Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 501/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 501/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 1233/285/2013
Dosar nr._ - hotărâre care ține loc de act autentic –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 501
Ședința publică din data de 12 DECEMBRIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul V. P., domiciliat în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1904 din data de 06 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, intimați fiind pârâții V. I., domiciliat în localitatea Vicovu de Sus, ., județul Suceava și P. A. (zisă „Z.”), domiciliată în localitatea Straja, nr.1087, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul reclamant V. P. și intimatul pârât V. I., lipsă fiind intimata pârâtă P. A. și apărătorul ales al apelantului reclamant avocat Evuleț F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că pentru termenul de astăzi se impunea prezentarea în instanță pentru luarea unui interogatoriu civil a intimatei pârâte P. A., față de lipsa acesteia, se constată că la fila 38 dosar se află procesul verbal de înmânare a citației, din care rezultă faptul că acesta a primit actele, dar a refuzat să semneze dovada de înmânare.
Față de această împrejurare, luându-se act de refuzul intimatei pârâte P. A. de a răspunde la interogatoriu prin neprezentarea în fața instanței de judecată, după care, avându-se în vedere faptul că la termenul de judecată din data de 10.10.2013 instanța a prorogat pronunțarea cu privire la administrarea probei testimoniale până după efectuarea interogatoriilor civile, instanța apreciază ca neutilă administrarea probei testimoniale, urmând să se pronunțe pe baza probatoriului administrat până la acest moment, respectiv a înscrisurilor și a celor două interogatorii luate apelantului V. P. și intimatului V. I..
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apelantul reclamant V. P. solicită admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței civile apelate în sensul admiterii acțiunii și consfințirea vânzării intervenite între el și fratele său, intimatul pârât V. I..
Declarând dezbaterile închise, după deliberare.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de 22.02.2013, sub nr._, reclamantul V. P. i-a chemat în judecată pe pârâții V. I. și P. A. solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că la data de 5.04.2002, pârâtul V. I. i-a vândut o suprafață de teren identificată ca fiind imobilul cu nr._ în suprafață de 1.500 mp, la prețul de 1.000 lei, care se compune din p.f. 5290/1 din CF_ (2567) și p.f. 5290/2 din CF_ (4492) Vicovu de Sus.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 5.04.2002 a încheiat un antecontract cu privire la suprafața de 1500 mp, prețul fiind de 1000 lei.
S-a mai arătat că terenul este situat în extravilanul or. Vicovu de Sus și a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pentru promitentul vânzător V. I. și P. A., conform titlului de proprietate nr.2446/27.08.1997.
Acțiunea nu a fost întemeiată în drept.
Acțiunea a fost legal timbrată, iar instanța este competentă să o soluționeze.
Legal citați, pârâții nu au depus întâmpinare.
În vederea soluționării cauzei, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1904 din data de 06 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , s-a respins acțiunea civilă având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic, privind pe reclamantul V. P., domiciliat în ., jud. Suceava și pe pârâții V. I., domiciliat în or. Vicovu de Sus, ., jud. Suceava și P. A., domiciliată în ., jud. Suceava.
Pentru a hotărî astfel, din analiza întregului material probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat următoarele:
Reclamantul și pârâtul V. I. au încheiat un înscris sub semnătură privată conținând o înțelegere cu privire la o suprafață de pământ de 15 ari, stipulându-se un preț de 10.000.000 lei vechi.
Potrivit titlului de proprietate nr.2446/27.08.1997, s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 8300 mp teren pe raza or. Vicovu de Sus, pentru pârâți după defuncta B. Z..
La dosar s-a depus plan de delimitare a imobilului, plan de încadrare în zonă și situația juridică a suprafeței de 1500 mp teren, situată pe raza ..
Hotărârea care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare poate fi pronunțată numai atunci când toate celelalte condiții de validitate a unui contract de vânzare-cumpărare sunt îndeplinite, astfel cum prevede disp art.948 C.civil de la 1864, legea aplicabilă în cauză, respectiv capacitatea de a contracta consimțământ valabil, obiect determinat/determinabil, cauză licită, iar promitentul vânzător să fie proprietar al bunului vândut.
