Partaj judiciar. Decizia nr. 211/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 211/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 6897/285/2009*
Dosar nr._ - partaj judiciar –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 211
Ședința publică din data de 24 IANUARIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: T. M.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanții C. C., domiciliat în ., nr.399, județul Suceava, C. A. D. și C. A., ambii de la cabinet avocat M. A., ..1, . împotriva sentinței civile nr. 503 din data de 02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind C. V. și C. I., domiciliați în Vicovu de Sus, ., județul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 10 IANUARIE 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea reclamanților recurenți C. A. și C. A. D. să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 17 IANUARIE 2013, și apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de astăzi, 24 IANUARIE 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 503 din data de 02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, s-a admis în parte acțiunea civilă de partaj judiciar formulată de reclamantul C. C., domiciliat în Vicovu de Sus, nr. 399, județul Suceava, împotriva pârâților C. V., domiciliat în Vicovu de Sus, ., județul Suceava, C. I., domiciliat în Vicovu de Sus, ., C. A. D. și C. A. M., ambii domiciliați în Timișoara, .. 30, ., cu domiciliul procedural ales la C. de avocat M. F.A., din Timișoara, ..1, județul T..
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții C. G. și C. A. este formată din suprafața de 1,35 ha teren situat pe raza localității Vicovu de Sus, județul Suceava și din una casă cu anexe situată în Vicovu de Sus, în valoare totală de 19.900 lei.
S-a constatat că moștenitorii defuncților C. G. și A. sunt: reclamantul C. C., pârâții C. V., C. I., în calitate de fii, fiecare cu o cotă de câte 1/4 p.i. din masa succesorală și C. A. D., C. A. M., în calitate de nepoți de la fiul D., cu o cotă de 1/4 p.i. din masa succesorală.
S-a încetat starea de indiviziune existentă între părți prin atribuire de loturi.
Reclamantului C. C. i s-a atribuit lotul nr.1, format din:
-600 m.p. cu casă și anexe, în valoare de 7000 lei;
-650 m.p. intravilan din ..p. vatră . 1300 lei;
-2100 m.p. "Crușina" extravilan, din totalul de 4900 m.p. Crușina, în valoare de 1050 lei, valoarea totală a lotului fiind de 9350 lei.
Pârâtului C. V. i s-a atribuit lotul nr. 2, format din:
-1000 m.p. extravilan "Crușina" din totalul de 4900 m.p. Crușina, în valoare de 500 lei;
-1100 m.p. extravilan Hlinoasa, în valoare de 550 lei;
-700 m.p. intravilan V. . 1400 lei, valoarea totală a lotului fiind de 2450 lei.
Pârâtului C. I. i s-a atribuit lotul nr.3, format din:
-1000 m.p. extravilan Crușina, din totalul de 4900 m.p. Crușina, în valoare de 500 lei;
-650 m.p. intravilan V. . 1300 m.p. V. . 1300 lei;
-800 m.p. intravilan V. . 1700 m.p. V. . 1600 lei, valoarea totală a lotului fiind de 3400 lei.
Pârâților C. A. D. și C. A. M., în indiviziune, li s-a atribuit lotul nr.4, format din:
-2400 m.p. B. extravilan, în valoare de 1200 lei;
-900 m.p. intravilan V. . 1800 lei;
-800 m.p. intravilan V. . 1700 m.p.V. . 1600 lei, valoarea totală a lotului fiind de 4600 lei.
Instanța a luat act că pârâții C. V. și C. C. au renunțat la sulte.
Reclamantul a fost obligat să plătească pârâților C. A. D. și C. A. M. 375 lei cu titlu de sultă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 9.11.2009, reclamantul C. C. i-a chemat în judecată pe pârâții C. V., C. I., C. A. D., C. A. M., solicitând instanței partajarea averii rămase după defuncții C. G., decedat la 27 iulie 2004 și C. A., decedată la data de 8 iunie 2006, masa partajabilă constând în suprafața de 8600 m.p. teren arabil, extravilan, și 5200 m.p. teren la locul „V. . și anexe, situate în intravilanul orașului Vicov de Sus.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că împreună cu primii doi pârâți sunt descendenți ai defuncților, iar ultimii doi pârâți sunt nepoți de la fiul defunctului C. D., decedat la 1.10.2006 și care a fost înzestrat cu imobile care nu sunt evidențiate în titlul de proprietate.
