Fond funciar. Decizia nr. 679/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 679/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 2001/86/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 679/2013
Ședința publică de la 08 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. M.
Judecător V. O. D.
Judecător N. M.
Grefier L. A.
Pe rol rejudecarea recursului declarat de recurenții intervenienți G. M. domiciliat în mun. Rădăuți, ., ., ap.51, CP_,jud. Suceava și G. C. M. domiciliat în mun. Rădăuți, ..5, CP_,jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.1573 din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei Rădăuți pronunțate în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații N. I. V.- mun. Rădăuți, ..5, CP_, jud. Suceava, C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR RĂDĂUȚI (PRIN PRIMAR)- mun. Rădăuți,Piața Unirii,nr.2-4, CP_, jud. Suceava și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA- mun. Suceava, ., nr.36, CP_,jud. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului intervenient G. M. care este lipsă și intimata N. I. V. asistată de av.N. Espinola.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către după care,instanța pune în vedere părților că, contestația în anulare s-a admis doar în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active,
Reprezentanta intervenientului-recurent G. M. înmânează instanței o schiță.
Reprezentanta intimatei N. I. V. depune la dosar înscrisuri constând în certificate de naștere, de căsătorie și de deces.
Reprezentanții părților sunt de acord cu înscrisurile depuse.
Instanța, în temeiul art.305 și 167 din vechiul Cod de procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse pentru ambele părți.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta intervenientului recurent arată că 21 de ari au aparținut bunicii materne a petentei. Conform filei 34 dosar, această suprafață de teren este situată pe raza Comunei M.. Mama petentei a făcut o cerere la Legea 18/1991 pentru 21 de ari și i se eliberează adeverință de proprietate. Reclamanta nu are calitatea procesuală activă. Cu atât mai mult locația este diferită așa cum a arătat și pe schița depusă, denumirile sunt diferite iar planurile sunt total opuse. De asemenea mai arată că nu i se reconstituie drept de proprietate pe linie paternă ci pe linie maternă. Aceasta solicită admiterea recursului fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei N. I. V. arată că intimata este fiica lui N. Aspazia și a făcut dovada acestui aspect cu înscrisuri. La fila 40 dosar_ se află certificatul de moștenitor din care reiese faptul că intimata este unica moștenitoare. Aceasta solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată.
În replică, reprezentanta intervenientului arată că și Comisa M. Rădăuți susține aceeași excepție.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub nr.603/285 la data de 28 ianuarie 2008, petenta N. I.-V. a chemat în judecată intimatele C. locală de fond funciar Rădăuți și C. județeană de fond funciar Suceava, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea intimatelor să procedeze la punerea în posesie cu suprafața de 0,21 ha teren, situată în intravilanul municipiului Rădăuți, astfel cum i-a fost reconstituită prin adeverința de proprietate nr. 3130/295/29 noiembrie 1991, validată prin hotărârea comisiei județene nr._/19 noiembrie 1991.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că pentru suprafața de 0,21 ha i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform adeverinței mai sus arătate și deși a făcut demersuri în vederea punerii în posesie, C. locală Rădăuți a refuzat să-și îndeplinească această atribuție.
În întâmpinare, intimata C. județeană de fond funciar Suceava a solicitat ca prezenta cauză să se judece în contradictoriu cu C. locală Rădăuți, punerea în posesie fiind de competența exclusivă a comisiilor locale.
În întâmpinare, intimata C. locală de fond funciar Rădăuți a arătat că petenta a fost invitată în nenumărate rânduri pentru a se proceda la punerea în posesie pe teren situat în extravilanul municipiului, conform dispozițiilor legale terenurile aflate în extravilanul localității se atribuie de regulă pe vechile amplasamente numai dacă acestea sunt libere, ori în cazul de față vechiul amplasament este ocupat.
Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.1573 din 15 aprilie 2011 a admis plângerea pentru obligare la punere în posesie, formulată de petenta N. I. V., în contradictoriu cu intimatele C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava; a admis acțiunea civilă pentru constatare nulitate titlu de proprietate formulată de reclamanta N. I. V. în contradictoriu cu pârâții G. M., G. C.-M., C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava; a respins cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții G. M., G. C.-M.; a obligat intimata C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți să o pună în posesie pe petenta N. I.-V., în calitate de moștenitoare a defunctei N. Aspazia, cu suprafața de 2100 m.p. teren arabil, identică cu parte din p.f.4024/46 din C.F. 3157 Rădăuți, situată la locul numit „Lan”, identificată în planul de situație întocmit de expert F. G., reprezentând anexa nr.1 la raportul de expertiză tehnică judiciară, pe amplasamentul delimitat prin punctele de contur 1,2,3,4,1 (fila 91 dosar), pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit conform adeverinței de proprietate nr.3130/295/29.11.1991 și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1014/1994 cu privire la suprafața de 2100 m.p. parte din ..p., la locul „Lan A 504”, înscrisă la poziția A-1-3, și anume amplasamentul așa cum a fost identificat în aliniatul 4 din dispozitiv.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că în favoarea lui N. Aspazia, în prezent decedată, mama petentei-reclamante, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,21 ha teren, situată pe raza municipiului Rădăuți, preluată în baza Decretului nr.115/1959, potrivit adeverinței de proprietate nr.3130/295/29.11.1991 eliberată de C. orășenească de fond funciar Rădăuți.
Actul de reconstituire s-a întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada1959, în care Franiuc M., bunica pe linie maternă a petentei-reclamante, împreună cu N. Aspazia și N. I. V. figurau înscrise cu suprafața de 0,21 ha teren arabil, la locul ,,Obor”.
În favoarea lui N. Ș. a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,5692 ha teren, pe raza municipiului Rădăuți, potrivit titlului de proprietate nr.1014/1994, în baza evidențelor registrului agricol din perioada 1959-1962, în care soții N. G. și N. Ș. au fost înscriși cu suprafața totală de 1,86 ha teren, pe amplasamentele Scruntari, Stâlp, Ciric, Temnic și Acasă.
N. Ș. a decedat la 26.08.1995, moștenitori fiind N. G. și G. V., fiu și fiică, conform certificatului de moștenitor nr.1235/16.10.1995 eliberat de notariatul de Stat Local Rădăuți, prin contractul autentificat sub nr._.03.1996 de notar C. Ș., N. G. a strămutat dreptul de proprietate asupra cotei sale de ½ p.i. culeasă din succesiunea defunctei N. Ș. către G. Viroca, dobândit în devălmășie cu soțul G. M., iar la decesul lui G. V. (i mai 2005) succesiunea a revenit pârâților G. M. și G. C.-M., în calitate de soț supraviețuitor, respectiv fiu, conform certificatului de moștenitor nr.489/7.09.2006 emis de notar B. D.-A..
Potrivit raportului de expertiză întocmit de expert F. G., terenul pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui N. Aspazia, conform adeverinței de proprietate nr.3130/295/29.11.1991, este identic cu parte din ./46 arătură din CF nr.3157 Rădăuți, se regăsește în registrul agricol al lui Franiuc M., din perioada 1961, în amplasamentul ,,Obor”, cunoscut în prezent sub denumirea ,,Lan”, suprafața delimitată pe vechiul amplasament în planul de situație anexă la raport, în punctul toponimic ,,Lan” reprezentând cota de ½ p.i. din p.f. nr.4024/46, care se regăsește înscrisă în titlul de proprietate nr.1014/1994 emis pe numele lui N. Ș., anume parte din ..p., la locul „Lan A 504”, poziția A-1-3.
În același raport, verificând evidențele registrului agricol, expertul a concluzionat că N. Ș. nu a deținut, anterior cooperativizării, teren în amplasamentul atribuit în posesie în procedura de reconstituire la Legea nr.18/1991, al locul ,,Lan” și nici nu au dovedit cu nici un document apartenența parcelei funciare nr.4024/46 anterior anului 1994, când, în baza titlului de proprietate nr.1014/1994 s-a înscris în cartea funciară.
