Partaj judiciar. Decizia nr. 1025/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1025/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 2798/334/2009
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1025
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: H. L.
Judecător: I. G.
Judecător: I. M.
Grefier: S. A.-M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către pârâta M. A., împotriva sentinței civile nr. 1241 din data de 15 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind reclamanții P. I., U. I. și U. O. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat R. S., ce substituie pe avocat T. V., pentru pârâta recurentă, lipsă fiind părțile..
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinare de către reclamanții intimați.
Apărătorul pârâtei recurente depune la dosar delegație de substituie, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 292 lei, timbru judiciar de 5 lei, pe care instanța le anulează, recursul fiind legal timbrat, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul recursului.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța, în raport de obiectul recursului pune în discuție admisibilitatea capătului de cerere privind uzucapiunea pe cote părți și acordă cuvântul atât pe aspectul invocat, cât și pe recursul formulat în cauză.
Avocat R. S., pentru pârâta recurentă, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, motivat de faptul că în mod greșit prima instanță a respins capătul de cerere privind uzucapiunea, admițând că dreptul de proprietate asupra cotei de 42/48 din teren a fost dobândit de către pârâta recurentă prin uzucapiune, atunci, având în vedere că reclamanții intimați au doar o cotă de câte 1/48, terenul va trebui atribuit în lotul pârâtei apelante, în mod nelegal instanța de fond a respins cererea reconvențională cu motivarea că nu poate fi acordat ceea ce nu s-a cerut, din moment ce suprafața de 1 ha teren ce a făcut obiectul convenției de vânzare cumpărare este situat în . și se identifică cu parte din terenul dobândit de reclamant prin testament și, cu atât mai mult cu cât instanța de fond amintește în considerente că obiectul cererii reconvenționale este terenul mai sus-menționat, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Declarând dezbaterile închise, supă deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 29.12.2009 sub nr._, reclamanții P. I., U. I. și U. O. E. au chemat în judecată pe pârâta M. A. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune a părților prin individualizarea, atribuirea și predarea efectivă a loturilor ce se cuvin fiecărei părți cu privire la bunul imobil teren, în suprafață totală de 7722 mp situat în municipiul Vatra Dornei, ., înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), constând din p.t. nou formată nr. 2611/50, în suprafață de 3861 mp și p.t. nou formată nr. 2611/51 de 3861 m, precum și înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al părților asupra bunurilor ce le vor fi atribuite, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că părțile sunt coindivizarii bunului imobil sus menționat, starea de indiviziune rezultând din moștenire fiecare dintre ei deținînd: P. I. o cotă de 1/6, U. I. o cotă de 1/6, U. E. o cotă de 1/6 iar pârâta M. A. o cotă de 3/6. În ceea ce privește masa indiviză care urmează a fi supusă partajării aceasta este reprezentată de bunul imobil teren, în suprafață totală de 7722 mp situat în municipiul Vatra Dornei, ., înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), constând din p.t. nou formată nr. 2611/50, în suprafață de 3861 mp și p.t. nou formată nr. 2611/51 de 3861 mp. Se mai arată că terenul este îngrădit și se află în posesia coindivizarilor iar ca modalitate de finalizare a împărțelii judiciare reclamanții arată că sunt dispuși să încheie o tranzacție cu pârâta.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. Art. 728 cod civil și ale Legii nr. 7/1996.
La data de 22.03.2010, pârâta M. A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată arătând că este fiica defunctului P. Melinton și nepoata proprietarului tabular din CF nr._ a ., P. L.. Pârâta susține că bunicul său, P. L. a înzestrat înainte de deces pe cei doi fii ai săi, P. Melinton și P. I. cu toate suprafețe de teren avute în proprietate astfel că suprafața de teren în litigiu a fost preluată în posesie de tatăl său, acesta stăpânind-o până la decesul său intervenit în anul 1991. Astfel, P. Melinton a stăpânit suprafața de teren în litigiu o perioadă de peste 42 de ani, în mod public și nestingherit de nimeni, ca adevărat proprietar fără să fi fost tulburat vreodată în posesie. Învederează pârâta apoi că la data de 8 martie 1990, în baza unei convenții sub semnătură privată defunctul P. Melinton a cumpărat de la reclamantul P. I. parte din terenul în litigiu, respectiv suprafața de teren corespunzătoare cotei de ½ din parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a . pentru prețul de_ lei achitat integral la acea dată.
