Fond funciar. Decizia nr. 426/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 426/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 1163/334/2013
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 426
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.11.2013
PREȘEDINTE I. M.
JUDECĂTOR I. G.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către petentul C. D., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „Țiganeta A.”, cu sediul în . Dorna Candreni, nr. 766, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.820 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr. 36 și C. orășenească de fond funciar Broșteni.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă petentul apelant asistat de avocat Țiganeta A., lipsă fiind reprezentanții intimatelor.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, pune în discuție calificarea căii de atac promovată în speță de petentul C. D..
Avocat Țiganeta A. consideră că în prezenta, în mod corect petentul a declarat apel conform dispozițiilor art. 466 al. 1 N.C.P.C raportat la art. 95 al. 2 NCPC.
Instanța constată că petentul C. D. a declarat, corect, apel în litigiul de față, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr.76/2012 privind punerea în aplicare a N.C.P.C.
Avocat Țiganeta A. pentru apelant depune la dosar împuternicire avocațială, învederează faptul că au primit întâmpinarea depusă la dosar de prim intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, nu mai au de formulat alte cereri de probe decât cea cu înscrisurile deja existente la dosar, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța văzând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Avocat Țiganeta A. pentru petentul apelant solicită admiterea apelului pentru motivele expuse în scris, modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 820/2013 și rejudecând cauza, pe fond, admiterea plângerii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
T R I B U NA L U L
Asupra apelului de față, constată următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 18.04.2013, sub nr._ petentul C. D., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 2 din 28.02.2013 solicitând desființarea în parte a acesteia cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 26 și, pe cale de consecință, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului în calitate de urmaș al autorului C. N., decedat la data de 9.06.1995 – veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 42 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.
Petentul a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a fost invalidată propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de validare a cererii depuse de petent de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha, pe motiv că cererea a fost tardiv depusă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor.
Petentul susține faptul că în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, ale Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2008 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure, în condițiile în care autorul său a beneficiat de prevederile art. 2 din Legea nr. 187/1945 având dreptul la împroprietărire cu suprafața de 5 ha teren, fără însă a-l primi în posesie.
Se mai arată că prin Decretul nr. 38/1948 al Prezidiului M. a fost naționalizată suprafața de_,38 ha teren forestier situat în C. și Broșteni și 20,50 ha situat în Neagra Broșteni, în această suprafață regăsindu-se și terenurile pe care trebuiau să le primească în posesie cele 139 de persoane care au luptat în război sau moștenitorii lor, în prezent acest amplasament fiind liber în proprietatea Statului român pe raza teritorial- administrativă a orașului Broșteni. Astfel, petentul arată că intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat cele 139 de poziții din Hotărârea nr. 2/2013, anexa 48 cu motivarea că la nivelul județului Suceava ar exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, însă această susținere nu reprezintă un motiv întemeiat pentru respingerea cererii sale în condițiile în care suprafața totală de teren cu vegetație forestieră reprezintă abia cca. 5% din terenul cu vegetație forestieră situat pe raza orașului Broșteni.
Petentul arată că a atașat cererii de reconstituire și Certificatul nr. C/1370 din 10.05.2010 eliberat de UM_ Pitești din care rezultă că autorul său a luptat pe front precum și toate actele de stare civilă ce dovedesc vocația și calitatea sa de moștenitor.
În ceea ce privește încadrarea cererii de constituire în temeiul legilor fondului funciar, petentul arată că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2000, ale Legii nr. 187/1945 și ale Legii nr. 212/2008.
În dovedirea cererii, petentul a depus la dosar Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 2 din 28.02.2013, dovada de comunicare a acesteia, Listele de împroprietărire, acte de stare civilă, Certificat de moștenitor, Titlu de proprietate Brevet, Lista definitivă a împroprietăriților din ., Legitimație de veteran de război, Certificat nr. C/1370 din 10.05.2010 eliberat de UM_ Pitești, Anexa nr. 48 a Comisiei Locale de fond funciar Broșteni.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare prin care solicitat respingerea plângerii ca nefondată și a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a invalidat poziția nr. 26 din anexa nr. 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal, persoana de la poziția nr. 26 a fost deja împroprietărită și în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
C. Locală de fond funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a înaintat la dosar documentația care a stat la baza eliberării Hotărârii nr. 2/2013.