Atât potrivit înscrisurilor depuse de petenta-reclamantă la dosar, cât și a verificărilor expertului, prin încheierea din 30.10.1957 a Camerei de Consiliu a Tribunalului Popular Rădăuți, Secțiunea Cărților Funciare, a fost deschis corpul tabular nou nr.3157 Rădăuți, cu . arătură, în care s-a intabulat dreptul de proprietate pentru N. I. (I.) și N. Aspazia al lui I., fiecare cu câte ½ p.i. (fila 21 dosar nr._ ), la decesul lui N. I. (I.), cota sa parte din această parcelă s-a transmis, prin succesiune legală, soției supraviețuitoare, N. Aspazia, și fiicei, I. V., conform certificatului de moștenitor nr.403/21.12.1957 emis de Notariatul de Stat al Raionului Rădăuți (fila 20 dosar nr._ ), apoi ½ p.i. din această parcelă, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 8.04.1958, a fost întabulată pentru G. V., conform certificatului nr.9743/20.09.1973 eliberat de Notariatul de Stat Local Rădăuți – Carte Funciară (fila 41 dosar nr._ ), astfel că cealaltă cotă de ½ p.i. din această parcelă a rămas în proprietatea petentei-reclamante și a mamei sale, declarată în registrul agricol al ascendentei lor, Franiuc M., cu care au locuit și gospodărit împreună.
Art.2 al.1 din Legea nr.1/2000, ca și art. 14 al.2 din Legea nr.18/1991 instituie principiul restituirii în natură a dreptului de proprietate pe fostele amplasamente, dacă acestea nu au fost legal atribuite altor persoane.
În cauză, la data la care autoarea pârâților G. M. și G. C.-M. a fost pusă în posesie pe amplasamentul în litigiu, ce nu reprezenta fosta sa proprietate, acesta nu era liber, pentru că fostul proprietar deja obținuse reconstituirea dreptului de proprietate, în anul 1991, prin hotărârea nr._/19.11.1991 a Comisiei județene de fond funciar Suceava, sens în care i-a fost eliberată adeverința de proprietate nr.3130/295/29.11.1991 eliberată de C. orășenească de fond funciar Rădăuți, fiind îndrituit să i se restituie terenul pe vechiul amplasament, așa încât titlul de proprietate nr.1014/1994 este nelegal emis, față de dispozițiile art.III al.1 lit.a pct. ii) din Legea nr.169/1997, petenta-reclamantă urmând a fi pusă în posesie pe vechiul amplasament al autorilor săi.
Prin încheierea din 6 iunie 2011 Judecătoria Rădăuți a admis sesizarea din oficiu și a înlăturat omisiunea din cuprinsul sentinței civile nr.1573 din 15 aprilie 2011 în sensul că a introdus un nou aliniat cu următorul conținut:
„Obligă pîrîții, în solidar, să plătească statului suma de 2400 lei reprezentând onorariul expertului F. G., în privința căruia a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de petenta-reclamantă, prin încheierea camerei de consiliu din 14 iulie 2009, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți”.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs intimatele invocînd motive de nelegalitate a hotărîrii.
Intimata C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți, invocînd motivele de nelegalitate prev. de disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă a arătat următoarele:
După cum se menționează în sentința instanței de fond, s-a reconstituit dreptul de proprietății defunctei N. Aspazia cu privire la suprafața de 0,21 ha teren, fără însă a fi menționat vreun amplasament, astfel încât se poate constata imposibilitatea comisiei de a efectua punerea în posesie pe un amplasament prestabilit, petenta având la îndemână posibilitatea depunerii plângerii împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar la instanța de judecată în termen de 30 de zile de la comunicare conform art.53 din legea fondului funciar, la această dată rectificarea hotărârii comisiei județene fiind tardivă.
A învederat instanței asupra aplicabilității prevederilor art.2 din legea nr. 1/2000 ("reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere", iar."drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sauî titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare."), ori în cazul de lată amplasamentul este ocupat, drept pentru care cererea este neîntemeiată și nefondată
Avându-se în vedere că vechiul amplasament este ocupat, cererea este inadmisibilă, motivat și de faptul că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă de contestare a hotărârii comisiei județene nr._/19.11.1991 prin care comisia locală de fond funciar nu era obligată la punerea în posesie cu terenul indicat în prezent ca fiind vechiul amplasament, fiind la acea dată neidentificat și de categorie extravilan, comisia îndeplinindu-și atribuțiile prin faptul că a invitat petenta de nenumărate ori la C. de fond funciar Radauti, unde i-a propus punerea sa în posesie pe amplasamente din extravilanul municipiului Radauti, rămase la dispoziția comisiei, dar aceasta a refuzat propunerile comisiei.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, prin recursul declarat împotriva încheierii din 6 iunie 2011 a susținut că în mod greșit instanța de judecată a obligat-o, în solidar, la plata ajutorului public judiciar în sumă de 2400 lei, C. Județeană de fond funciar fiind un organ administrativ, colegial și deliberativ care hotărăște asupra măsurilor stabilite de comisiile locale, dar nu are cont propriu și independență financiară încât nu poate fi obligată la plata ajutorului public judiciar, o astfel de obligare fiind imposibil de executat.