La același termen de judecată pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca instanța că constate că defunctul P. Melinton a dobândit prin cumpărare în baza unei convenții sub semnătură privată încheiată cu P. I. la data de 8 martie 1990 dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3861 mp teren corespunzătoare cotei de ½ din parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a . instanța urmând a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic, să constate că pârâta reclamantă a dobândit prin moștenire după defunctul P. Melinton, decedat la data de 26.11.1991 dreptul de proprietate asupra suprafeței de 7722 mp teren identic cu parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a . cu înscrierea în CF pe numele pârâtei reclamante a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În motivarea cererii reconvenționale a arătat că terenul în litigiu a aparținut defunctului P. L., decedat în anul 1973 după care au rămas ca și moștenitori P. Melinton și autorul reclamanților pârâți, P. I.. Se mai arată că terenul în litigiu a fost primit ca zestre de către autorul său iar acesta l-a stăpânit o perioadă de peste 20 de ani de la moartea proprietaruliui tabular invocând astfel pe cale de excepție uzucapiunea asupra acestei suprafețe de teren.
A mai arătat pârâta reclamantă că, deși terenul se afla la data de 8 martie 1990 în posesie autorului său acesta a încheiat cu pârâtul P. I. un act de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care s-a înstrăinat terenul corespunzător cotei de ½ moștenită de tatăl său de la proprietarul tabular.
Cererea reconvențională a fost întemeiată pe disp. art. 111 C.pr.civ., art. 650 și urm. 1890, 1847 Cod civil, art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938, Legea 7/1996.
Reclamanții pârâți au formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care au solicitat respingerea ca nefondată a acesteia motivat de faptul că cele susținute de pârâta reclamantă sunt necorespunzătoare realității în sensul că aceasta se referă la o cu totul altă suprafață de teren decât aceea de 7722 mă care formează obiectul acțiunii principale de ieșire din indiviziune.
Reclamanții pârâți au învederat instanței faptul că suprafața menționată de pârâta reclamantă în cererea reconvențională și în Convenția din 8 martie 1990 pe care se întemeiază aceasta este un cu totul alt teren, în suprafață de 1 ha situat în municipiul Vatra Dornei pe . casei acesteia și nu face parte din masa indiviză supusă împărțelii prin cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr. 1241 din data de 15 noiembrie 2012, Judecătora Vatra Dornei a admis acțiunea formulată de reclamanții P. I., U. I. și U. O. E., în contradictoriu cu pârâta M. A..
A dispus ieșirea părților din indiviziune asupra terenului în suprafață de 7722 mp teren compus din p.f. 2611/50 și p.f. 2611/41 înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), situat în municipiul Vatra Dornei, ..
A atribuit în deplină proprietate și posesie părților în indiviziune loturi după cum urmează:
- în lotul reclamantului pârât P. I., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea verde în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M.;
- în lotul reclamantei pârâte U. I., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea galbenă în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M.;
- în lotul reclamantei pârâte U. O. E., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea violet în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M.;
- în lotul ei pârâtei reclamante M. A., ., în suprafață de 3861 mp, marcat cu culoarea roșie în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M.;
A respins excepția uzucapiunii invocată de către pârâta reclamantă M. A..
A respins cererea reconvențională formulată de către pârâta reclamantă M. A. ca nefondată.
A obligat pe pârâta reclamantă M. A. să plătească reclamanților pârâți suma de 1104 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A dispus înscrierea părților în CF, cu dreptul de proprietate astfel dobândit.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în fapt, suprafața de teren care face obiectul prezentului dosar este în suprafață totală de 7722 mp, situat în municipiul Vatra Dornei, ., înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), formată din din p.t. nou formată nr. 2611/50, în suprafață de 3861 mp și p.t. nou formată nr. 2611/51 de 3861 mp.