P. sentința civilă nr. 820 din 07.08.2013, Judecătoria Vatra Dornei a respins acțiunea având ca obiect „fond funciar” formulată de petentul C. D., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. Orășenească de aplicarea legilor fondului funciar Broșteni, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția nr. 26 din anexa 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal, persoana de la poziția nr. 26 a fost deja împroprietărită și, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005, terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Referitor la data formulării cererii de constituire de către petentul C. D. se observă că aceasta are numărul de înregistrare 26 din 10.06.2010 (f 49).
C. Locală de fond funciar Broșteni a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea acesteia, iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins solicitarea ca fiind tardivă.
Referitor la motivul tardivității formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede că au calitatea de titulari ai dreptului și pot să solicite reconstituirea, următoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare;
2) persoanele cărora nu li s-a atribuit teren efectiv sau cărora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare le-a fost anulată;
3) persoanele îndreptățite la împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, înscrise în tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Deoarece aceste categorii de persoane, introduse ca având calitatea de îndreptățiți la împroprietărire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu existau anterior, pentru a fi atins scopul modificării legii, și anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia, urmează a fi luat în considerare termenul calculat pe zile libere prevăzut de legile anterioare ale proprietății. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen fiind prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997 și apoi cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - până la data de 30.11.2005.
P. urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane introdusă ca beneficiară prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolență, mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat în vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicată în Monitorul Oficial nr.737/2008, după promulgarea de către Președintele României prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Această soluție se impune a fi adoptată și în virtutea faptului că modificările și completările succesive ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 reprezintă o explicitare a textului inițial al acestui articol, astfel că și Legea nr. 212/2008 este o lege de interpretare. Modificările și completările aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008 nu creează o situație nouă care ar fi urmat să se aplice numai la . acestui act normativ ci, fiind o lege de interpretare, aceasta confirmă situațiile soluționate în sensul lămurit de aceasta și produce efecte retroactive deoarece se integrează în actul normativ interpretat.
Așadar, în situația în care cererea nu a fost formulată în termenul oferit de Legea nr. 247/2005 petentul ar fi avut posibilitatea să solicite repunerea în termen întrucât Legea nr. 212/2008 ar putea constitui un motiv pentru această solicitare.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 16.06.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
De asemenea, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția nr. 26 din anexa 48 motivat și de faptul că autorul petentului a fost împroprietărit cu suprafața de 1 ha.
Autorul petentului a fost beneficiar al prevederilor art. 2 lit. „a” și „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietarirea participantilor la cel de-al doilea razboi mondial cu teren în completare pâna la lotul-tip de 5 ha, întocmindu-se de către Comitetul Comunal de Reformă Agrară tabele cu numele si prenumele locuitorilor cu drept de împroprietarire.
Așa cum rezultă din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, petentul a înțeles să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure, în condițiile în care autorul său a beneficiat de prevederile art. 2 din Legea nr. 187/1945.
Așadar, autorul petentului care a fost deja împroprietărit cu suprafața de 1 ha teren în baza Legii nr. 187/1945 solicită constituirea dreptului de proprietate pentru încă 5 ha în baza art. 36 din legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Față de această împrejurare, în mod corect C. Județeană a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale și pentru acest motiv, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de textul de lege citat anterior el fiind împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 cu suprafața de 1 ha teren și nu a făcut în nici un fel dovada faptului că nu i s-a atribuit efectiv această suprafață de teren.