Reclamantul a mai arătat că defunctul său frate nu a făcut acte de acceptare expresă sau tacită după părinți prin preluare de bunuri din moștenire, situație în care nepoții de la fiul post-decedat D. sunt străini de succesiune după bunicii lor.
A mai arătat reclamantul că împreună cu primii doi pârâți au posesia bunurilor, menționând suprafețele pe care fiecare le deține și solicitând ca partajarea să se facă în funcție de posesia actuală a imobilelor.
Prin sentința civilă nr. 1439/2010 a Judecătoriei Rădăuți s-a admis acțiunea formulată, instanța constatând lipsa calității de moștenitori pentru pârâții C. A.-D. și C. A. M. și încetând starea de indiviziune prin atribuire de loturi în natură, între ceilalți moștenitori.
Prin decizia nr. 19 din 4.01.2011 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul declarat de pârâți, sentința civilă 1439/2010 a Judecătoriei Rădăuți a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare Judecătoriei Rădăuți, pe rolul căreia a fost reînregistrată la data de 25.02.2011.
În vederea soluționării cauzei, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse la dosar de părți, s-a luat un interogatoriu pârâților C. V. și C. I. și au fost audiați martorii propuși de părți, N. E. și L. I..
În urma probatoriului administrat, instanța de fond a reținut următoarele:
Defuncții C. G. și C. A. au fost proprietarii unei suprafețe de 1,35 ha teren situată pe raza loc. Vicovu de Sus și a unei case cu anexe, valoarea totală a acestor imobile fiind de 19.900 lei, valoare stabilită conform expertizei notariale.
Moștenitorii defuncților C. G. și A. sunt reclamantul C. C., pârâții C. V., C. I., în calitate de fii, fiecare cu o cotă de câte ¼ p.i. din masa succesorală și C. A.-D. și C. A. M., în calitate de nepoți de la fiul D., cu o cotă de ¼ p.i. din masa succesorală.
Referitor la acești doi pârâți, C. A. D. și C. A.-M., instanța a reținut că autorul lor, C. D. a locuit în Vicovu de Sus din 2004, în Timișoara locuind soția sa și copiii săi și tot în Vicovu de Sus C. D. a și decedat în 2006.
C. D., în 2006 s-a înțeles cu unul din frații săi, C., să-i vândă o parcelă de teren situat în B., având anumite dificultăți de ordin financiar, iar terenul respectiv era teren ce a aparținut părinților lor și care s-a aflat în posesia lui D..
În urma interogatoriului luat, pârâții C. V. și C. I. au confirmat existența unei înțelegeri între părinții părților și copiii lor, aceștia împărțindu-și terenurile, fiecare dintre copii primind câte o suprafață de teren, inclusiv C. D..
Și martorul propus de reclamant, N. E. a confirmat această înțelegere, precizând că terenurile au fost împărțite de părinți între copii, fiecare primind câte o suprafață de teren, iar C. D. și-a vândut terenul primit fratelui său, C. C..
În contextul în care toți copiii au primit terenuri de la părinții lor, în baza unei înțelegeri privind împărțirea moștenirii, iar C. D., după decesul părinților, a vândut terenul primit, instanța a apreciat că toți fiii defuncților au acceptat în mod tacit succesiunea după părinți, preluând bunurile din masa succesorală și dispunând de acestea.
În baza acestor considerente instanța a apreciat că pârâții C. A. D. și C. A. M. au calitatea de moștenitori după defuncții C. G. și A., nepoți de la fiul D., cu cota de ¼ p.i. din masa succesorală.
Având în vedere existența stării de indiviziune între părți cu privire la bunurile din masa succesorală, precum și disp. art. 728 Cod civil, instanța a admis acțiunea, dispunând încetarea stării de indiviziune existentă între părți, prin atribuire de loturi.
