Succesiune. Sentința nr. 507/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 507/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 695/334/2010
Dosar nr._ - succesiune –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 271
Ședința publică din 27 iunie 2013
Președinte: A. I. M.
Judecător: V. O. D.
Grefier: S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanta V. D.- M., împotriva sentinței civile nr. 507 din data de 13 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Vastra Dornei în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul V. A. S..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâtul intimat, lipsă fiind reclamanta apelantă.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, de către reclamanta apelantă o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și, din oficiu, invocă excepția perimării apelului.
Pârâtul intimat arată că este de acord cu excepția perimării apelului
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 09.04.2010, sub nr._, numita V. D., în calitate de reclamantă, a chemat în judecată, în calitate de pârât, pe numitul V. A. S., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că reclamanta este unică moștenitoare acceptantă în mod tacit a succesiunii după defunctul V. I. ( soțul reclamantei și tatăl pârâtului), pârâtul fiind străin de succesiune prin neacceptare.
În motivare s-a arătat că reclamanta a fost căsătorită cu defunctul V. I., iar în anul 2000, după divorțul de acesta, a achiziționat împreună cu defunctul V. I., în cote egale, un apartament cu 2 camere și dependințe, în baza contractului autentificat sub nr.53/2000 de BNP NiculinaVasiluț.
Ulterior, în anul 2007, au contractat un credit ipotecar pentru suma de 70.000 Ron, care a fost garantat cu apartamentul mai sus menționat, iar în 2008 au achiziționat un autoturism marca Mercedes-Benz, cu nr. de înmatriculare_ .
Reclamanta a mai arătat că, după decesul lui V. I. intervenit în 27.03.2009, a achitat singură impozitele și ratele bancare, efectuând și demersurile necesare în cadrul procedurii notariale, iar pârâtul, citat de trei ori, nu s-a prezentat.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.111 C.pr.civ. și ale art.689 C.civ..
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile necompetenței teritoriale a instanței și cea a inadmisibilității cererii, iar pe fond a menționat că reclamanta nu este singurul moștenitor al defunctului V. I., efectuând, la rândul său, acte de acceptare tacită a succesiunii, prin preluarea unor bunuri din masa succesorală, inclusiv autoturismul menționat în acțiune.
Prin încheierea de ședință din data de 3.09.2010, instanța a respins ambele excepții, ca neîntemeiate.
La data de 19.10.2010, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că acțiunea a formulat-o în calitate de soție supraviețuitoare a lui V. I., întrucât după divorț s-au recăsătorit.
Prin sentința civilă nr. 507 din data de 13 aprilie 2011, Judecătoria Vatra Dornei a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta V. D., în contradictoriu cu pârâtul V. A. S., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale privind defunctul V. I., a rezultat că părțile în litigiu sunt succesibilii defunctului, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, iar pârâtul în calitate de fiu.
Din înscrisurile aflate la dosar, a rezultat ca masa succesorală este compusă din cota de ½ dintr-un apartament cu 2 camere și dependințe, în baza contractului autentificat sub nr.53/2000 de BNP NiculinaVasiluț, precum și dintr-un autoturism marca Mercedes-Benz, cu nr. de înmatriculare_, cealaltă cotă de ½ aparținând reclamantei, în calitate de coproprietară, iar datoriile defunctului fiind reprezentate de returnarea unui credit bancar, în sumă de 70.000 lei, încheiat în comun cu reclamanta.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, după decesul lui V. I., apartamentul mai sus menționat a fost folosit doar de către reclamantă, care a achitat impozitul pe locuință, cât și plata ratelor creditului bancar, comportându-se astfel ca un adevărat proprietar.
În privința autoturismului, instanța a constatat că acesta a fost folosit de pârât, care a achitat reparațiile acestuia, precum și polița de asigurare RCA, astfel că și acesta s-a comportat ca un adevărat proprietar, întrucât aceste acte ale pârâtului reprezintă acte tacite de acceptare a moștenirii, fiind acte de administrare definitive și nu doar pentru conservarea succesiunii.
