituirii dreptului de proprietate. A analizat inclusiv situația terenului de 2.000 mp care provine de la C. I. G.. în ce ne privește, potrivit Hotărârii CJ Suceava (filele 32, 33) am fost validați cu 9,23 ha și am obținut TP 952/1996 pentru 9,29 ha. Terenul „Deal Pocoleni" figurează în RA 1959-1962 cu suprafața de 0,54 ha. Acest teren provine de la T. P., fostă S., soția subsemnatului T. P.. Calculele pe care le fac reclamanții prin recurs legate de situația terenurilor „Deal Pocoleni" și „Pocoleni" potrivit RA, validării și mențiunilor TP, nu au nici o relevanță, cât timp la locul în litigiu deținem 5.244 mp din cele 0,54 ha evidențiați în RA 1959-1962 și din cele 0,63 ha puse în posesie și menționate în titlu.
Privitor la numărul de ordine al solelor cuprinse în titlurile de proprietate, așa cum reține și expertul topo, comisia de fond funciar nu a ținut cont de numerotarea solelor, același lucru fiind valabil și pentru TP 907/1996. Ce arată expertul? Dacă numerele de . de pe planul cadastral din timpul CAP-ului, înseamnă că în ambele titluri ale părților s-a înscris greșit acest număr (nr. 4 în TP 952/1996 și nr. 13 în TP 907/1996.
Legat de punerea în posesie a lui T. P. în septembrie 1996 (fila 30), ulterior punerii în posesie a lui C. G. (aprilie 1996), rugăm, pe de o parte, a reține că fișa de la fila 35 nu este datată, iar, pe de altă parte, că numitul C. G. nu a deținut terenul situat la locul în litigiu ulterior S.C. 4578/1994 a Judecătoriei Suceava, dovadă că a chemat comisia locală în judecată pentru a fi obligată a-1 pune în posesie în anul 1999. în plus, reconstituirea dreptului de proprietate se obține de T. P. prin adeverința 3337/1991, în timp ce vânzătorul reclamanților își reconstituie dreptul de proprietate pentru 2.000 mp „Deal Pocoleni" abia în 1994.
Privitor la faptul că prin D.C. nr. 285/2011 a Tribunalului Suceava s-ar fi reținut cu putere de lucru judecat că terenul de 2.000 mp nu se include în suprafața de 3.600 mp „Deal R.", rugăm, pe de o parte, a reține că în privința noastră nu operează efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a acestei hotărâri, din moment ce nu am fost parte, iar, pe de altă parte, că terenul de 2.000 mp vizat de această decizie are alte vecinătăți decât cele din teren și care corespund posesiei exercitate de noi în limita celor 6.300 mp, în fapt 5.224 mp. Mai mult, suprapunerea este exclusă în raport de o suprafață de 3.600 mp „Imaș" și nu 3.600 mp „Deal R.".
Depozițiile martorilor la care fac referire reclamanții nu pot înlătura efectele înscrisurilor depuse de noi și concluziile expertului topo. Se face referire la mărturia lui Mercorie P., despre care se susține că e soția lui Mercorie C.. Dacă așa stau lucrurile, iar reclamanții se învecinează cu M. P. a lui C., cum de G. I. C. are teren în tarlaua 13, iar M. C. în tarlaua 12, următorul vecin fiind T. P. (în tarlaua 4), apoi T. G. în tarlaua 12? Este o dovadă în plus că numerele de sole sunt greșit trecute, dar și că nu există suprapunere faptică între terenul reclamanților și al pârâților.
Privitor la reaua-credință a intimatului T. G., au arătat că acesta nu a lucrat niciodată în cadrul Primăriei Rădășeni, modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate făcându-se în concordanță cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate.
Privitor la cererea reconvențională, pretenția dedusă pe cale incidentală este admisibilă, incidența motivului prev. de art. 34 pct. 4 L. 7/1996 rep. neimpunând existența prealabilă a unei hotărâri care să constate neconcordanța între situația tabulară și situația de fapt.
În plus, este evident că prin modalitatea deficitară de întabulare a reclamanților cu un alt teren decât cel reconstituit în proprietate vânzătorului intimații au fost afectați cât privește întinderea dreptului nostru de proprietate, ajungându-se la o suprapunere scriptică și faptică de proprietăți neconfirmată de actele primare de reconstituire a dreptului de proprietate și de realitate. Acesta este interesul dovedit în considerarea căruia au formulat cerere reconvențională.
Pentru toate acestea, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar în temeiul art. 242 al. 2 C.pr.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Reclamanții C. E. și C. D. critică sentința instanței de fond, arătând că aceasta, în mod greșit a reținut că reclamanții nu au contestat situația juridică a suprafețelor situate la Deal Pocoleni, pentru care pârâtului T. P. i s-a reconstituit dreptul de proprietate; că acest aspect nu a fost analizat în nici un fel de către prima instanță; că greșit s-a reținut că pârâtul T. P. este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate, în condițiile în care acesta a fost pus în posesie la o dată ulterioară punerii în posesie a reclamanților; că autorul reclamanților face dovada vechiului amplasament.