La formarea loturilor, instanța a avut în vedere ca în lotul fiecărei părți să fie inclus atât teren intravilan, cât și teren extravilan, ca terenul să nu fie fragmentat excesiv, iar loturile să fie funcționale, precum și posesia exercitată de părți.
Instanța a inclus în lotul reclamantului casa cu anexe, având în vedere că probele administrate în cauză au demonstrat existența unei înțelegeri între autorii părților și părți cu privire la folosirea casei de către reclamant, iar în lotul pârâților C. A. D. și C. A. M. a fost inclus terenul situat la B., teren care a fost înstrăinat de autorul lor D., fratelui C., pentru a se da posibilitatea validării acestei convenții de vânzare-cumpărare.
Instanța a atribuit astfel: reclamantului C. C. lotul nr.1, format din: 600 m.p. cu casă și anexe, în valoare de 7000 lei; 650 m.p. intravilan din ..p. vatră . 1300 lei; 2100 m.p. "Crușina" extravilan, din totalul de 4900 m.p. Crușina, în valoare de 1050 lei, valoarea totală a lotului fiind de 9350 lei, pârâtului C. V. lotul nr. 2, format din: 1000 m.p. extravilan "Crușina" din totalul de 4900 m.p. Crușina, în valoare de 500 lei; 1100 m.p. extravilan Hlinoasa, în valoare de 550 lei; 700 m.p. intravilan V. . 1400 lei, valoarea totală a lotului fiind de 2450 lei, pârâtului C. I. lotul nr.3, format din: 1000 m.p. extravilan Crușina, din totalul de 4900 m.p. "Crușina", în valoare de 500 lei; 650 m.p. intravilan V. . 1300 m.p. V. . 1300 lei; 800 m.p. intravilan V. . 1700 m.p. V. . 1600 lei, valoarea totală a lotului fiind de 3400 lei; pârâților C. A. D. și C. A. M., în indiviziune, lotul nr.4, format din: 2400 m.p. B. extravilan, în valoare de 1200 lei; 900 m.p. intravilan V. . 1800 lei; 800 m.p. intravilan V. . 1700 m.p.V. . 1600 lei, valoarea totală a lotului fiind de 4600 lei.
Instanța a luat act că pârâții C. V. și C. C. au renunțat la sulte, reclamantul fiind obligat să plătească pârâților C. A. D. și C. M. 375 lei cu titlu de sultă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au promovat recurs reclamanții C. C., C. A. D. și C. A..
În conținutul motivelor de recurs reclamanții C. A. D. și C. A. au arătat că solicită admiterea căii de atac promovate în temeiul 304 pct. 9, Cod proc civ, iar in temeiul art. 312 casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării unui probatoriu complet și pertinent, cu obligarea intimaților căzuți in pretenții să achite cheltuielile de judecată.
În fapt, prin sentința atacată instanța de fond a admis in parte acțiunea, a constatat ca masa succesorala este compusa din suprafața de 1.35 ha situat pe raza localității Vicovu de Sus si o casa cu anexe situata in aceeași localitate, în valoare totala de 19 900 lei.
Totodată a constatat ca moștenitori ai defuncților sunt reclamantul C. C., pârâții C. V., C. llie, în cota de ¼ PI din masa succesorala fiecare și subsemnații cu o cota de ¼ PI din masa succesorala împreună.
S-a atribuit reclamantului casa cu anexe și celorlalți pârâți imobile situate atât în intravilan cât și în extravilanul localității Vicovu de Sus.
Astfel arată ca dosarul de față a mai suferit o casare din pricina faptului ca în prima instanța in primul ciclu procesual s-a admis acțiunea reclamantului, instanța constatând ca au calitate de succesori.
Ulterior trimiterii cauzei spre rejudecare, ei s-au judecat exclusiv pe calitatea de succesor, raportat la bunuri calitatea noastră fiind una îndoielnica oarecum de afara.
Din punctul lor de vedere instanța de judecata avea obligația de a pronunța o încheiere în concordanța cu art. 6735 Cod proc civ, stabilind în acest sens calitatea de succesor, cota succesorala și bunurile supuse împărțelii judiciare.