În cauză, instanța reține că în ceea ce privește convenția părților, aceasta nu respectă condițiile de validitate arătate mai sus cu privire la obiectul contractului care trebuie să fie determinat, ori suprafața de 15 ari nu a fost identificată în nici un fel, astfel încât nu rezultă că aceasta este identică cu cea pentru care s-a emis titlul de proprietate și s-a întocmit documentația depusă la dosar.
Astfel, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic, drept pentru care, a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat apel reclamantul V. P., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre judecare și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În fapt, apelantul precizează că a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare privind suprafața de 1500 mp. teren identic cu pf 5290/1 din CF_ (2567) și pf 5290/2 din CF_ (4492) Vicovu de Sus.
Terenul se află în extravilanul orașului Vicovu de Sus și a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pentru promitentul vânzător V. I. si P. A., fiind înscris la poziția A.1.1. . titlul de proprietate nr. 2446/27.08.1997.
În motivarea hotărârii instanța de fond a reținut că în ceea ce privește convenția părților, aceasta nu respectă condițiile de validitate arătate mai sus cu privire la obiectul contractului care trebuie să fie determinat, ori suprafața de 15 ari nu a fost identificată în nici un fel, astfel că nu rezultă că aceasta este identică cu cea pentru care s-a emis de titlul de proprietate și s-a întocmit documentația depusă la dosar.
Or, această situație ține de fondul cauzei și numai după administrarea probelor, instanța putea să verifice voința părților și dacă este determinat obiectul convenției.
În ceea ce privește obiectul derivat al antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la 05.04.2002, acesta este reprezentat de terenul în suprafața de 1500 mp, situat în extravilanul orașului Vicovu de Sus, înscris la poziția A. 1.1. . titlul de proprietate 2446 din 27.08.1997, identic cu pf 5290/1 din CF_ (2567) și pf 5290/2 din CF_ (4492) Vicovu de Sus, imobil care având în vedere natura sa, exista în momentul încheierii convenției, este posibil, se afla în circuitul civil, este determinat în contract fiind individualizat prin indicarea suprafeței de teren, este licit si moral. Acest teren i-a fost predat reclamantului apelant, aflându-se și în prezent în posesia acestuia.
De asemenea, a mai solicitat a se reține și faptul că în cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare a fost stabilit prețul, de 15 milioane lei.
Față de considerentele expuse mai sus, reclamantul apelant a solicit admiterea apelului, anularea sentinței civile nr. 1904 din 06 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți și reținerea cauzei spre judecare și pe fond admiterea acțiunii.
Pârâtul intimat V. I. a formulat întâmpinare la apelul promovat în cauză de V. P. prin care a arătat că la data de 05.04.2002 i-a vândut acestuia, la prețul de 15 milioane de lei vechi, suprafața de 15 ari.
A mai arătat că această suprafață de teren este înscrisă în titlul de proprietate nr.2446/1997 și se află în extravilanul orașului Vicovu de Sus la locul numit „L.” tarlaua 175.
Terenul se învecinează în prezent cu proprietatea lui V. P. și este în posesia acestuia de la momentul vânzării.
În consecință, pârâtul intimat a precizat că este de acord cu admiterea acțiunii, însă nu a avut posibilități materiale pentru a încheia contractul în formă autentică la notariat.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 477 Cod procedură civilă, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Acest text trebuie raportat la art. 476 Cod procedură civilă. în considerarea căruia apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.
În atare context legislativ, instanța de apel a procedat la administrarea probei cu interogatoriul părților, necesitatea probei rezultând din cercetarea procesului, și părțile fiind de acord cu administrarea acesteia.
