Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1015/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1015/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 2056/227/2011
Dosar nr._ partaj bunuri comune
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1015/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. M.
Judecător V. O. D.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul-recurent N. C. domiciliat în com.Bogdănești, . împotriva sentinței civile nr.1932/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamanta-intimată B. S. domiciliată în com. Râșca, .. Suceava.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.04.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11.04.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată instanței și înregistrată sub nr._ din 24.06.2011 pe rolul Judecătoriei Fălticeni, reclamanta B. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N. C., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea contravalorii lucrărilor pe care le-a edificat la casa de locuit, a cărei construcție a fost începută de către pârât înainte de căsătorie, în cote de 50% pentru fiecare. Valoarea lucrărilor este de 11.000 lei; să-i fie atribuit în lotul pârâtului imobilul, urmând ca acesta să fie obligat să-i achite, contravaloarea cotei de contribuție de 1/2 cu titlu de sultă.
In fapt, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul până la data de 08.06.2011, când această căsătorie a fost desfăcută, prin acordul părților.
Anterior căsătoriei, pârâtul a început construcția unei case de locuit în satul Bogdănești, respectiv, a fost făcută fundația și a achiziționat cantitatea de 10 paleți BCA.
A menționat reclamanta, că au lucrat împreună o perioadă în Anglia, iar cu banii câștigați, au turnat temelia casei și au edificat un gard, lucrări ce au costat 5000 lei.
In vara anului 2010, a arătat reclamanta că a plecat singură în Anglia la muncă, de unde a trimis pârâtului suma de 1650 Euro, u care acesta a cumpărat BCA necesară zidirii casei,restul materialelor ce se impuneau și a achitat c/valoarea manoperei.
A precizat reclamanta că, contribuția sa la dobândirea actualei locuințe, este de 50%.
A solicitat ca modalitate de partaj, atribuirea imobilului pârâtului, urmând ca acesta să-i achite suma de 5500 lei, sultă.
A arătat că activul masei de partajat este grevat de un pasiv în valoare de 7770 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 1850 Euro, pe care ei, părțile l-au împrumutat de la fratele reclamantei și nerestituit până în prezent.
A solicitat obligarea pârâtului să suporte pasivul ce grevează masa de partajat, potrivit cu cota de contribuție la dobândirea activului.
In drept, și-a întemeiat cererea pe disp. art. 673.1, 673.14 Cod proc.civilă.
In dovedirea acțiunii, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, proba cu martori, expertiză.
Lega citat, pârâtul a formulat întâmpinare(f.21-23 dosar), prin care a arătat că este de acord cu atribuirea imobilului în lotul său, însă nu și cu valoarea cotelor de contribuție solicitate, respectiv de 50% fiecare, el având o contribuție majoritară la edificarea lucrărilor.
Astfel, înainte de căsătoria cu reclamanta, deținea suprafața de 1000 mp. pe care avea edificată fundația imobilului în litigiu, turnată temelia și achiziționați 11 paleți BCA, în vederea construirii.
După căsătorie au plecat la lucru în Anglia, dar s-au întors după o lună de zile, din cauza problemelor pe care și le-a creat reclamanta la locul de muncă, iar din banii câștigați au reușit să suporte c/valoarea transportului, chiriei, rămânându-le suma de 1500 lei vechi, pe care i-au folosit în scopul întreținerii lor.
Costurile manoperei zidirii imobilului au fost de numai 400 euro, deoarece a fost realizată de rudele și tatăl acestuia, iar a parte din banii trimiși de către reclamanta care era plecată la lucru în Italia, fiind folosiți pentru a-i asigura minorului lor, condiții oprime de creștere și dezvoltare.
A arătat pârâtul, că a edificat gardul împrejmuitor cu banii primiți de la părinții lui, care au făcut diverse împrumuturi la CAR pentru a-1 ajuta și cei câștigați, lucrând ca zilier la un gater, fiind plătit cu 60 rol/zi și 4 mc. scândură pe care a folosit-o la construcția gardului.
A precizat pârâtul, că reclamanta a contribuit la realizarea lucrărilor la imobil în limita sumei de 400 lei, constituind manopera pentru zidirea casei, contribuția ei nefiind de 50%.
Cât timp a fost plecată reclamanta la muncă, pârâtul a arătat că s-a ocupat singur de gospodărie, de creșterea și îngrijirea minorului care avea trei luni, fiind astfel lipsit de sprijinul și ajutorul moral și material de zi cu zi, pe care soții și-1 datorează unul altuia, fiind forțat de împrejurări să preia toate sarcinile gospodăriei.