De asemenea, în mod greșit instanța de fond i-a obligat, în solidar, la plata sumei de 2400 lei, reprezentând onorariul expertului, întrucât legiuitorul prin O.U.G. nr. 51/2008 cu modificările și completările ulterioare, a creat cadrul necesar tuturor persoanelor la principiul constituțional al accesului liber la justiție și nu de a obliga autorități publice administrativ-jurisdicționale de a plăti anumite mijloace de probă folosite în cadrul unui proces civil. În acest sens, instanța de fond a dat o interpretare greșită prevederilor art. 6 lit. b) din O.U.G. nr.51/2008 cu modificările ulterioare, care prevede că ajutorul public judiciar se acordă și pentru „plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar”.
În raport cu aceste dispoziții legale, comisia județeană acționează întocmai ca o instanță de judecată, astfel încât, obligarea acesteia la plata ajutorului public judiciar, ar duce la concluzia că, și instanțele de judecată pot fi obligate să suporte atare cheltuieli, în cazul în care hotărârile judecătorești pronunțate, ar fi desființate ori casate prin soluționarea căilor ordinare (extraordinare) de atac, de către instanțele judecătorești de control.
Concluzionează faptul că, atât timp cât la baza emiterii unui titlu de proprietate se întocmește și o fișă proces-verbal de punere în posesie de către comisia locală de fond funciar, în speță, nu este o culpă a Comisiei Județene sub aspectul suprapunerii, sens în care, în mod greșit instanța de fond i-a obligat, în solidar, la plata ajutorului public judiciar.
Intervenienții G. M. și G. C. M. au criticat încheierea de ședință din 6 iunie 2011 arătînd că în mod greșit au fost și ei obligați la plata acestor
cheltuieli ,având în vedere natura pricinii:
- acțiunea promovată de N. I. V. a avut două capete de cerere.
1. - obligarea de punere în posesie cu suprafața de2100 mp. în contradictoriu cu C. M. RĂDĂUȚI de aplicarea Legii 18/1991;
2. - constatarea nulității parțială a Titlului lor de proprietate cu suprafața de 2100 mp.
Urmare a greșelii instanței de fond de conexare a celor două dosare, unde părțile procesuale sunt diferite a atras obligarea lor greșit,1a plata cheltuielilor de judecată.
Privitor la punere în posesie acest atribut aparține COMISIEI DE APLICARE a Legii 18/1991, nicidecum lor, ei figurând pe citativ, doar pentru opozabilitate.
Deoarece petenta a solicitat în mod expres punerea în posesie cu parte din p.f. 4024/46 din c.f.3157 Rădăuți instanța a ordonat această expertiză ,situație în care ,cel mult poate fi obligată la cheltuieli de judecată C. RĂDĂUȚI nicidecum ei, care așa cum au arătat mai sus au fost citați doar pentru opozabilitate.
Mai mult ca atât, așa cum au arătat în motivele de recurs privind sentința ,ceea ce a făcut expertul F. G. numai expertiză judiciară nu se poate numi deoarece nu s-a făcut o identificare cadastrală așa cum a cerut instanța delimitând amplasamentul prin PUNCTE DE CONTUR 1,2,3,4 fila 21 dosar -considerând expertiza nulă-deoarece nu s-a conformat obiectivelor instanței.
În mod expres au făcut precizarea că în această expertiză s-a depus un plan de situație efectuat de o societate pe care expertul și-a pus ștampila furând munca uitară care din punctul lor de vedere nu elucidează cazul și nu poate produce efectele juridice scontate.
Fiind expertiza nulă nu pot fi obligate, nici una din părți,la cheltuielile de judecată.
Prin prisma celor de mai sus trebuie privit și cel de-al doilea capăt de cerere privind nulitatea Titlului lor de proprietate.