Din extrasul de carte funciară nr._ (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279) a . (fila 11) a rezultat că proprietarii tabulari ai parcelelor cad 470 si 2610, (care, conform Tabelului de mișcare parcelară s-au comasat la . apoi parc. cad. 2611/1 s-a divizat în parcelele 2611/1, 2611/50 și 2611/51), sunt: P. L., cu o cotă de 42/48 părți, P. I., cu o cotă de 1/48 părți, U. I. cu o cotă de 1/48 părți U. O. E. cu o cotă de 1/48 părți și M. A. cu o cotă de 3/48 părți.
P. L. a avut doi copii, respectiv P. Melinton, tatăl pârâtei reclamante și P. I., tatăl reclamanților pârâți astfel încât, cota de 42/48 urmează a se împărți pe tulpini, ceea ce înseamnă că reclamanții pârâți vor culege împreună cota de 21/48 părți iar pârâta reclamantă va culege singură aceeași cotă. Față de cele arătate s-a constatat că reclamantului pârât P. I. i se cuvine o cotă de 8/48 (1/48 + 21/48/3), lui U. I. i se cuvine o cotă de 8/48 (1/48 + 21/48/3), lui U. O. E. i se cuvine o cotă de 8/48 (1/48 + 21/48/3) și pârâtei reclamante i se cuvine o cotă de 24/48 (3/48 + 21/48).
Prin cererea reconvențională formulată în cauză pârâta reclamantă a solicitat instanței să constate că defunctul P. Melinton, tatăl său a dobândit prin cumpărare în baza unei Convenții sub semnătură privată încheiată cu P. I. la data de 8 martie 1990 dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3861 mp teren corespunzătoare cotei de ½ din parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a . solicitând a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic.
Față de dispozițiile art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos să se mai procedeze la cercetarea în fond a pricinii astfel încât a analizat cu prioritate excepțiile invocată de către părți.
Ca urmare, în ceea ce privește excepția uzucapiunii invocată pe cale de excepție de către pârâta reclamantă M. N., în condițiile prev de art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938, cu privire la terenul în suprafață de cca 7722 mp situat în municipiul Vatra Dornei, ., identic cu parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a ., instanța a constatat că proprietari tabulari ai terenului în litigiu sunt P. L., P. I., U. I., U. O. E. și M. A..
Fiind un teritoriu aflat sub regim de carte funciară nu sunt aplicabile prevederile Codului civil referitoare la uzucapiune, ci dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1938. În sistemul de carte funciară reglementat de acest act normativ, spre deosebire de reglementarea dată prescripției achizitive în Codul civil, uzucapiunea, ca mod de dobândire a drepturilor reale imobiliare, are un caracter de excepție. Astfel, în art. 28 din acest decret este prevăzut cazul în care dreptul de proprietate asupra imobilelor poate fi dobândit prin uzucapiune, când o persoană a posedat un bun nemișcător, în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea ultimului proprietar înscris în cartea funciară.
Astfel, instanța a constatat că, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii tabulare prevăzute de art. 27 și 28 din DL nr. 115/1938 întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat că pârâta reclamantă, cât și autorul său, P. Melinton, au posedat imobilul timp de 20 de ani după moartea proprietarului tabular sau după înscrierea în cartea funciară a declarației de renunțare la proprietate, astfel că a respins excepția uzucapiunii.
În ceea ce privește fondul cererii reconvenționale, analizând înscrisul sub semnătură privată intitulat „Chitanță” (fila 33) întocmit la data de 08.03.1990 s-a putut observa că cel care semnează la rubrica „Am primit” a confirmat faptul că a primit suma de_ lei „de la unchiul meu Milinton” pentru suprafața unui hectar de pământ, fără însă a se preciza vreun alt element după care să poată fi identificată această suprafață de teren de 1 ha.
Referitor la acest petit având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic instanța a constatat că potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 “În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.”
