Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1591/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1591/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 2822/206/2011
Dosar nr._ revendicare imobiliară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1591/2013
Ședința publică de la 14 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S.
Judecător E. L. V.
Judecător L. C.
Grefier L. M. R.
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții L. M., L. Ș., U. M., N. V., G. A., P. OLTIȚA, L. D., F. E. O., D. S., T. M. împotriva sentinței civile nr.124 din 29.01.2013 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, județ Suceava, intimați fiind Ț. P. G., C. COMUNALĂ DE FOND FUNCIAR B., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA, DIRECȚIA S. SUCEAVA.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din data de 4 iunie 2013, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru 11.06.2013 și astăzi, 14 iunie 2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei C-lung Moldovenesc și înregistrată la 07 noiembrie 2011 reclamanții: L. M., L. Ș., U. M., N. V., G. A., P. Oltița, L. D., F. E., D. S. și T. M. i-au chemat în judecată pe pârâții: Ț. P. G., C. județeană Suceava pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, C. de fond funciar B. și Direcția S. Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor emise în favoarea pârâtului Ț. P. G., prin care s-a consemnat că i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la . în suprafață de_ m.p. ( provenită din . în C.F. 368 B. ) și . suprafață de 3376 m.p. ( provenită din . înscrisă în C.F. 368 B. ).
În motivarea acțiunii lor, reclamanții au arătat următoarele:
Pentru parcelele menționate s-a reconstituit dreptul de proprietate și s-a emis titlu de proprietate 584 din 02 februarie 2009 pentru suprafața totală de 39 ha și 5.000 m.p. teren după autorii L. I. a Ș. și L. E..
S-a mai susținut că în cartea funciară parcelele mamă figurau pe I. a lui Ș. L. ( autorul lor ), menționați și în titlu de proprietate 589 din 28 decembrie 2010, iar în baza certificatului de moștenitor nr.233 din 01 mai 1996 ei – reclamanții și-au intabulat dreptul de proprietate, în calitate de moștenitori ai defunctului L. I..
În același timp reclamanții au arătat că ei cred că, din eroare, pârâtul Ț. P. G. a fost pus în posesie cu terenul ce le aparține, motiv pentru care au solicitat anularea actelor de reconstituire asupra celor două parcele.
Prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 53 – 54 ), C. județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată a terenurilor din cadrul Prefecturii județului Suceava, a arăta următoarele:
- potrivit art.33 alin.1 din Regulamentul privind Aplicarea Legii Fondului Funciar aprobat prin HGR 890/2005 modificat și completat prin HGR 1120/2005, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată emite titluri de proprietate pe baza documentațiilor înaintate de Comisiile locale de fond funciar și
- din însăși conținutul acțiunii reclamanții au arătat că din eroare pârâtul Ț. P. G. a fost pus în posesie cu terenul care le aparține, încât, instanța este cea care va stabili dacă, eventual, C. locală de fond funciar a fost dusă în eroare sub acest aspect, cu atât mai mult cu cât potrivit art.6 din Legea 1/2000 modificată prin Legea 247/2005 „la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi Comisiile comunale, orășenești, municipale și județene, constituie potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art.9 alin.5 din Legea 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de disp.art.11 alin.1 și 2 din aceiași lege”.