Instanța de fond, sub aspectul cheltuielilor de judecată, a ignorat în totalitate dispozițiile art.277 C.pr. Civilă.
Intervenienții G. M. și G. C. M. au declarat recurs și împotriva sentinței civile nr.1573 din 15 aprilie 2011 pe care au considerat-o nelegală din următoarele considerente:
Instanța de fond a ignorat în totalitate copia registrului agricol de pe numele lui N. Sorinei, soțul lui N. S., care figura cu teren la locurile Scruntari, Stâlp, Ciril, Temnic, Acasă, lasand de-o parte P. verde (tocmai terenul in discuție), care se găsește la poziția 3 din acest registru, în suprafața de 36 ari.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize topo, dar nu a verificat dacă această expertiză urmărește obiectivele cerute de instanța. Fiind în regim de carte funciară, si având în vedere depunerea de către părți a planurilor de situație și extrase de carte funciară, trebuia să se facă o identificare cadastrală cu denumirea cărții funciare de care aparține, pentru ca în acțiunea introdusă de petentă se arată că proprietatea ei o constituie . C.F. 7587 M., care corespunde cu locația "Obor", iar ei sînt intabulați pe . CF 7144 ce aparține cadastral de Rădăuți și care corespunde cu locația "Lan" sau "P. V.".
La dosar au fost depuse mai multe înscrisuri iar intervenienții recurenți au înaintat și un memoriu (f.28).
Prin decizia civilă nr.472/2012 a Tribunalului Suceava, s-au respins ca nefondate, recursurile declarate de intimatele C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și intervenienții G. M., G. C. M., împotriva sentinței civile nr.1573 din 15 aprilie 2011 și a încheierii din 6 iunie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimată fiind petenta N. I. V..
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de către intimata C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți acesta este nefondat, motivele de nelegalitate prev.de disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă nefiind date în cauză din următoarele considerente:
Astfel, după cum rezultă din considerentele hotărârii atacate, instanța de fond a arătat detaliat motivele pentru care a dispus admiterea pretențiilor formulate de reclamantă, respectiv respingerea cererilor de intervenție, așa încît pct.7 al art.304 Cod procedură civilă nu este dat.
Nici motivul de nelegalitate prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă nu poate fi reținut, hotărârea pronunțată nefiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, în condițiile în care funcție de probatoriul administrat s-a constatat că Nechiforiuc Ș. nu a deținut anterior cooperativizării terenul în amplasamentul atribuit în posesie conform Legii nr.18/1991 la locul „Lan” și nici nu a dovedit apartenența parcelei funciare nr.4024/46 anterior anului 1994, când în baza titlului de proprietate nr. 1014/1994 s-a înscris în cartea funciară.
După cum a reținut și instanța de fond, la data la care autoarea petentei a fost pusă în posesie pe amplasamentul în litigiu ce nu reprezenta fosta sa proprietate, acesta nu era liber pentru că fostul proprietar obținuse reconstituirea dreptului de proprietate în anul 1991 prin Hotărîrea C.J.Suceava nr._/91 în baza căreia i s-a emis și adeverința de proprietate nr.3130/91, așa încît reclamanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament ce a aparținut autorilor săi.
Din aceleași considerente titlul de proprietate nr.1014/1994 privind amplasamentul suprafeței de 2100 m.p., parte din ..p. de la locul „Lan A 504” a fost anulat absolut, fiind incidente prev.art.III alin.1 lit.a pct.(ii) din Legea nr.169/1997, care prevede că sunt lovite de nulitate absolută „actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza legilor fondului funciar”.
Susținerile recurentei conform căreia reconstituirea s-a făcut fără amplasament, așa încât punerea în posesie nu se putea face, mai mult petenta avea posibilitatea contestării Hotărîrii Comisiei Județene Suceava, nu pot fi reținute, având în vedere că art.5 alin.1 din H.G. nr.890/2005 stabilește în competența comisiilor atribuțiile privind punerea în posesie prin delimitare în teren, persoanelor îndreptățite să primească terenul pentru care au obținut reconstituirea.
Pe de altă parte petenta nu avea nici un motiv să atace hotărârea comisiei județene, în condițiile în care dreptul său de proprietate a fost validat, stabilirea amplasamentului fiind o etapă ulterioară în procedura prevăzută de dispozițiile legilor fondului funciar.