Aceasta faza era imperios necesara întrucât problematica bunurilor, a valorilor terenului si a caselor trebuie in mod corect soluționata.
În acest sens precizează că nu sunt de acord nici cu valoarea tuturor imobilelor, valoare pe care o apreciază derizorie raportat la valoarea de circulație a bunurilor, având in vedere amplasamentul intravilan al bunurilor cât și valoarea unei case.
Consideră că valoarea indicată de către reclamant al casei este derizorie din toate punctele de vedere raportat la faptul ca locuința este una completa, destul de mare cu toate dependințele aferente astfel încat valoarea de 7 000 lei nu se justifica.
Totodată terenurile atât cele intravilane cat si extravilane au o valoare derizorie de 500 -700 lei fapt nereal, motiv pentru care solicită casarea hotărârii atacate cu consecința trimiterii spre rejudecare judecătoriei care să efectueze o expertiza de evaluare cu propunere de lotizare.
Reclamantul C. C. a criticat sentința civilă pronunțată de instanța de fond pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele considerente:
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii sale de a se constata ca ultimii doi pârâți, fii defunctului C. D., sunt străini de moștenire prin neacceptare, întrucât autorul lor nu a făcut acte de acceptare expresa sau tacita a moștenirii după defuncții săi părinți, astfel cum a susținut și solicitat în cererea introductivă. Deși instanța de fond face referire la acest aspect în considerentele hotărârii, prin dispozitiv nici nu se admite dar nici nu se respinge această cerere, trecând la încetarea stării de indiviziune. In mod greșit in considerente se retine ca acești moștenitori ar fi acceptanți ai defuncților pe motivul ca tatăl lor ar fi avut posesia unei suprafețe din B. pe care i-ar fi vândut-o lui în anul 2006.
Aceasta înstrăinare a avut loc încă din timpul vieții celor doi defuncți insa instanța a plasat-o fără a se dovedi acest lucru, în anul 2006, ulterior decesului defuncților, ceea ce nu este corect .Mai mult decât atât, deși se admite că acest teren i-a fost înstrăinat de autorul celor doi pârâți, totuși acest teren le-a fost atribuit lor. Mai mult, si terenul din Crusina pentru care el a făcut dovada cu înscrisuri sub semnătura privată că i-a fost înstrăinat încă din anul 2002 de către același defunct C. D., acest teren îi este atribuit lui, fără însa a se diminua corespunzător lotul celor doi pârâți.
Ori aceasta presupune ca deși el a cumpărat terenul respectiv, i-a fost satribuită de către instanța de fond și obligat la sulta către pârâți, el practic cumpărând de două ori acest teren, o data de la autorul lor și o dată de la pârâți.
Prima instanță în mod NELEGAL, a format loturi neegale ca și valoare: astfel lui C. V. i-a atribuit un lot in valoare de 2450 lei, lui C. llie un lot in valoare de 3400 lei iar ultimilor doi parați un lot in suma de 4600 lei, deși s-a constatat ca sunt moștenitori în cote egale de ¼.
O alta eroare a instanței de fond este și faptul că pe de o parte ia in considerare înțelegerea părților cu privire la împărțirea terenurilor în funcție de posesia actuală și de înzestrările părinților, precum si de renunțarea la sulte, dar pe de alta parte nu ține cont de faptul ca autorul ultimilor doi pârâți a înstrăinat tot ce avea primit ca zestre de la părinții lor si constată ca sunt moștenitori în cote egale de ¼ iar succesorilor lui C. D. le atribuie un lot mai mare decât celorlalți pârâți și l-a mai obligat și la plata sultei către aceștia.
Tot în mod greșit, consideră ca li s-a atribuit ultimilor doi parați suprafața de 900 m.p. aflată în spatele gospodăriei ce i s-a atribuit lui, însă i s-a atribuit un alt teren intravilan dintr-o ..p. împreună cu pârâtul C. llie.