Această concluzie se poate trage și din prevederile Legii nr. 187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi din care reiese că înfăptuirea reformei agrare presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Față de considerentele anterior expuse, instanța a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca nefondată, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a formulat apel petentul C. D. în motivarea căruia a arătat că prin sentința civilă apelată s-a respins plângerea formulată de el, cu motivarea ca autorul său apare împroprietărit cu suprafața de 1.00 ha, ori el a solicitat diferența de 4.00 ha până la completarea lotului tip de 5 ha, conform Legii nr.187/1945 și Legii nr.212/2008, pentru ca toți cei care au luptat pe front să beneficieze de aceleași recompense, respectiv aceeași suprafață de teren.
Cu privire la cel de al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locală Broșteni, respectiv faptul că a depus cererea la de 10.06.2010, iar conform Legii 212/2008 depunerea cererilor nu era condiționată de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil în cazul cererilor depuse în baza Legii 1/2000, astfel că cererea depusă la comisia locala nu poate fi considerată tardivă întrucât Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde lege nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adăuga la lege, prin urmare termenul invocat de intimată, respectiv 27.01.2009 nu poate fi reținut ca termen de decădere.
De asemenea referitor la apărarea intimatei precum că terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, de asemenea temeiul legal al acestei prevederi este anterior Legii nr.212/2008, care arată că pot fi primite în proprietate atât terenuri agricole cât și forestiere.
Referitor la apărarea intimatei că la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră se solicită a fi înlăturată ca nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, și, așa cum s-a arătat și în plângere, doar pe raza localității Broșteni sunt_ ha teren vegetație forestieră, proprietatea Statului Român, lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Broșteni.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile și, rejudecând cauza pe fond, admiterea plângerii astfel cum a fost formulată inițial. În subsidiar, arată că este de acord cu admiterea în parte a plângerii pentru suprafața de 3,50 ha, întrucât conform listei definitive a împroprietăriților din . apare înscris cu suprafața de 0,50 ha avute în proprietate în anul 1945 și 1.00 ha primită în baza legii 187/1945.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 - 482 Cod procedură civilă, Legea nr.212/2008, Legea nr.187/1945.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a formulat întâmpinare prin care solicită instanței a recalifica calea de atac din apel în recurs.
Potrivit prevederilor art. 457 alin. 1 NCPC „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.
Potrivit prevederilor art. 466 alin. 1 NCPC „hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel. dacă legea nu prevede în mod expres altfel”.
Potrivit prevederilor art. 483 alin. 1 NCPC „hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "”în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă.”
În raport cu aceste dispoziții, este de reținut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietății funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislației prin reforma în domeniul proprietății cuprinsă în Legea nr. 247/2005.
In conformitate cu prevederile art. 5 alin. 1 din TITLUL XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005, „hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului”.
Ca urmare, dispoziția menționată se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor și este completată cu normele procedurale civile.
Se impune ca prin coroborarea prevederilor din NCPC cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunțate în litigiile având ca obiect anularea actelor emise cu încălcarea Legilor fondului funciar sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului și solicită respingerea apelului ca nefondat având în vedere că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petentul solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și, pe cale de consecință, să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului. în calitate de urmaș al autorului C. N. - veteran de război, asupra suprafeței de 4.00 ha teren vegetație forestieră.
P. Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția 80 din anexa 48. având în vedere că cererea formulată a fost depusă tardiv:
În conformitate cu prevederile art. 61 alin 2 din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, la art. 36”persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
P. Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, acesta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin. l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile. Acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. 111 al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente „persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.”
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea, modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată.
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008. propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008 care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultimul termen de depunere a cererilor este 27.01.2009.
Or, cererea formulată de C. D. V. are numărul de înregistrare 26 din 16.06.2010.
P. urmare, această cerere depusă la data de 16.06. 2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar, și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv.
Pentru incidența prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front, precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poziția 26 din anexa 48, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În raport de motivele invocate, de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, se solicită menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 820 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._ .