Pârâtul Ț. P. a G. prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 70 – 71 ), a solicitat respingerea acțiunii invocând următoarele argumente:
- lui i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 1/2000 prin Hotărârea Comisiei jud.de fond funciar Suceava 463 din 29 august 2002, cu privire la suprafața de 9 ha teren pădure, după autoarea Ț. P., fiind puși în posesie conform procesului - verbal nr.4 din 21 octombrie 2002 și eliberându-i-se titlu de proprietate 464 din 04 iulie 2003, de către C. județeană de fond funciar Suceava;
- potrivit C.F._ a . proprietarul tabular cu privire la suprafața de 55.584 m.p. teren identic cu parcela cadastrală_ ( fostă 4131/1 din C.F. 1105 F. Moldovei, convertită apoi în C.F._), actualul C.F._ B. este nou format așa cum reiese din încheierea de intabulare 7207 din 03 august 2011 a BCPI C-lung Mold.;
- terenul pretins de reclamanți nu are nici un fel de legătură cu cel pentru care lui i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, întrucât trupul de 6 ha pădure aparținând de OS B. și descris la punctul 1 din procesul – verbal de punere în posesie 2 din 21 octombrie 2002 este, în prezent, limitrof cu parte din proprietatea reclamanților, cu atât mai mult cu cât, în dosarul în care s-a pronunțat sentința 623 din 24 aprilie 2007 și prin care reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 36,50 ha pădure, el a fost martor în calitate de vecin cu terenul în discuție;
- nici una dintre parcelele pretinse de reclamanți nu sunt folosite de către el, iar masa lemnoasă de pe terenul ce le-a fost atribuit și cu care au fost puși în posesie este exploatată, încât ei doresc să-și extindă suprafața peste terenul lui, care nu este exploatat și
- s-a mai arătat că reclamanții nu și-au motivat acțiunea nici în fapt și nici în drept.
La data de 06 ianuarie 2012 reclamanții și-au precizat acțiunea ( fila 92 – 93 ) în sensul că: nu solicită anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului Ț. P. a G., ci solicită revendicarea unor suprafețe de teren pe care acesta le deține din terenul ce le aparține lor, respectiv parcelele topo: 4131/3, 4127 și 4126 și care, din punct de vedere silvic se identifică cu parcelele 138 A și 138 B.
Reclamanții și-au întemeiat, în drept, acțiunea pe prevederile art.563 și 565 din codul civil.
La data de 01 februarie 2012 reclamanții au mai făcut precizarea că pârâtul Ț. P. deține, din terenul proprietatea lor, o suprafață de 34.531 m.p. teren pădure identică cu . % și parcele cadastrale 4127/121 și 4131/3, conform planului de situație întocmit la 26 iunie 2011 de C. C..
Pârâta C. locală de fond funciar B. prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 122 – 124 ) a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând următoarele:
- reclamanții nu au indicat nici una dintre cauzele de nulitate a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului și nici temeiul de drept pe care se bazează, încât potrivit doctrinei și jurisprudenței doar proprietarul posesor care suferă o tulburare a dreptului său prin acte ale unui terț, ce se consideră proprietar poate avea la îndemână, în baza Legii 169/97, acțiunea în constatarea nulității titlului de proprietate și
- conform articolului 1 pct.2 titlu VI din Legea 247/2005 ”reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”, ori, în speță, acest teren a fost atribuit legal celor care au probat vechiul amplasament și cate au urmat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
La solicitarea părților s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară întocmită de inginer V. M. ( fila 195 – 202 ) și care în concluziile sale arată următoarele:
- suprafața de 34.351 m.p. menționată de reclamanți menționată în documentația întocmită la 26 iunie 2011 de către C. C., în nume propriu, nu poate fi luată în considerare;
- pentru reclamanți punerea în posesie s-a făcut conform Legii 247/2005 în baza sentinței civile nr.623/2007 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, întocmindu-se procesul – verbal de punere în posesie 175 din 10 ianuarie 2008 și la baza căruia a stat un plan parcelar ( însușit atât de reprezentanții Ocolului Silvic B. cât și de către cei ai Comisiei locale de fond funciar B. ) și avizat de către OCPI Suceava, ce a fost parte componentă a dosarului_ a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și pentru care reclamanților li s-a eliberat titlu de proprietate 584 din 02 februarie 2009, cu mențiunea că trupul de pădure în suprafață de 15,50 ha din UP I ua 138 A% și 138 B% are ca vecin la est pe pârâtul Ț. P., în timp ce punerea în posesie a acestui pârât s-a făcut conform Legii 1/2000 în baza hotărârii 463/2002 a Comisiei județene de fond funciar Suceava, întocmindu-se procesul – verbal de punere în posesie 2 din 21 octombrie 2002, acestuia eliberându-i-se titlu de proprietate 464 di 04 iulie 2003, iar trupul de pădure în suprafață de 6 ha face parte din UP I ua 138 A, 138 B și 138 C și care are ca vecin la sud pe L. I. ( autorul reclamaților ).