Promisiunea bilaterală (sinalagmatica) de vânzare-cumparare este contractul prin care părțile se obligă să încheie în viitor un contract translativ de proprietate și care, ar putea conține clauze cu privire la predarea bunului și plata prețului, clauze specifice contractului de vânzare-cumpărare, dar pe care părțile promisiunii le stipuleaza și, uneori, chiar le execută, anticipat. Această promisiune cuprinde consimțământul ferm și neafectat de modalități, al ambelor părți – promitentul-vânzator și promitentul-cumpărător – de a încheia în viitor un contract translativ de proprietate, dată la care, în mod necesar va fi exprimat un nou consimțământ, și care, la rândul lui, va putea sau nu fi afectat de modălități. Cu alte cuvinte, consimțământul dat în această promisiune nu este susceptibil de a transfera proprietatea. Obiectul acestei promisiuni îl constituie chiar contractul translativ de proprietate, ce se va încheia în viitor pe baza unui nou consimțământ exprimat în acest sens iar cauza acestei promisiuni reprezintă contraprestația urmărită de părți, și anume, executarea de către fiecare promitent a obligației de a face – de a încheia în viitor un contract translativ de proprietate.
În principiu, instanța poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic prin care să suplinească consimțământul uneia din parti la încheierea actului de vânzare în formă autentică, și, ca atare, este necesar ca toate celelalte condiții necesare încheierii contractului de vânzare-cumpărare să fie îndeplinite, respectiv antecontractul să aibă îndeplinite cerințele generale de valabilitate a actelor juridice prevazute de art.948 Cod civil și bunul a carei vânzare a fost promisă să se afle în patrimoniul vânzătorului promitent și sa nu existe alte impedimente legale.
În spețã, însă instanța a observat că prin cererea reconvențională pârâta reclamantă a arătat că defunctul P. Melinton a dobândit prin cumpărare în baza “Chitanței” sus descrise dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3861 mp teren corespunzătoare cotei de ½ din parcelele nr. 2611/50 și 2611/51 a ., folosindu – se în dovedirea intenției de instrăinare de înscrisul sub semnătură privată prin care se arată că suma de_ de lei a fost primită pentru 1 ha de teren
Având în vedere că P. I. deține doar o cotă parte din această suprafață de teren, câtă vreme asupra acestuia nu s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, reclamantul pârât nu putea înstrăina decât această cotă parte ideală de drept.
În acest sens, instanța a avut în vedere voința reală a vânzătorului care a fost aceea de a înstrăina 1 ha teren și nu suprafață de 3861 mp teren aferente cotei de ½ din parcelele 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a ., situat pe .> Din declarațiile martorilor audiați în cauză, P. C., Ș. N., A. I. și C. C. propuși de către toate părțile a reieșit faptul că într-adevăr la data de 8 martie 1990 a existat o vânzare cumpărare între P. I. și P. Melinton prin care s-a vândut suprafața de 1 ha teren, care, după decesul celui din urmă a fost moștenit de către P. N. dar acest teren este situat pe . Vatra Dornei.
De altfel, pârâta reclamantă însăși la ultimul termen de judecată a depus la dosar un Plan de situație a terenului care face obiectul „Chitanței” încheiată între P. Melinton și P. I. menționând că acest teren se află pe . municipiul Vatra Dornei, identic cu p.t. nr. 2688/1 înscrisă în CF nr. 1020 a ..
In aceste condiții, având în vedere obiectul cererii reconvenționale instanța a luat act de faptul că ceea ce nu s-a cerut nu poate fi acordat dat fiind aplicarea principiului disponibilității și obligativității instanței de a se pronunța pe ceea ce s – a cerut, astfel că a respins cererea reconvențională ca nefondată.
Din raportul de expertiză în specialitatea topografie, întocmit de expertul M. V. s-a reținut că masa succesorală este formată din terenul în suprafață de 7722 mp situat în municipiul Vatra Dornei, ., înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), constând din p.t. nou formată nr. 2611/50, în suprafață de 3861 mp și p.t. nou formată nr. 2611/51 de 3861 mp, valoarea de piață a acestui imobil fiind de_ lei.