Referitor a suma de 1850 Euro de care face vorbire reclamanta, susținând că ar fi o sumă împrumutată de ei părțile în perioada căsătoriei de la fratele acesteia, a arătat pârâtul că nu are cunoștință de acest împrumut.
Pârâtul nu a contestat valoarea lucrărilor efectuate la imobilul-casă de locuit, ci cota de contribuție a reclamantei la realizarea acestora.
Pentru cele expuse mai sus, a solicitat partajarea c/valorii lucrărilor pe care le-a edificat la imobilul casă de locuit, în cote de 90% pentru acesta și 10% pentru reclamantă, de asemenea considerând că nu poate fi obligat la plata unei sulte în favoarea reclamantei, contribuția sa minoră de 10%, compensându-se cu munca în gospodărie și îngrijirea copilului lor, pentru o perioadă de 6 luni, cât aceasta a fost plecată la muncă în Italia.
In drept: art. 115, 118, 673 ind.9 Cod proc.civ.
In dovedire: înscrisuri, interogatoriul reclamantei, martori.
In tem. disp. art. 242 alin.2 Cod proc.civ. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin răspunsul la întâmpinare (f.28-29 dosar), reclamanta a solicitat respingerea apărărilor pârâtului și admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, motivat de următoarele:
Este adevărat că pârâtul avea deținea înainte de căsătorie 1000 mp. pe care s-a edificat casa de locuit, precum și 10 paleți de BCA și nu 11 cum pretinde acesta, de asemenea nu era turnată temelia.
Înainte de căsătorie, ambele părți au fost plecați la luncă în Anglia, unde rămânând însărcinată, nu a putut presta muncă fizică, acesta fiind motivul pentru care au venit acasă, cu suma de 3000 lei și nu 1500 lei,așa cum susține pârâtul.
Reclamanta a mai arătat că ea a trimis pârâtului mai mulți bani decât 1650 euro, pe care acesta i-a folosit pentru achitarea manoperei și a cumpărat materialele necesare construcției, nefiind ajutat de rudele sale.
Consideră nereală susținerea pârâtului, cum că părinții săi au contribuit cu sume de bani la construcția imobilului, aceștia făcând împrumuturi la CAR, însă pentru organizarea fiicei lor și alte scopuri personale.
Pentru aceste motive, a solicitat respingerea întâmpinării.
Prin sentința civilă nr.1932/29.10.2012, prima instanță a admis în parte acțiunea, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri:
-casă de locuit P „în execuție”, situată pe raza satului/comunei Bogdănești, județ Suceava, cu o valoare de circulație de_ lei, din care:fundații în valoare de 3615 lei; soclu în valoare de 5814 lei; suprastructura în valoare de 7682 lei. Valoarea supusă partajului fiind de_ lei;
-împrejmuiri din lemn, cu o valoare de circulație de 3100 lei;
-împrejmuiri din beton, cu o valoare de circulație de 1100 lei;
conform identificării și prețuirii făcute de expert constructor M. A. ( filele 88-110 dosar)
Valoarea totală a masei partajabile fiind de_ lei, cotele părților fiind egale la dobândirea acesteia ( 50%), respectiv câte_ lei pentru fiecare.
A respins cererea privind obligarea pârâtului la suportarea ½ din suma de 7770 lei (pasiv) ca nefondată.
A lichidat starea de codevălmășie a părților prin formarea și atribuirea loturilor în natură.
A atribuit pârâtului întreaga masă supusă partajării valoarea lotului său fiind de_ lei.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 7642,5 lei cu titlu de sultă.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1467,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată prin compensare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Părțile au fost căsătorite, căsătoria acestora fiind desfăcută prin divorț conform sentinței civile nr.1469 din 14.06.2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni (filele 133-134 dosar).
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar de ambele părți, respectiv, extrasele bancare potrivit cărora reclamanta a trimis bani pârâtului (filele 6-9 dosar), contractul de concesiune din 27 noiembrie 2006 (fila 44 dosar), coroborate cu susținerile părților (filele 3-4;21-23; 28-29 dosar), declarațiile martorilor F. V., L. D. M., U. A.(filele 50, 59, 60 dosar) părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri imobile:
-imobil - casă de locuit P „ în execuție", situată pe raza satului/comunei Bogdănești, județul Suceava, cu o valoare de circulație de_ lei, din care: fundații în valoare de 3615 lei; soclu în valoare de 5814 lei; suprastructura în valoare de 7682 lei. Valoarea supusă partajului fiind de_ lei.;
- împrejmuiri din lemn, cu o valoare de circulație de 3100 lei;
- împrejmuiri din beton, cu o valoare de circulație de 1100 lei;
conform identificării și prețuirii făcute de expert constructor M. A.(filele 88-110 dosar);
Valoarea acestor bunuri, respectiv imobilul casă cu împrejmuiri, așa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expert M. A., fiind de 152851ei, pe care instanța le omologhează ca atare, nefiind contestat de părți.