Expertul a concluzionat că analizându-se documentele întocmite pentru fiecare dintre părți se poate constata ca acestea au fost făcute cu respectarea legilor în vigoare la momentul emiterii titlurilor de proprietate cu avizele Oficiului de Cadastru, a Ocolului Silvic B. și a Comisiei locale de fond funciar, cu schițe sau planuri de situație conform prevederilor legale.
Mai mult decât atât expertul a arătat că la momentul revendicării suprafeței de 15,50 ha în UP I ua 138A% și 138 B în dosarul_ a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în care s-a pronunțat sentința 623/2007 reclamanții l-au identificat și recunoscut pe pârât ca vecin, prin planul de situație depus la dosar, fără a revendica vreun teren din cel deținut de acesta la data promovării acțiunii și ulterior, la momentul punerii în posesie de către reprezentanții acelorași organe respectiv a Comisiei locale și a Ocolului Silvic.
Prin sentința civilă nr.124/29.01.2013 Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a respins acțiunea reclamanților așa cum a fost precizată; a respins, ca nefondată, acțiunea în revendicare, așa cum a fost precizată, față de pârâtul Ț. P. G. din . și a obligat reclamanții să-i plătească pârâtului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În raport de cele mai sus arătate și față de precizările făcute de reclamanți, instanța va:
- respinge acțiunea reclamanților, față de pârâtele: C. județeană de fond funciar Suceava, Comisia comunală de fond funciar B. și Direcția S. Suceava și
- respinge, ca nefondată, acțiunea în revendicare, așa cum a fost precizată, față de pârâtul Ț. P. G. din ..
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:
În raport de precizările reclamanților prin care au arătat că înțeleg să revendice de la pârâtul Ț. P. a G. suprafața de 34.531 m.p. teren și nu au solicitat anularea actelor de proprietate prin care acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra acestui teren soluția de respingere a acțiunii față de cele trei pârâte ( ce vizează aspecte de fond funciar ), se impune.
Cât privește precizarea lor referitor la revendicarea suprafeței de 34.531 m.p. de la pârâtul Ț. P. a G., aceasta apare ca nefondată.
Conform art.563 alin.1 din codul civil „proprietarul unui bun are dreptul de a revendica de la posesor sau de la o altă persoană care-l deține fără drept ….”.
Din interpretarea acestui text, reiese că pentru a se putea hotărî în acest sens trebuie făcută dovada că o altă persoană decât reclamantul ( în speță, pârâtul ), ar deține, fără drept, o suprafață de teren ce le-ar aparține.
În prezenta cauză reclamanții nu au făcut această dovadă, ba dimpotrivă – așa cum s-a menționat în raportul de expertiză întocmit – părțile din litigiu au fost puse în posesie, legal, în raport de actele doveditoare prezentate.
Mai trebuie făcută mențiunea că pârâtul a fost pus în posesie cu mult înaintea reclamanților, iar în momentul în care aceștia din urmă au revendicat dreptul de proprietate în fața Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pârâtul a fost audiat, în calitate de martor ( vecin al terenului ), la solicitarea reclamanților.
În acest sens trebuie menționat că în nici un moment reclamanții nu i-au contestat pârâtului dreptului de proprietate asupra terenului pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate și nici limitele acestuia ( atât la momentul punerii lui în posesie și nici în momentul în care ei – reclamanții au fost puși în posesie ).