Petentul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de prim intimată, prin care a arătat că a făcut dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de Legea nr.212/2008 și Legea nr.187/1945, respectiv participarea la război conform adeverinței eliberate de UM Pitești, precum și lipsa terenului în proprietate la nivelul anului 1945, conform adeverinței eliberată de Primăria Broșteni.
Secund intimata C. orășenească de fond funciar Broșteni, deși legal citată, nu și-a delegat un reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul reține că prin cererea formulată petentul C. D. a solicitat în contradictoriu cu intimatele C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. locală de fond funciar Broșteni constituirea dreptului de proprietate în favoarea sa, în calitate de moștenitor al autorului său, C. N., veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Art. 36 din Legea nr. 1/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, stabilește că „persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri”.
În acest context, Legea nr. 212/2008 modifică, practic, art. 36 din Legea nr. 1/2000, în sensul că include în categoria persoanelor îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate în condițiile prescrise de Legea reformei agrare nr. 187/1945, a unei noi categorii de persoane, respectiv a veteranilor de război care au luptat pe front.
Referitor la termenul înlăuntrul căruia solicitanții pot formula astfel de cereri la comisia locală de fond funciar, din analiza art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut un termen în acest sens.
P. urmare, în lipsa unei reglementări exprese a termenului de formulare a cererii, tribunalul apreciază că orice fel de interpretare prin trimitere la forma inițială a art. 33 din Legea nr. 1/2000, la dispozițiile Legii nr. 247/2005 sau HG nr. 890/2005, reprezintă o adăugare la lege și o încălcare a principiului de drept potrivit căruia „unde legea nu distinge, nici instanța nu poate distinge”, astfel încât motivarea primei instanțe referitoare la tardivitatea formulării cererii urmează a fi înlăturată din considerentele sentinței civile atacate.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că pentru a fi incidente dispozițiile art. 36 din Lega nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petentul trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative, respectiv că autorul său a luptat pe front, dovada în acest sens făcându-se cu acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării, precum și a faptului că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Prima condiție este îndeplinită în speță, petentul făcând dovada calității de veteran de război a autorului său, C. N., și a faptului că a luptat pe front, așa cum rezultă din certificatul nr. C.1370/10 mai 2000 eliberat de UM_ Pitești.
Referitor la cea de-a doua condiție, respectiv că C. N. întrunea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, se constată că aceasta este îndeplinită în speță. Autorul petentului a fost beneficiar al prevederilor art. 2 lit. „a” și „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietărirea participanților la cel de-al doilea război mondial cu teren în completare până de 5 ha, întocmindu-se de către Comitetul Comunal de Reformă Agrară tabele cu numele și prenumele locuitorilor cu drept de împroprietărire.
Din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate reiese că petentul a înțeles să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure, în condițiile în care autorul său a beneficiat de prevederile art. 2 din Legea nr. 187/1945.
În acest context, se constată că deși autorul petentului a fost deja împroprietărit cu suprafața de 1 ha teren în baza Legii nr. 187/1945, prin cererea dedusă judecății se solicită constituirea dreptului de proprietate pentru încă 5 ha în baza art. 36 din legea nr.1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
În speță, raportat la argumentele menționate, se constată că în mod corect C. Județeană a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de textul de lege indicat anterior, el fiind împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 cu suprafața de 1 ha teren și nu a făcut în nici un fel dovada faptului că nu i s-a atribuit efectiv această suprafață de teren.
În prevederile Legii nr. 187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi se subliniază că înfăptuirea reformei agrare presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la suprafața de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a respins plângerea petentului ca nefondată, soluție ce urmează a fi menținută, prin respingerea apelului ca nefondat, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către petentul C. D., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat ”Țiganeta A.”, cu sediul în . Dorna Candreni, nr.766, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 820 pronunțată la data de 07.08.2013, de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr.36 și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. M. I. G. S. A.
Red.IM/Tehnored.SA /5ex/Judecător fond H. D. L.
| ← Succesiune. Sentința nr. 507/2013. Tribunalul SUCEAVA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