Consideră ca in mod nejustificat s-au fărâmițat aceste parcele, conducând la grave disensiuni intre părți. Se putea ca . intravilan Vatra . atribuită lui iar ultimilor doi pârâți să le fie atribuita suprafața de 650 m.p. intravilan Vatra . cu aceeași categorie de folosința si aceeași valoare, procedându-se doar la o inversare de parcele si evitând a se crea tensiuni între părți.
În mod greșit, instant de fond a luat act ca el paratul C. C. a renunțat la sulta. Precizează că are calitatea de reclamant și nu a renunțat la sultă în nici un mod.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamantul recurent C. C., motive ce pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă, Tribunalul reține că recursul este fondat pentru următoarele argumente:
Într-adevăr, așa cum rezultă din întreg probatoriul administrat complet în fața instanței de fond, în cadrul celor două cicluri procesuale, din recunoașterile pârâților C. I. și C. V. prin răspunsurile la interogatoriu ( filele 31, 32 dosar fond) precum și din declarațiile martorilor ( filele 33, 51 dos) autorii părților încă din timpul vieții lor au hotărât asupra modalității de împărțire a bunurilor dobândite în timpul vieții lor, între cei patru fii, printre care se numără și autorul pârâților recurenți C. D..
Acesta a fost și motivul pentru care pârâții Calanea V. și C. I. precum și reclamantul C. C., au renunțat la plata sultelor, pentru a fi respectată astfel înțelegerea lor și voința defuncților lor pârâți.
Câtă vreme, reclamantului C. C. i-au fost atribuite în lot casa și anexele, corect era ca în lotul acestuia să-i revină și terenul situat la locul numit „V. – . aferent construcțiilor, alcătuind astfel o gospodărie țărănească ce poate fi mai bine administrată astfel.
Prin urmare, tribunalul va modifica componența lotului atribuit reclamantului C. C. prin includerea acestei suprafețe de teren, în locul parcelei în suprafață de 650 m.p. „vatră-. fi inclusă în lotul pârâților C. A. D. și C. A..
Ca urmare a acestei redistribuiri, pentru a compensa diferența de valoare între cele două loturi pe care reclamantul C. C. urmează să o achite celor doi pârâți, va fi recalculată de la suma de 375 lei stabilită inițial, la 850 lei.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 2.400 m.p. situat la locul numit „B.”, în mod corect prima instanță l-a atribuit în lotul pârâților C. A. D. și C. A.. Pentru a consolida astfel vânzarea acestui bun indiviz de către autorul lor, C. D., către cumpărătorul C. C..
Practica judiciară este unanimă în sensul că vânzarea unui bun indiviz nu este nulă ci supune dreptul dobândit de cumpărător unei condiții rezolutorii în timpul stării de indiviziune.Ca arate, dacă la partaj bunul va fi atribuit coindivizarului, vânzarea se va consolida.
Obligă totodată pe pârâții C. A. D. și C. A. să predea cumpărătorului-reclamant susmenționata suprafață de teren având în vedere faptul că autorul lor, în timpul vieții sale a încasat prețul acestui teren, situație de fapt ce a fost recunoscută și de către pârâți.
Referitor la terenul în suprafață de 0,10 prăjini situat la locul numit „Crușina” tribunalul reține că reclamantul nu a făcut dovada că a dobândit în mod valabil acest bun, prin cumpărare, la data de 08,10.2002, de la defunctul său frate, C. D., astfel încât să-i fie atribuit în exclusivitate.
Instanța reține că, la acea dată autorii săi erau în viață iar bunul le aparținea acestora astfel încât fratele său C. D. nu-l putea înstrăina nefiind proprietar al terenului.
În această situație nu se aplică regulile specifice stării de indiviziune ca în cazul terenului de la locul numit „B.” întrucât autorii pârâților erau în viață, iar moștenirea acestora s-a deschis la data decesului lor - 27 iulie 2004, respectiv 8 iunie 2006.
În mod corect a stabilit instanța de fond că toți copii defuncților au primit terenuri de la părinții lor, în baza unei înțelegeri privind împărțirea moștenirii, toți fii defuncților acceptând în mod tacit succesiunea, preluând bunuri din masa succesorală și dispunând de ele.