Prin urmare, nefăcându-se dovada că pârâtul le-ar fi ocupat sau ar deține vreo suprafață din terenul reclamanților acțiunea în revendicare formulată de aceștia apare ca nefondată și urmează – așa cum s-a arătat mai sus – să fie respinsă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții L. M., L. Ș., U. M., N. V., G. A., P. Oltița, L. D., F. E. O., D. S., T. M. care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul dispozițiilor art.312 alin.3 coroborat cu art.304 alin.1 pct.7, 8, 9 și 3041 cod procedură civilă considerând că nu poate fi modificată soluția fără administrarea unor probe noi.
În motivare au aratat că prin acțiunea introductivă reclamanții au solicitat instanței de fond anularea actelor emise în favoarea pârâtului Ț. P. G. prin care acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la . suprafață de 31.155 și . suprafață de 3.376 m.p. înscrise în CF 368 B.. Mai rată că prin modificarea acțiunii la data de 6.01.2012 reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 34.531 m.p. pădure identică cu . și parcelele cadastrale 4127/121 și 4131/3 conform planului de situație întocmit la 26.06.2011 de expertul C. C., renunțând la cererile inițiale, susținând numai acțiunea în revendicare, situație în care Comisiile de fond funciar și Direcția S. Suceava își pierdeau calitatea procesuală activă, specificul acestei acțiunii fiind doar compararea titlurilor proprietarului neposesor cu cel al posesorului neproprietar.
Consideră că soluția primei instanțe este nelegală cu toate că reclamanții au dovedit proprietatea asupra suprafeței în litigiu cu titlu de proprietate nr.584/2009, sentința civilă nr.623/2007 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc și procesul verbal de stabilire a vecinătăților din 2006. Mai arată că au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în baza căruia instanța de fond s-a pronunțat, expertul nu a răspuns la obiectivele invocate cu toate că pârâtul folosește fără drept suprafața de 34.531 m.p. Consideră că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru întocmirea unui raport de expertiză, în lipsa acestei probe instanța nu a rezolvat fondul cauzei ci s-a referit exclusiv la actele de proprietate opuse de părți din punct de vedere cronologic.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Ț. P. a solicitat respingerea recursului ca nefondat considerând hotărârea primei instanțe temeinică și legală, fiind pus legal în posesie conform procesului verbal de punere în posesie nr.2 din 21.10.2002 potrivit planurilor de amenajament, emiterea titlului de proprietate mr.464/4.07.2003 și intabularea dreptului de proprietate în CF, el folosind în mod legal suprafața de teren reconstituită.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata C. locală de fond funciar B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Recursul este întemeiat.
Examinând sentința atacată în limita motivelor de recurs invocate ce se subscriu dispozițiilor art.312 pct.5 cod procedură civilă în raport cu probele administrate și dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată următoarele:
Așa cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, în speță, tema pretențiilor și a probațiunii vizează revendicarea suprafeței de 34.531 m.p. pădure, obiectul cererii de chemare în judecată fiind precizat la data de 6.01.2012.
La instanța de fond reclamanții în dovedirea acțiunii au solicitat proba cu expertiză topometrică, probă admisă de instanță având în vedere următoarele obiective: identificarea din punct de vedere cadastral a suprafeței de 34.531 m.p. pădure ce formează obiectul prezentului litigiu; stabilirea proprietarilor tabulari de la data reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, stabilirea modului în care s-a făcut reconstituirea pentru acest teren precum și a modului în care s-a realizat punerea în posesie; dacă s-au comis erori la punerea în posesie a reclamanților sau a pârâtului Ț. P. G.; verificarea actelor tabulare și cadastrale privind suprafața de 55.584 m.p. teren identic cu p.c._ din CF_ a . din ./1 din CF 1105 a ., respectiv procesul verbal de punere în posesie nr.2/21.10.2012 și titlul de proprietate nr.464/2003; dacă . și 4131/3 în suprafață de 31.155 m.p. și respectiv 3376 m.p. – proprietatea tabulară a pârâtului Ț. P. – face parte din suprafața de 9 ha pădure înscrisă în titlul de proprietate nr.464/4.07.2007 și procesul verbal de punere în posesie nr.2 din 21.10.2002 și schițele de plan ce a format documentația la reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârât; dacă suprafața de teren revendicată de reclamanți este posedată de pârâtul Ț. P. în baza actelor sus menționate (hotărâre Comisie județeană, titlu și proces verbal de predare a posesiei).