D. urmare, instanța a constatat că masa indiviză supusă partajării, se compune din imobilul teren, în suprafață totală de 7722 mp situat în municipiul Vatra Dornei, ., înscris în CF nr._ a . (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 279), constând din p.t. nou formată nr. 2611/50, în suprafață de 3861 mp și p.t. nou formată nr. 2611/51 de 3861 mp, care se învecinează cu ., B. M., F. L. și drum.
La această masă de partajat concură părțile conform cotelor legale arătate mai sus, respectiv 1/6 pentru P. I., 1/6 pentru U. I., 1/6 pentru U. O. E. și 3/6 pentru M. A., iar valoarea cotei cuvenite fiecărei părți este de 1287 mp în valoare de 3243 lei pentru fiecare dintre cei trei reclamanți și de 3861 mp respectiv 9730 lei pentru pârâtă.
În ce privește formarea și atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere în primul rând principiul efectuării partajului în natură, ceea ce înseamnă că fiecare parte va primi în proprietate exclusivă un lot cuprinzând bunuri succesorale. Totodată, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 6739 C.pr.civ, luând în considerare atât acordul părților cu privire la atribuirea imobilului.
În temeiul art. 728 C.civ., instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților și a atribuit în natură reclamantului pârât P. I., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea verde în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M., reclamantei pârâte U. I., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea galbenă în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M., reclamantei pârâte U. O. E., ., în suprafață de 1287 mp, marcat cu culoarea violet în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M. și pârâtei reclamante M. A., ., în suprafață de 3861 mp, marcat cu culoarea roșie în Raportul de expertiză întocmit de expert V. M..
Potrivit art. 52 din Legea nr. 7/1996, instanța a dispus înscrierea reclamantului Țarcă T. și a intervenientei în nume propriu Paramon N. în Cartea Funciară, a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Pentru toate aceste considerente, instanța a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă M. A. ca nefondată.
În privința cheltuielilor de judecată, reclamanții au justificat – 308 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, 1250 lei onorariu expert topo, 100 lei transport Suceava – Vatra Dornei și retur pentru martorul Ș. N. și 1800 lei onorariu avocat, iar pârâta reclamantă a justificat - 1250 lei onorariu expert topo și 586 taxa judiciară de timbru, astfel că instanța a obligat-o pe pârâta reclamantă M. A. să plătească reclamanților pârâți suma de 1104 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în cota ce îi revine de suportat din cheltuielile de judecată justificate (respectiv cota de 1/2) având în vedere că și acesteia i s-a respins în totalitate cererea reconvențională.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta M. A., în motivarea căruia a arătat că dreptul de proprietate asupra cotei de 42/48 din suprafața de 7722 m.p. teren situat în Vatra Dornei, ..f. nr. 2611/50 și 2611/51 a fost dobândit prin uzucapiune tabulară prevăzută de art. 28 din Decretul - Lege nr. 115/ 1938.
Astfel, după decesul proprietarului tabular P. L. - 23 noiembrie 1973 - care avea o cotă de 42/48 din acest teren - tatăl ei P. Meliton și ulterior decesului acestuia (1991) și ea, a exercitat o posesie continuă, sub nume de proprietar asupra acestui teren.
Această posesie aptă de a uzucapa este dovedită prin probele administrate și a fost confirmată și de expert care în concluziile raportului consemnează că „în prezent terenul este folosit de pârâta M. A.”.
În consecință în mod greșit prima instanță a respins această apărare prin care a invocat uzucapiunea pe cale de excepție.
Admițând că dreptul de proprietate asupra cotei de 42/48 din acest teren a fost dobândit prin uzucapiune, atunci având în vedere că reclamanții au doar o cotă de câte 1/48, terenul ar trebui atribuit în lotul ei exclusiv.
Este nelegală respingerea cererii reconvenționale cu motivarea că nu poate fi acordat ceea ce nu s-a cerut din moment ce prin precizările formulate în scris la data de 26 septembrie 2012 a arătat că terenul în suprafață de 1 ha ce a format obiectul convenției de vânzare cumpărare încheiată la 8 martie 1990 este situat în . și se identifică în parte cu p.f. nr. 2688/1 dobândită de reclamantul P. I. a lui I. prin testamentul lăsat de P. L..