Prin cererea introductivă reclamanta a solicitat partajarea în natură, iar ca modalitate de partajare a întregii mase partajabile a solicitat atribuirea pârâtului, iar ea să beneficieze de echivalentul bănesc al cotei ce i se cuvine, respectiv sulta. Totodată a solicitat constatarea unui pasiv de 7770 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 1850 lei, pe care părțile i-au împrumutat de la fratele reclamantei.
Prin întâmpinare, pârâtul a fost de acord cu partajarea în natură în modalitatea precizată de reclamantă, cu reținerea, în favoarea sa, a unei cote majoritare, de 90% în favoarea sa, diferența, de 10%, cuvenindu-se reclamantei.
După cum rezultă din dispozițiile art. 129 Cod procedură civilă, orice susținere trebuie dovedită în condițiile și cu respectarea dispozițiilor legale, în caz contrar, fiind doar simple afirmații de natură a motiva demersul, respectiv, apărarea în justiție, dar care nu pot duce la aprecierea lor ca adevărată, tară nici un suport probatoriu adecvat. Pe de altă parte, rolul activ al instanței prevăzut de art. 130 Cod procedură civilă, nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia, în condițiile în care, ambele părți au fost prezente în instanță, au beneficiat de consultanță juridică de specialitate( ambele având avocați angajați), prin probele administrate nu au dovedit existența pasivului( reclamanta), respectiv a cotei majoritare( pârâtul).
Se impune o precizare: contravaloarea fundației locuinței supuse partajului, urmează a fi scoasă din masa partajabilă, ambele părți fiind de acord că aceasta( fundația), a fost executată înainte de căsătoria părților, cu contribuția exclusivă a pârâtului.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța a admis acțiunea și a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 6731 Cod procedură civilă și a art. 728 Cod civil, texte de lege aplicabile prezentei acțiuni, sistarea stării de codevălmășie a părților.
Codul civil consacră în articolul 741 principiul în baza căruia la formarea și compunerea loturilor trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât este posibil, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și divizarea unei unități gospodărești.
Deși dispozițiile legale se referă în mod expresiv la împărțirea succesiunilor, ea este aplicabilă oricărei împărțeli de bunuri indiferent de cauza care a determinat starea indiviziune sau de devălmășie.
Față de aprecierile făcute de expert referitoare la varianta cea mai optimă de partaj
natură pentru ambele părți, poziția părților, instanța a lichidat starea de codevălmășie
a părților prin formarea și atribuirea loturilor în natură, cu respectarea art.6739 Cod procedură
civilă, respectiv, prin atribuirea pârâtului a întregii mase supuse partajării, valoarea lotului
său fiind de_ lei, reclamanta primind contravaloarea cotei ce i se cuvine, în echivalent bănesc.
Cum valorile loturilor sunt inegale, în temeiul art. 742 Cod civil, pentru echilibrarea diferențelor valorice, pârâtul a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 7642,5 lei, cu titlu de sultă.
În procesele de partaj, soluția fiind deopotrivă în interesul ambelor părți, în temeiul art.274, 276 Cod procedură civilă, pârâtul a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 1467,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, prin compensare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul N. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare acesta a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea formulată, a dispus lichidarea stării de codevălmășie prin atribuirea în lotul său a bunurilor supuse partajului cu obligarea la plata unei sulte în cuantum de 7682 lei reprezentând 50% din valoarea bunurilor supuse partajului. Așa cum a arătat prin întâmpinarea formulată și cum a recunoscut însăși intimata prin acțiunea formulată, el avea achiziționat înainte de căsătorie 10 paleți BCA în vederea edificării imobilului casă de locuit și era turnată fundația locuinței.
Instanța de fond a dispus greșit numai defalcarea contravalorii fundației din valoarea de circulație a imobilului, nu și contravaloarea paleților de BCA.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate, însă deși a formulat ca și obiectiv indicarea valorii a 10 paleți BCA, expertul nu a precizat valoarea acestora pentru a putea fi înlăturată de la masa partajabilă.