După studiul raportului de expertiză reclamanții recurenți au formulat obiecțiuni fiind nemulțumiți de faptul că expertul nu s-a deplasat în teren pentru efectuarea măsurătorilor cuvenite, părțile fiind convocate doar pentru o discuție la Primăria comunei B. neurmată de desfășurarea efectivă a expertizei.
Tot prin obiecțiunile formulate la filele 218 – 219 dosar, reclamanții recurenți sunt nemulțumiți și de modul în care expertul a răspuns la fiecare dintre obiectivele formulate iar obiectivul numărul 7, esențial în soluționarea corectă a cauzei, respectiv „dacă suprafața de teren revendicată de reclamanți este posedată de pârâtul Ț. P. în baza actelor sus menționate”, expertul evită un răspuns clar și neechivoc, concluzionând doar că „la momentul revendicării suprafeței de 15,50 ha în UP I, u.a. 138% și 138 B, reclamanții l-au identificat și recunoscut pe pârât ca vecin fără a revendica vreun teren” afirmații care nu sunt relevante și nici reale în prezenta cauză.
Prin obiecțiunile formulate reclamanții au solicitat să se efectueze un supliment de expertiză în sensul reformulării răspunsurilor față de situația concretă din teren. Pusă în discuția părților la termenul de judecată din 23.01.2013 cererea reclamanților privind admiterea obiecțiunilor formulate de către aceștia prin apărător a fost respinsă nemotivat de către instanța de fond.
Așa după cum rezultă din obiectul cererii deduse judecății, cât timp reclamanții recurenți pretind că pârâtul folosește fără drept suprafața de 34.531 m.p. iar acesta din urmă susține că nu a stăpânit niciodată vreuna dintre parcelele la care recurenții au făcut referire, tribunalul apreciază că proba pertinentă și concludentă soluționării cauzei este o expertiză topo realizată cu profesionalism și prin deplasarea efectivă a expertului la fața locului în vederea identificării eventualelor parcele de teren ocupate fără drept de către pârâtul intimat și să determine în mod real limitele suprafeței a cărei posesie se exercită fără drept de către pârâtul intimat.
Cum prima instanță a respins obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat în cauză fără a clarifica situația juridică a terenului în litigiu, tribunalul apreciază că nu a fost rezolvat fondul cauzei ci s-a făcut doar o apreciere a actelor de proprietate opuse de către părți în raport de perioada punerii în posesie.
Pentru toate aceste aspecte, în temeiul art.312 alin.5 cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul și casând sentința civilă atacată, va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de trimitere va proceda la completarea probatoriului prin administrarea unei noi probe cu expertiza topo sau eventual un supliment la expertiza întocmită de același expert care să răspundă la obiecțiunile formulate de către reclamanți prin înscrisul de la fila 218 – 219 dosar fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții L. M., L. Ș., U. M., N. V., G. A., P. OLTIȚA, L. D., F. E. O., D. S., T. M. toți cu domiciliul în C-lung Moldovenesc, . B, județ Suceava împotriva sentinței civile nr.124 din 29.01.2013 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, județ Suceava, intimați fiind Ț. P. G. din localitatea B., județ Suceava, C. COMUNALĂ DE FOND FUNCIAR B., C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA, DIRECȚIA S. SUCEAVA.
Casează sentința civilă și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,Grefier,
S. AuricaVizitiu E. LauraCondrovici L. L. R.
Pt.jud.CO semn.președ.inst.
Red.S.A.
Jud. fond B. G.
Tehnored.R.L., 2 ex., 26.06.2013
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1497/2013.... | Partaj judiciar. Decizia nr. 56/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