Mai invocă recurenții reclamanți, că instanța de fond ar fi trebuit să aibă în vedere dispozițiile legale aplicabile la momentul întocmirii acestora, respectiv Legea 18/1991 și HG 131/1991; că titlul de proprietate al pârâtului a fost emis cu nerespectarea dispozițiilor legale, fiind nul absolut, fiind date prevederile art. III (1) lit.a pct. iv din Legea 169/1997; că cererea reconvențională a fost în mod eronat admisă.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate, Tribunalul constată că, la fila 10 dosar fond, se regăsește sentința civilă 1119/19 mai 1999, pronunțată în dosar 174/1999, irevocabilă prin decizia 285 din 11 februarie 2000 a Tribunalului Suceava, prin care s-a admis acțiunea reclamantului C. I. G. (autorul reclamantului recurent din prezenta cauză, respectiv vânzătorul terenului în litigiu conform contractului de la fila 16 dosar), C. comunală Rădășeni fiind obligată să procedeze la punerea în posesie a acestuia, cu suprafața de 0,20 ha teren în tarlaua „Deal Pocoleni”, conform sentinței civile 4578/iunie 1994. Prin această hotărâre, instanța a reconstituit numitului C. I. G., dreptul de proprietate pentru terenul identificat anterior.
În considerarea acestor hotărâri judecătorești, s-a emis titlul de proprietate 907/28 mai 1996, pentru suprafața de 0,56 ha teren, din care 0,20 ha la Deal Pocoleni, ., având ca vecini la nord, pe Mercorie P., la est drum, la sud Ș. și la vest – coastă.
Prin testamentul lăsat de V. G. U. în favoarea fiicei P. I. C. – fila 71 dosar, aceasta a dobândit suprafața de 11 prăjini sau 1969 mp arătură Deal Pocoleni, imobil dobândit de testator în baza contractului 3785/1921 – fila 72 dosar.
La fila 73 dosar fond, titlul de proprietate 911 din 4 iunie 1996 a fost emis în indiviziune, pe numele moștenitorilor autorului C. P. I., pentru suprafața de 3,82 ha teren.
Din detalierea pe verso a suprafețelor înscrise, tribunalul constată că este materializată suprafața de 0,36 ha teren la locul „La R.”, având ca vecini la nord, pe Ș. N, est – drum, sud – G. N., vest drum.
Despre această suprafață se susține că ar fi una și aceeași cu cea de la locul „dealul Pocoleni” evidențiată în titlul 907, practic susținându-se că suprafața de 20 ari de la acest loc ar fi inclusă în cei 2600 mp teren de la locul „La R.”, cele două denumiri identificând aceeași parcelă.
Verificând evidențele funciare, tribunalul constată că la fila 74 dosar se află copie de pe rolul agricol la GAC, din care rezultă că autorul C. P.I. avea 36 ari teren la locul „La R.”, și 0.36 În Deal, ambele suprafețe având categoria de folosință „arabil”.
Aceste mențiuni se coroborează cu fișa proces verbal de punere în posesie aferentă titlului de proprietate 911 – fila 75 dosar.
În ceea ce privește actele deținute de pârâții intimați T. P., T. G. și T. N., tribunalul constată că titlul de proprietate de la fila 7 dosar, nr. 952/1996, în suprafață totală de 9,29 ha teren, a fost emis pe numele lui T. P., și evidențiază 3 suprafețe situate la același loc, „Deal Pocoleni”, însă în speță se pune problema suprafeței de 6300 mp teren, între vecinii M. V la nord, T. G. la est, drum la sud și M. C la vest, în timp ce fișa proces verbal de punere în posesie de la fila 30 dosar fond, relevă că intimatul a fost pus în posesie cu suprafața de 8,38 ha teren, rezultând astfel, că a fost pus în posesie cu o suprafață mai mică decât cea înscrisă pe titlu.
Trebuie de precizat că rolul agricol de la fila 31 relevă că în perioada 1959 – 1961, T. Gh. P. figura cu 3 parcele la Deal Pocoleni, în suprafață de 36 ari, 54 ari și 1,54 ha arabil, astfel că prin Hotărârea_/24 octombrie 1991 de la fila 32 dosar s-a validat propunerile Comisiei locale Rădășeni, privind reconstituirea dreptului de proprietate conform anexei 2A, în care, la poziția 176, figurează T. Gh. P. cu suprafața totală de 9,29 ha.
Din contractul depus la fila 8 dosar, rezultă că autorul T. P. a înstrăinat acest teren către pârâtul intimat T. G..
Coroborând toate aceste aspecte, tribunalul constată că în cauză nu s-au administrat probe suficiente pentru a se clarifica situația juridică a terenului în litigiu.