În aceste condiții apreciază recurentul că este necesar întocmirea unui supliment la raportul de expertiză prin care să se indice valoarea celor 10 paleți de BCA,urmând a se proceda la defalcarea valorii acestora de la masa partajabilă și, în consecință, recalcularea sultei.
Este incident motivul de recurs prevăzut de disp. art.304 pct.6 C.pr.civ.,instanța acordând intimatei mai mult decât a cerut, ultra petita, respectiv 50 % din valoarea celor 10 paleți BCA.
În subsidiar, acesta a contestat valoarea sultei la care a fost obligat, contribuția intimatei la dobândirea bunurilor ce au făcut obiectul partajului nefiind 50%, cota sa de contribuție fiind mult mai redusă.
Apreciază recurentul că, în mod greșit a fost obligat la plata unei sulte în cuantum de 7642,5 lei în condițiile în care pârâta nu a făcut în niciun fel dovada unei contribuții de 50% prin niciun mijloc de probă.
Însăși intimata prin acțiunea formulată a recunoscut contribuția sa la edificarea imobilelor, respectiv 5.500 lei,și în niciun caz de 7642,5 lei, el-pârâtul fiind cel care a lucrat în perioada căsătoriei lor atât în țară cât și în străinătate.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.6 și 9 C.pr.civ, art.304 1 C.pr.civ, art.312 al.6 1 C.pr.civ și art.274 C.pr.civ.
Deși legal citată,intimata nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține apărările.
Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate care se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art.304 p-ct. 6 și 9 Cod de procedură civilă, având în vedere dispozițiile art.304 indice1 Cod de procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
Așa cum a arătat reclamanta în acțiunea formulată și în răspunsurile la interogatoriu (fila 117 dosar) precum și pârâtul prin întâmpinarea depusă în cursul judecății în fața instanței de fond, cantitatea de 10 paleți BCA a fost achiziționată înainte de căsătorie de către pârâtul recurent.
Prin urmare, din valoarea masei de partaj, în mod corect s-ar fi impus a fi scoasă valoarea cantității de 10 paleți BCA, ambele părți fiind de acord că aceasta nu face parte din masa bunurilor comune.
Valoarea cantității de 21,03 mc zidărie BCA corespunzătoare celor 10 paleți BCA este de 4940 lei conform raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. M. A. M. (fila 106 dosar), nefiind contestată de părți.
Prin urmare, din masa de partaj fac parte doar bunurile comune, dobândite de părți în timpul căsătoriei, conform art.30 Codul familiei astfel încât în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea acestor dispoziții legale și a inclus și suma de 4940 lei corespunzătoare bunurilor proprii ale recurentului.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1, 2, 3 Cod de procedură civilă instanța va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă recurată, în sensul excluderii din valoarea masei partajabile a sumei de 4940 lei și a constatării valorii cotei de contribuție a părților de 5172,2 lei, a valorii lotului pârâtului de_ lei și a sultei datorate de acesta reclamantei în sumă de 5172,2 lei.
Pe cale de consecință, motivele privind susținerea cererii subsidiare invocate de recurent, privind cota de contribuție majoritară la dobândirea bunurilor comune, nu vor mai fi analizate.
Deși în cauză s-a admis cererea de ajutor public formulată de recurent, acesta fiind scutit de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului formulat, intimata nu va fi obligată a suporta aceste cheltuieli, apreciind că aceasta nu a căzut în pretenții, având în vedere poziția sa procesuală din cursul judecății în primă instanță când prin chiar cererea de chemare în judecată a arătat aspectele invocate de pârât în recursul formulat, instanța acordând mai mult decât s-a cerut.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul-recurent N. C. domiciliat în com.Bogdănești, . împotriva sentinței civile nr.1932/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamanta-intimată B. S. domiciliată în com. Râșca, .. Suceava.
Modifică în parte sentința civilă nr.1932/29.10.2012 a Judecătoriei Fălticeni.
Constată că valoarea casei de locuit în execuție supusă partajului este de 6145 lei, în loc de_ lei, valoarea totală a masei partajabile este de_ lei în loc de_ lei și valoarea cotei de 1/2 a părților este de 5172,2 lei în loc de 7642,5 lei.
Valoarea lotului pârâtului este de_ lei în loc de_ lei.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 5172,2 lei cu titlu de sultă, în loc de 7642,5 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile nr.1932/29.10.2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.04.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.
Red L.A
Jud.fond R. M.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 15.05.2013
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Decădere din drepturi părinteşti. Decizia nr. 65/2013.... → |
|---|