Având în vedere art.653, alin.1 și 689 C.civ., instanța a constatat că și pârâtul s-a manifestat ca un moștenitor acceptant al succesiunii defunctului V. I., preluând în posesiune autoturismul marca Mercedes-Benz, cu nr. de înmatriculare_, acceptând, în mod tacit, pur și simplu, succesiunea acestuia, astfel că a respins acțiunea precizată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta prin care a arătat următoarele:
Prin acțiunea introdusă a solicitat a se constata că ea are calitatea de unică moștenitoare acceptantă a succesiunii def. V. I. (decedat la 27 martie 2009), fiind singura care a făcut acte de acceptare a succesiunii (inițierea procedurii notariale unde pârâtul nu s-a prezentat, preluarea în posesie a tuturor bunurilor din succesiune, plata impozitelor și taxelor aferente, precum și plata ratelor bancare aferente pasivului).
Instanța a reținut însă că și pârâtul a acceptat tacit moștenirea prin preluarea „în folosință” a autoturismului Mercedes – Benz.
Au fost apreciate de instanță ca fiind acte de acceptare a succesiunii de către pârât „achitarea reparațiilor” și „plata poliței de asigurare RCA”, calificate de instanță ca fiind „acte de administrare definitive și nu doar pentru conservarea bunului”.
Înscrisul aflat la f. 60 dosar constituie un deviz de lucrări și nu dovada plății și nu poate constitui un act de administrare definitivă, el constituie doar o estimare a unor eventuale reparații. Nu există la dosarul cauzei dovada efectuării și achitării acestor reparații de către pârât. Pe de altă parte, acest înscris este emis după expirarea termenului de 6 luni pentru acceptarea succesiunii.
Din conținutul devizului a rezultat că este vorba de reparații curente (înlocuire filtre, verificare frâne, înlocuire ulei), reparații curente, esențialmente de conservare, dar oricum nu a rezultat din deviz că aceste reparații au fost efectuate și achitate.
Al doilea act invocat de pârât ca fiind act de acceptare tacită a succesiunii l-a reprezentat plata poliței de asigurare RCA, iar instanța l-a considerat de asemenea act de administrare definitivă. Un prim aspect de arătat ar fi faptul că polița de asigurare RCA este o obligație legală, care nu poate duce neîndoielnic la ideea că a acceptat succesiunea.
Contractul de asigurare TCA este de altfel tot un act de conservare și nu de administrare. Pârâtul nu a achitat impozitul aferent bunului, nu a achitat vreo rată aferentă pentru achiziționarea autoturismului. Acestea doar ar fi dus la concluzia certă a însușirii de către pârât a calității de moștenitor în mod neîndoielnic.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată din ambele instanțe.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.
La termenul de astăzi, din oficiu, instanța a invocat excepția perimării apelului.
Astfel, potrivit disp. art. 248 din vechiul Cod de procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire, se perimă de drept chiar și împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 1 an de zile.
Prin încheierea de ședință din data de 13 septembrie 2011 instanța, având în vedere lipsa nejustificată a părților și faptul că niciuna nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 242 al. 1 pct. 2 din vechiul Cod de procedură civilă a suspendat judecarea apelului declarat în cauză.
În consecință, cum de la data suspendării și până la termenul de judecată de astăzi a trecut mai mult de 1 an, în speță fiind întrunite dispozițiile legale menționate, tribunalul urmează a constata perimat apelul de față.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Constată perimat apelul declarat de către reclamanta V. D.- M., domiciliată în Vatra Dornei, .. 42, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 507 din data de 13 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Vastra Dornei în dosarul nr._, intimat fiind pârâtul V. A. S., domiciliat în Suceava, ., jud. Suceava.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 iunie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. S. A.-M.
Red. A.I.M.
Judecător fond M. V.-B.
Tehnored. S.A.M.
4 ex./01.07.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 98/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 426/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