Astfel, la fila 33 dosar apel se regăsește răspunsul la interogatoriul luat reclamantului apelant V. P., care arată, că împreună cu fratele său, V. I. au hotărât la data de 5 aprilie 2002, să vândă reclamantului, suprafața de 15 ari teren extravilan, la locul „Bahniță – L.”; terenul are categoria de folosință fânaț și provine de la autorii părților, respectiv G. și E. V..
Prețul vânzării a fost stabilit de comun acord, la suma de 15 milioane lei vechi de la acea vreme.
Mai precizează reclamantul apelant, că la data menționată, el a predat suma menționată cu titlu de preț, iar fratele său a predat posesia celor 15 ari teren, și că de atunci, V. P. folosește terenul ca un adevărat proprietar.
La data încheierii convenției, de față au fost și martorii S. M. și N. I..
Întrebat fiind despre titlul de proprietate emis pe numele B. Z., apelantul reclamant arată că aceasta a fost soacra fratelui său, V. I., iar P. A. este cumnata fratelui său; că deși cei 15 ari teren figurează în titlul soacrei intimatului, imobilul provine de la tatăl V. G., fiind primit ca zestre la însurătoarea lui V. I., eveniment întâmplat anterior anului 1955, adică anterior cooperativizării; că astfel, a fost înscris în rolul socrului său, iar persoanele de pe titlu nu au făcut partajarea masei succesorale rămasă după autori.
Mai precizează apelantul reclamant, că motivul pentru care a dorit să cumpere terenul a fost tocmai acela că provine de la tatăl său.
De altfel, la fila 6 dosar fond se regăsește titlul menționat, nr. 2446/27 august 1997, emis pe numele moștenitorilor defunctei B. Z., respectiv pe numele V. I. și P. A..
În ceea ce privește identificarea terenului, instanța de apel are în vedere planuld e amplasament și delimitare a imobilului – fila 7 dosar fond, planul de încadrare în zonă – fila 8 dosar fond.
În plus, apelantul reclamant concretizează efectiv așezarea terenului, ca fiind între vecinii M. A. la nord, C. la est, la răsărit, V. I., precizând că este vorba despre .> La rândul său, pârâtul intimat V. I. – fila 34 dosar apel recunoaște că a vândut terenul astfel identificat, către fratele V. P.; că imobilul provine de la tatăl G.; că acest teren a fost primit de pârât cu titlu de zestre, la căsătoria cu soția sa, respectiv fiica lui berculean Z.; că P. A. este sora soției sale; că soția sa este edecată din anul 1987.
În plus, intimatul pârât recunoaște că a primit suma de 15 milioane lei vechi din anul 2002, de la fratele V. P.; că terenul a fost lucrat de acesta încă înainte de a încheia convenția; că pârâta intimată P. A. are cunoștință de această vânzare, însă nu o interesează, și că terenul aferent construcțiilor și trecut în titlu este deținut de P. A..
Aceste afirmații se coroborează cu cele susținute de V. I. prin întâmpinarea de la fila 18 dosar apel și cu datele rezultând din certificatul de atestare fiscală de la fila 28 dosar apel.
Corelând probele administrate în cauză, tribunalul reține că între părți a intervenit o convenție sub semnătură privată, la data de 5 aprilie 2002, prin care V. P. a cumpărat de la fratele său V. I., 15 ari teren pentru suma de 15 milioane lei, în prezența martorilor N. I. și S. M. – fila 5 dosar fond.
În speță este vorba despre o convenție conținând o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare, și obligații sinalagmatice în sarcina ambelor părți.
La data încheierii convenției, terenul se afla pe titlul de proprietate emis pe numele persoanelor care au calitatea de moștenitor după autoarea B. Z., însă nu s-a procedat la ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele evidențiate acolo.
Trebuie de precizat că raportul juridic civil dedus judecății este guvernat de prevederile Codului civil de la 1864.
Potrivit art. 1020 Cod civil, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său.
În sarcina vânzătorului era obligația de a depune diligențele ca imobilul înstrăinat către V. P. să cadă în lotul său.