De altfel, prin întâmpinarea la cererea reconvențională formulată de reclamantul P. I. la termenul din 26 aprilie 2010 acesta recunoaște că a vândut autorului ei P. Meliton suprafața de 1 ha teren care face parte din cele 2 ha dobândite prin testament.
Din moment ce și în prezent reclamantul deține întreaga suprafață de 2 ha dobândite prin testament estre evident că era necesară identificarea suprafeței de 1 ha din acest teren care se învecinează cu proprietatea sa.
De altfel și instanța în considerentele hotărârii amintește că a menționat că obiectul cererii reconvenționale este terenul situat în Vatra Dornei, ., depunând și planul de situație.
În acest caz, respectând tocmai principiul disponibilității la care prima instanță face trimitere, avea obligația de a se pronunța asupra acestui obiect al cererii.
Neprocedând astfel prima instanță a încălcat dispozițiile art. 129 C. proc. civ. și a refuzat să se pronunțe asupra fondului obiectului cererii reconvenționale așa cum a fost precizat.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 C. proc. civ. a solicitat casarea hotărârii pronunțată de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru necercetarea fondului.
Reclamanții intimați au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate, pentru următoarele motive:
Pârâta nu a obținut niciodată dreptul de uzucapiune asupra terenului situat în Vatra Dornei, .., în suprafață de 7722 mp teren, identică cu p.f. 2611/50 și 2611/51, înscrisă în CF_ a ., provenită din conversia CF 279, după bunicul P. L..
În urma măsurătorilor efectuate de expert M. V. s-a făcut lotizarea și atribuirea pentru fiecare moștenitor în parte cu suprafața cuvenită fiecăruia, așa cum a reieșit din hotărârea nr. 1241/15 noiembrie 2012 din acest dosar, cei care sunt de acord.
La f. 141 expertul a arătat care sunt proprietarii tabulari, la data măsurătorilor pârâta nu a indicat nicio altă suprafață de măsurat (f. 176-178).
Referitor la cererea reconvențională privind „chitanța” aflată la f. 33, aceasta nu conține elemente de identificare topografică prin care să fie definit amplasamentul. Aceasta este scrisă de cumpărător la data de 8 martie 1990 și se referă la 1 ha teren, care nu poate proveni din suprafața de 7722 mp teren, așa cum a susținut pârâta timp de 3 ani, pe tot parcursul procesului.
La ultimul termen de judecată pârâta a recunoscut că acest teren s-ar afla într-o altă locație, pe . Dornei.
Referitor la acest 1 ha teren reclamanții au arătat că în anul 2007 când s-a făcut partajul voluntar după același autor, P. L. și aceeași moștenitori, pârâtei i s-a atribuit 1 ha teren, pe . ce se cuvenea lui P. I., teren limitrof cu proprietatea acesteia, mutându-se gardul despărțitor spre proprietatea lui P. I.. Acest lucru s-a făcut în deplină înțelegere între părți, aspect ce a reieșit și din depozițiilor martorilor Ș. N. (f. 50) și P. C. (f. 56).
În anul 2007 s-a făcut partajul voluntar între părți conform hotărârii nr. 405/17 aprilie 2007 – dosar nr._, hotărârea nr. 406/17 aprilie 2007 – dosar nr._ și atunci pârâta nu a contestat acel partaj de pe . Dornei.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de disp. ar. 3041 Cod procedură civilă, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul reține următoarele:
În cauză, pârâta recurentă a invocat pe cale de excepție dobândirea prin uzucapiunea tabulară prev. de art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938, a dreptului de proprietate asupra corei de 42/48 părți indivize din suprafața de 7722 mp teren situat pe raza mun. Vatra Dornei, . p.f. nr. 2611/50 și 2611/51, motivând că după decesul proprietarului tabular, P. L., tatăl său, P. Melinton și ulterior decesului acestuia (1991), ea a exercitat o posesie continuă, netulburată și sub nume de proprietar asupra acestui teren.