Față de dispozițiile din Legea nr.169/1997, respectiv art.2 din Legea nr.1/2000, comisia avea obligația de a pune în posesie pe reclamantă cu terenul reconstituit pe vechiul amplasament, care la acea dată era liber, nefiind reconstituit în favoarea altor persoane, așa încât refuzul prev. de disp.art.64 din Legea nr.18/1991 este dat în cauză.
În ceea ce privește recursul declarat de intimata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și care se referă doar la cheltuielile de judecată astfel cum au fost acordate de instanță prin încheierea de ședință din 6 iunie 2011 (f.116) se reține că în mod legal au fost aplicate dispozițiile art.18 din O.U.G. nr.51/2008, în condițiile în care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar iar în capătul de cerere privind constatarea absolută a titlului de proprietate recurenta a fost parte.
Recurenta a susținut lipsa vreunei culpe în anularea titlului de proprietate emis, invocând atribuțiile comisiei locale de fond funciar în ceea ce privește întocmirea fișei proces verbal de punere în posesie, însă a omis a menționa și atribuțiile sale acordate prin legile fondului funciar, respectiv de emitere a titlului de proprietate pentru terenurile validate, respectiv de validare sau invalidare a proiectelor de delimitare și parcelare.
De asemenea, conform art.36 alin.1 din H.G. nr.890/2005 comisia județeană emite titlul de proprietate în baza documentației înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele, ceea ce presupune și o verificare a acestora conform atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina sa.
Nici susținerea conform căreia comisia județeană este organ colegial fără personalitate juridică astfel încât nu poate fi obligată la cheltuieli nu are suport legal, în condițiile în care art.52 alin.3 din Legea nr.18/1991 prevede aplicarea disp.art.274 Cod procedură civilă.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond de către intervenienți sunt și ele nefondate, la pronunțarea sentinței de admitere a acțiunii, avându-se în vedere toate actele de care aceștia s-au prevalat și care au fost coroborate cu concluziile raportului de expertiză pe care recurenții le-au contestat.
Obiecțiunile aduse raportului de expertiză au fost respinse în mod legal, având în vedere că expertul, în baza actelor prezentate, a constatat că terenul din registrul agricol din perioada 1959 pentru Franiuc M. amplasament „Obor” poartă în prezent denumirea de „Lan”, amplasament pe care s-a făcut și identificarea cadastrală-tabulară, așa încât adresa emisă instanței conform căreia înainte de CAP tarlaua „Lan” purta denumirea de „P. V.” și nu „Obor”.
Recurenții au mai susținut că expertul nu a răspuns obiectivelor stabilite de instanță, ori după cum se poate observa din conținutul acesteia (f.87) în cauză nu numai că expertul a răspuns punctual solicitării instanței, a prezentat detaliat și situația juridică a parcelelor în discuție. De altfel, recurenții au făcut doar o singură obiecție la raportul de expertiză și aceea viza denumirea parcelei.
Față de prevederile art.18 din O.U.G. nr.5/2008 și acești recurenți au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată, în cauză nefiind dat nici un motiv de nulitate a raportului de expertiză, așa încât încheierea pronunțată de instanță în acest sens este legală.
Așa fiind, tribunalul în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă a respins recursurile ca nefondate, motivele de nelegalitate invocate de părți nefiind date în cauză.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare intervenienții G. M. și G. C. M., admisă prin decizia civilă nr.28/31.01.2013, a Tribunalului Suceava.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.318 C.p.c.hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În cauza de față, instanța de recurs a analizat motivele invocate prin cererea de recurs, însă a omis să cerceteze excepția lipsei calității procesuale active invocată de recurenții G. M. și G. C. M. prin memoriu depus ulterior, la data de 7.03.2012 (fila 28 dosar).
În motivarea excepției invocate recurenții au arătat că reclamanta nu a făcut dovada de titular al dreptului ce se discută având în vedere că titularul adeverinței de proprietate este N. Aspazia, iar reclamanta nu a făcut dovada calității de moștenitor întrucât în lipsa unui certificat de moștenitor aceasta nu poate să promoveze o acțiune doar pe baza certificatului de naștere (există posibilitatea să existe și alți moștenitori).