Prin urmare, criticile reclamantului recurent vizând nepronunțarea instanței de fond asupra aspectelor privind acceptarea moștenirii de către defunctul C. C. sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
Referitor la recursul declarat de pârâții C. A. D. și C. A. tribunalul reține că acesta este nefondat pentru următoarele argumente:
Un prim motiv vizează faptul că instanța de fond nu a stabilit calitatea de succesori, cota succesorală și bunurile supuse împărțelii printr-o încheiere, în conformitate cu disp. art.675/5 Cod Procedură Civilă.
Această susținere nu este reală întrucât toate aceste elemente sunt stabilite în cuprinsul dispozitivului iar în considerente se regăsesc argumentele de fapt și de drept care au dus la aceste constatări.
Încheierea la care se referă recurenții nu este obligatorie fiind necesară numai în cauzele complexe sub aspectul determinării masei de împărțit, de calitățile de copărtași a părților sau de întinderea drepturilor cuvenite fiecărui sau când instanța nu are suficiente elemente pentru formarea loturilor.
Speța de față a fost simplă, majoritatea părților învoindu-se cu privire la partaj astfel încât pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu era de prisos.
Cel de-al doilea motiv ce se referă la evaluarea bunurilor supuse împărțelii, va fi respins și el ca nefondat întrucât pârâții în situația în care nu au fost de acord cu valorile bunurilor indicate de reclamant și însușite de ceilalți, aveau posibilitatea să solicite proba cu o expertiză de specialitate.
Așadar, nu-i este imputabil instanței de fond faptul că pârâții-recurenți nu și-au exercitat drepturile procesuale în conformitate cu prevederile art.129 alin.1 și art.723 Cod Procedură Civilă.
Față de aceste considerente în temeiul disp. art.312 Cod Procedură Civilă, va fi admis recursul reclamantului recurent, iar recursul declarat de pârâții recurenți va fi respins ca nefondat.
Ca parte căzută în pretenții, pe temeiul disp. art. 274 Cod Procedură Civilă, pârâții recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamantul recurent în calea de atac a recursului constând în contravaloarea taxei de timbru și a timbrului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurenții C. A. D. și C. A., ambii de la cabinet avocat M. A., ..1, . împotriva sentinței civile nr. 503 din data de 02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind C. V. și C. I., domiciliați în Vicovu de Sus, ., județul Suceava, ca nefondat.
Admite recursul declarat de recurentul C. C. împotriva sentinței civile nr. 503 din data de 02.02.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind C. V. și C. I., domiciliați în Vicovu de Sus, ., județul Suceava.
Modifică în parte sentința civilă nr. 503 din 2 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, jud. Suceava, în sensul că:
Componența lotului atribuit reclamantului C. C., nr. I, va fi următoarea:
- 600 mp cu casă și anexe, în valoare de 7.000 lei;
- 900 mp intravilan V. . 1.800 lei;
- 2.100 mp „Crușina", extravilan, din totalul de 4.900 mp „Crușina", în valoare de 1.050 lei, valoarea totală a lotului fiind de 9.850 lei;
Componența lotului atribuit pârâților C. A. și C. A. D., în indiviziune, respectiv lotul nr. IV, va fi următoarea:
- 2.400 mp „B." extravilan, în valoare de 1.200 lei;
- 650 mp intravilan din . mp „V. . 1.300 lei;
- 800 mp intravilan vatră . 1.700 mp vatră . 1.600 lei, valoarea totală a lotului fiind de 4.100 lei.
Reclamantul C. C. va fi obligat să plătească pârâților C. A. și C. A. D., suma de 850 lei în loc de 375 lei, cu titlu de sultă.
Obligă pârâții C. A. și C. A. D. să predea reclamantului C. C., suprafața de 2.400 mp teren „B." extravilan.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Obligă recurenții pârâți C. A. și C. A. D. să plătească recurentului reclamant, suma de 325 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 IANUARIE 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. C. M. T. M.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond P. D.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./07.03.2013.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1216/2013.... | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1043/2013.... → |
|---|