Examinând excepția inadmisibilității acestui petit, invocată din oficiu de instanța de recurs, în conformitate cu disp. art. 306 al. 2 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că este întemeiată, față de disp. art. 28 al. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938 care prevăd că posesorul unui bun imobil care l-a posedat în condițiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, poate cere intabularea dreptului de proprietate în favoarea sa, în temeiul uzucapiunii și de disp. art. 1895 Co civil care prevăd că „Cel ce câștigă cu bună credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va putea prescrie proprietatea acestuia (…)”.
Rezultă așadar, că obiect al dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune îl pot constitui numai bunurile imobile, individual determinate nu și cote părți indivize din aceste bunuri, cum este cazul în speță.
Reținerea cu precădere a excepției inadmisibilității acțiunii, împiedică analiza pe fond a cererii formulate privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra cotei de 42/48 p.i. din suprafața de 7722 mp teren mai sus individualizată (art. 137 Cod procedură civilă).
Nici motivul de recurs vizând încălcarea de către prima instanță a disp. art. 129 Cod procedură civilă prin refuzul de a se pronunța asupra cererii reconvenționale așa cum a fost precizată, nu este întemeiat.
Astfel, potrivit art. 129 al. 6 Cod procedură civilă, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului dedus judecății, prin cererea de chemare în judecată, instanța de judecată fiind obligată să se pronunțe cu privire la tot ce s-a cerut și numai cu privire la ceea ce s-a cerut.
Prin cererea reconvențională formulată, pârâta M. A. a solicitat să se constate că defunctul P. Melinton a dobândit prin cumpărare, în baza unei convenții sub semnătură privată încheiată la data de 8 martie 1990 cu P. I., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3861 mp teren corespunzător cotei de ½ din parcelele nr. 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a . și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare (f. 31-32 dosar fond), iar ulterior a precizat că terenul ce face obiectul convenției de vânzare-cumpărare încheiate între P. Melinton și P. I. este situat pe . din mun. Vatra Dornei, identic cu p.t. nr. 2688/1 înscrisă în CF nr. 1020 a . (f. 234 dosar fond).
Fiind vorba doar de precizări ale cererii introductive de instanță care nu respectă cerințele impuse de art. 112 Cod procedură civilă, nu se poate reține că prin aceste precizări pârâta recurentă a modificat obiectul cererii inițiale.
Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că a fost investită cu o singură cerere pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare al cărei obiect a fost în mod clar precizat prin cererea formulată la f. 31-32 dosar fond, cerere asupra căreia instanța s-a pronunțat cu respectarea disp. art. 129 al. 6 Cod procedură civilă care consacră principiul disponibilității procesului civil, reținând în mod corect că înscrisul doveditor al convenției de vânzare-cumpărare se referă la suprafața de 1 ha teren, că P. I. deține doar o cotă parte din acest teren, că atâta timp cât nu s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, promitentul vânzător nu poate înstrăina decât această cotă ideală de drept și că voința reală a vânzătorului a fost aceea de a înstrăina suprafața de 1 ha teren și nu suprafața de 3861 mp aferent cotei de ½ din parcelele nr. 2611/50 și 2611/51 din CF nr._ a ..
Nefiind dat în cauză, nici un motiv de casare/modificare a sentinței civile atacate, tribunalul în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefundat și va menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală cu substituirea motivării în sensul mai sus arătat, în ceea ce privește respingerea cererii privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către pârâta M. A., domiciliată în Vatra Dornei, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1241 din data de 15 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind reclamanții P. I., domiciliat în Vatra Dornei, ., jud. Suceava, U. I., domiciliată în Vatra Dornei, ., ., . și U. O. E., domiciliată în Vatra Dornei, ., jud. Suceava, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
H. L. I. G. I. M.
Grefier,
S. A.-M.
Red. I.G.
Judecător fond H. D. L.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./23.05.2013
| ← Fond funciar. Hotărâre din 08-01-2013, Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 2644/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