Fiind vorba de un motiv de ordine publică instanța de recurs avea obligația să-l analizeze chiar dacă a fost depus în afara termenului de recurs, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 306 al.1 și 2 C.p.c.
Contrar susținerii contestatorilor prin cererea de recurs nu s-a invocat faptul că potrivit adeverinței nr._ autoarea F. M. a solicitat pentru terenul reconstituit acțiuni și nu punerea în posesie, astfel încât nu se poate reține că instanța de recurs a omis să cerceteze această apărare.
Celelalte aspecte invocate de contestatori sunt apărări de fond, care nu pot face obiectul analizei în acest cadru procesual și care de altfel au fost analizate de instanța de recurs.
Prin urmare în temeiul art.318, 320C.p.c. instanța a admis contestația în anulare,a desființat în parte decizia civilă nr. 472/7 martie 2012 a Tribunalului Suceava și a reținut spre rejudecare recursul intervenienților în privința excepției lipsei calității procesuale active.
În rejudecare, Tribunalul reține următoarele:
În speță, s-a dispus rejudecarea recursului intervenienților exclusiv în privința excepției lipsei calității procesuale active, invocată în memoriul depus la 7.03.2012 ( filele 28,29-recurs). Intervenienții-recurenți au arătat că reclamanta nu are calitate procesuală activă, motivat de faptul că”calitatea pentru exercitarea acțiunii în justiție trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută”ori titularul adeverinței este N. Aspazia căci reclamanta, nu a făcut dovada de moștenitor. Inexistența unui certificat de moștenitor nu-i permite reclamantei de a promova o acțiune doar pe baza certificatului de naștere (este posibil să mai existe și alți moștenitori).
Legal citată, intimata N. I. V. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Deși legal citate, celelalte intimate nu s-au prezentat în fața instanței și nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9 Vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței recurate și a criticilor invocate, Tribunalul reține următoarele:
Nu este dată excepția lipsei calității procesuale active: petenta este fiica defunctei N. Aspazia și nepoata defunctei Franiuc M., fapt necontestat, care rezultă, de altfel, din actele de stare civilă depuse la ultimul termen de judecată.
În materia fondului funciar, conform art.13 alin.1 Legea 18/1991, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, ori, în lipsa acestora, prin orice probe.
Recurenții invocă absența certificatului de moștenitor pentru petentă după mama sa, care este titularul adeverinței de proprietate, însă această critică nu poate fi reținută, față de prevederile legale arătate mai sus, care nu limitează dovada calității de moștenitor la existența certificatului de moștenitor, din contră, sunt permisive, acceptând, în lipsa acestuia, orice mijloc de probă, deci și actele de stare civilă.
Existența altor moștenitori nu privește pe intervenienți, care sunt terți față de respectiva succesiune și, de altfel, nu înlătură calitatea de moștenitoare pentru petentă, aceasta fiind descendentă, fiică după N. Aspazia, deci moștenitoare de clasa I, care are întâietate față de principiul priorității claselor și proximității gradului de rudenie. Nu se poate reține certificatul de moștenitor invocat de intimată, fila 40, dosar nr._, întrucât privește alt defunct, N. I..
În consecință, în baza art.312 alin.1 Vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul intervenienților, ca nefondat.
În baza art.274 Vechiul Cod de procedură civilă, se va respinge cererea prim-intimatei de obligare a intervenienților la cheltuieli de judecată, ca nefondată, nerezultând existența și cuantumul acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul intervenienților G. M. și G. C. M. declarat de recurenții intervenienți G. M. domiciliat în mun. Rădăuți, ., ., CP_,jud. Suceava și G. C. M. domiciliat în mun. Rădăuți, ..5, CP_,jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.1573 din 15 aprilie 2011 a Judecătoriei Rădăuți pronunțate în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații N. I. V.- mun. Rădăuți, ..5, CP_, jud. Suceava, C. M. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR RĂDĂUȚI (PRIN PRIMAR)- mun. Rădăuți,Piața Unirii,nr.2-4, CP_, jud. Suceava și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA- mun. Suceava, ., nr.36, CP_,jud. Suceava.
Respinge cererea prim intimatei de obligare a intervenienților la cheltuieli de judecată ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. N. M. L. A.
Red A.I.M.
Jud.fond P. G.
Tehnored. L.A
2 ex./ 21.03.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2592/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 2075/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