Cum V. I. nu a îndeplinit această obligație, tribunalul reține că în speță devin aplicabile prevederile art. 1021 cod civil de la 1864, în considerarea căruia contractul nu este desființat de drept, partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă parte a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune – interese.
În circumstanțele concrete ale pricinii, tribunalul reține că înscrisul depus de părți constituie un început de dovadă scrisă, ce a fost complinit cu mijloacele probatorii administrate, respectiv cu proba cu înscrisuri și cu interogatoriile părților, astfel că face dovada că întrunește condițiile prevăzute de art. 969 Cod civil, în conformitate cu care convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Astfel, reține instanța că ambele părți aveau capacitatea de a contracta, că acestea și-au dat acordul în mod valabil asupra convenției, semnând, amândoi manifestând aceeași poziție constanță și în acest litigiu.
În ceea ce privește obiectul, acesta este determinat și determinabil, fiind identificat, așa cum arătam anterior, prin planurile de amplasament, prin arătarea vecinătăților terenului și identificarea concretă în titlul de proprietate 2446/27.08.1997, respectiv tarlaua „L.”.
Referitor la pârâta intimată Pătrpucean A., aceasta, deși a fost legal citată, nu și-a manifestat poziția procesuală în legătură cu acest litigiu, împrejurare de natură să echivaleze cu o recunoaștere tacită a pretențiilor reclamantului – apelant, în condițiile art. 358 Cod procedură civilă, cu precizarea că aceasta a fost citată cu mențiunea „personal la interogatoriu”.
Față de cele ce preced, tribunalul reține că este vorba despre o vânzare sub condiție rezolutorie, respectiv acea condiție ca, în ipoteza unui litigiu având ca obiect partaj succesoral și ieșire din indiviziune, terenul identificat prin prezenta să cadă în lotul vânzătorului V. I..
În atare împrejurări, în condițiile art. 482 Cod procedură civilă, art. 258 – 260 Cod procedură civilă, a art. 479, 478 și 480 Cod procedură civilă, instanța va admite apelul formulat de reclamantul V. P., va schima în tot sentința civilă apelată, în sensul că, admițând acțiunea, va constata că la data de5 aprilie 2002, între reclamantul V. P., în calitate de cumpărător și pârâtul V. I., în calitate de vânzător, s-a încheiat un contract de vânzare – cumpărare având ca obiect suprafața de 15 ari teren situat în extravilanul comunei Vicovu de Sus jud. Suceava, . cu culoare verde în schițele plan de amplasament și delimitare a imobilului, aflate la filele 7 – 8 dosar fond, și înscrisă în titlul de proprietate nr. 2446 din 27 august 1997, prețul vânzării fiind de 15 milioane lei vechi ( de la data de 5 aprilie 2002), prezenta hotărâre urmând să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite apelul formulat de reclamantul V. P., domiciliat în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1904 din data de 06 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, intimați fiind pârâții V. I., domiciliat în localitatea Vicovu de Sus, ., județul Suceava și P. A. (zisă „Z.”), domiciliată în localitatea Straja, nr.1087, județul Suceava.
Schimbă în tot sentința civilă nr. 1904 din 6 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, în sensul că:
Admite acțiunea.
Constată că la data de5 aprilie 2002, între reclamantul V. P., în calitate de cumpărător și pârâtul V. I., în calitate de vânzător, s-a încheiat un contract de vânzare – cumpărare având ca obiect suprafața de 15 ari teren situat în extravilanul comunei Vicovu de Sus jud. Suceava, . cu culoare verde în schițele plan de amplasament și delimitare a imobilului, aflate la filele 7 – 8 dosar fond, și înscrisă în titlul de proprietate nr. 2446 din 27 august 1997, prețul vânzării fiind de 15 milioane lei vechi ( de la data de 5 aprilie 2002).
Prezenta hotărâre urmează să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12 DECEMBRIE 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. L. V.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.5./ 28.01.2014.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2433/2013. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 1174/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