Astfel, trebuiau efectuate verificări referitoare la faptul că, într-adevăr, cei 2000 mp teren astfel cum au fost identificați în petitul acțiunii de către reclamanții recurenți, și despre care recurenții susțin că sunt proprietatea lor, sunt incluși în suprafața de 6300 mp teren din Titlul de proprietate 952/02.09.1996 emis pe numele pârâților, și dacă aceeași suprafață este identică cu cea descrisă în titlul de proprietate 907/1996, emis pe numele autorului reclamanților recurenți; dacă acest teren din titlul reclamanților este unul și același cu cel identificat în testamentul întocmit în anul 1932 și cu cel descris în contractul 3785/1921 – fila 72 dosar.
De asemenea, pornind de la aceste înscrisuri, trebuiau a se face verificări ale vecinătăților parcelei, prin raportare și la titlurile vecinilor, despre care se susține că ar cuprinde mențiuni eronate cu privire tot la vecinătăți.
În speță nu s-a efectuat o expertiză topo în acest sens, instanța de fond înțelegând să se folosească de o expertiză întocmită într-un dosar de revendicare, a cărui soartă depinde de modul de soluționare a prezentei cauze.
În plus, nici expertiza nici suplimentul la expertiza efectuată în dosarul având ca obiect revendicare, nu sunt concludente pentru soluționarea prezentei cauze.
Instanța de fond ar fi trebuit să analizeze documentațiile care au stat la baza emiterii celor două titluri de proprietate; apoi, ar fi trebuit să administreze probe din care să rezulte cu certitudine, dacă locul „La R.” este unul și același cu locul „Dealul Pocoleni”, căci depozițiile martorilor audiați nu sunt concludente sub acest aspect.
Prin raportare la aceste documentații și prin raportare la legislația în vigoare la data întocmirii lor, instanța de fond ar fi trebuit să se pronunțe cu privire la valabilitatea sau nevalabilitatea titlului de proprietate atacat de către reclamanți, și în funcție de soluția pronunțată cu privire la capătul principal de cerere, să soluționeze și capătul subsidiar, în speță cel referitor la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare – cumpărare dintre T. P. și T. G. și N..
Desigur că, în condițiile în care judecătorul fondului nu a procedat în sensul celor menționate anterior, nici modul de soluționare a cererii reconvenționale nu este corespunzător, întrucât, în funcție de toate împrejurările menționate anterior, depindea și dezlegarea cererii reconvenționale.
În legătură cu aceasta, instanța de fond ar fi trebuit să verifice dacă există vreo hotărâre prin care să se fi constatat mai întâi, că mențiunile din cartea funciară nu mai coincid cu situația reală actuală a imobilului, prin raportare la exigențele impuse prin Legea 7/1996.
În contextul menționat anterior, tribunalul constată că apărările intimaților nu sunt întemeiate, atâta timp cât ansamblul probator administrat în speță nu este concludent.
Așa fiind, tribunalul constată că, într-adevăr, în speță sunt incidente prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea cuprinzând motive care nu răspund solicitărilor și apărărilor formulate de părți, nici în ceea ce privește cererea principală, nici în ceea ce privește cererea reconvențională.
Astfel, reclamanții recurenți au solicitat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate 952/1996, în sensul excluderii suprafeței de 2000 mp din suprafața de 6300 mp teren arabil, la Deal Pocoleni, precum și nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare 600/2008, încheiat între pârâții T., reținând eronat, că reclamanții recurenți nu au contestat situația juridică a terenului de la Deal Pocoleni.
Față de cele ce preced, în considerarea art. 312 alin. 3, art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul reclamanților C. D. și C. E. împotriva sentinței civile nr. 683/21 martie 2013, va casa în totalitate sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Fălticeni.
Cu prilejul rejudecării, instanța va analiza documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale părților; va efectua un raport de expertiză topo în sensul celor detaliate anterior; va da eficiență prevederilor legale în materie în forma în vigoare la data întocmirii documentațiilor și a emiterii titlurilor de proprietate; va face demersuri pentru a stabili dacă locul numit „Deal Pocoleni” este identic cu cel de la „La R.”; va face verificări referitoare la modalitatea în care părțile au fost puse în posesie, dar și cu privire la faptul stăpânirii efective a terenului de 2000 mp Deal Pocoleni, descris în petitul prezentei acțiuni; de asemenea, va administra orice alte probe pe care le consideră necesare, concludente și utile în soluționarea prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul formulat de reclamanții C. E. și C. D., ambii domiciliați în localitatea Rădășeni, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.683 din data de 21 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. DE A. A LEGII FONDULUI FUNCIAR NR.18/1991 RĂDĂȘENI, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, T. P., T. G. și T. N., din localitatea Rădășeni,județul Suceava.
Casează sentința civilă nr.683 din 21 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Fălticeni.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iulie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. C. M. F. L.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. S. G.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./12.07.2013.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 582/2013. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 221/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
