Reexaminare amendă judiciară. Decizia nr. 1280/2013. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 1280/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 3043/206/2008

Dosar nr._ - partaj judiciar -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.1280

Ședința publică din data de 16 MAI 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: G. F. F.

JUDECĂTOR: C. M. N.

JUDECĂTOR: F. L.

GREFIER: Ș. L. G.

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantele V. A., domiciliată în localitatea F., județul Suceava, R. E., domiciliată în mun. Suceava, Bulevardul G. E., nr.46, . B, . și J. V., domiciliată în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1564 din data de 18 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. D. și S. A., ambii domiciliați în ., județul Suceava și S. T. M., domiciliat în ., județul Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă V. A. asistată de avocat L. A., care asigură reprezentare juridică în instanță și recurentei reclamante R. E. și intimata pârâtă S. A. asistată de avocat C. A., care reprezintă în instanță și interesele intimatei pârâte N. D., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de registratură s-a depus la dosar adresa nr.132 din 14.03.2013 prin care avocat J. G. elena pentru recurenta reclamantă J. V. depune la dosar chitanța nr. ISXUC_ din 11.03.2013 în cuantum de 20.00 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului promovat în cauză (fila20-22).

Avocat L. A. depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării/reprezentări juridice în instanță a primelor două reclamante recurente (fila 23), precum și chitanța . nr._ din data de 10.05.2013 în cuantum de 19 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului promovat în cauză (fila 24).

Avocat C. A. depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării/reprezentări juridice în instanță a intimatelor pârâte S. A. și N. D. (fila 26), precum și chitanța . nr._ din data de 10.05.2013 în cuantum de 19 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, prin care de asemenea face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului promovat în cauză.

Instanța luând act de achitarea taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar aferente recursului promovat în cauză de către toate cele trei reclamante recurente, constată recursul regulat introdus și dispune anularea acestora.

Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată, acordând cuvântul la dezbateri.

Avocat L. A. pentru reclamantele recurente V. A. și R. E., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare apreciind că în cauză sunt întrunite disp. art.304 pct 5 și 9 Cod Procedură Civilă raportat la art.312 alin.3 Cod Procedură Civilă, impunându-se casarea cu trimitere spre rejudecare pentru neregularitățile de la instanța de fond ți care nu pot fi corectate în calea de atac a recursului.

În primul rând, instanța de fond în mod incorect a introdus în cauză la ultimul termen de judecată, după repunerea cauzei pe rol a numitului S. T. M. cu calitatea procesuală de deținător de fapt cu toate că acesta aspect nu a fost solicitat de niciuna dintre părțile litigante.

De reținut este faptul că instanța de fond față de disponibilitatea părții și lipsa calității procesuale active care este obligată la plata de sulte părților din proces, s-a reținut că acesta este nepotul defunctei N. V. și fiul lui S. A. și de aceea a fost introdus în cauză pentru un singur termen de judecată.

În ceea ce privește expertizele care au fost întocmite în cauză, persoana desemnată ca expert nu avea și calitatea de expert ANEVAR, întrucât expertul B. C. M. nu are calificări în Cartea Funciară, deosebit de acesta el reținând în conțâinutul raportului de expertiză faptul că 1 m.p. teren are valoarea de 2 lei în intravilanul localității.

De notorietate este și faptul că expertul anterior menționat a depus la dosarul cauzei un raport de expertiză care fusese anterior întocmit de către expertul M. la un teren învecinat cu terenul în litigiu, la acea suprafață de teren reținându-se pentru un metru pătrat o valoare de trei ori mai mare – 30 de lei/m.p.

Apoi, la data de 31 ianuarie 2012 au fost introluse în cauză moștenitoarele defunctei N. V. care sunt de altfel și părțile în proces dar nu s-a dispus și partajarea bunurilor ce compun masa succesorală după această defunctă deși s-a solicitat aspect ce conduce de asemenea la casarea cu trimitere a cauzei, iar prin încheierea de ședință din 08.02.2012 aflată la fila 242 ds. fond instanța a reținut faptul că se solicită completarea masei de partaj cu cota care i-a fost atribuită defunctei, aceasta impunându-se să fie împărțită în mod egal celor 4 moștenitoare.

Un alt motiv de recurs se referă la cota de partajare a suprafeței de 250 m.p. care a fost inclusă în masa succesorală, la filele 59,60 și 61 dosar fond existând titlul de proprietate, autorizația de construire și extrasul de carte funciară din care rezultă faptul că s- a cumpărat o suprafață de teren pe care s-a construit o casă, însă s-a considerat că instanța trebuia să atribuie în lotul lui N. V. doar bunurile la care avea dreptul conform cotei sale valorice, mai ales că decedând în timpul procesului nu se justifică atribuirea celor mai multe bunuri în lotul său, de trei ori mai mult decât cota cuvenită așa cum au menționat anterior.

Astfel se impunea ca imobilul – casă să fie exclusă din masa succesorală de partajat.

Mai arată că la fila 403 dosar fond există depusă copia unei hotărâri judecătorești prin care deținătorul de fapt, S. T. M. – nepotul defunctei, s-a judecat cu bunica sa pentru prestație tabulară, însă această hotărâre nu este opozabilă, vânzarea fiind făcută sub condiție rezolutorie a contractului încheiat între părți.

Consideră că astfel instanța de fond practic a legalizat prin acea hotărâre o ilegalitate.

La filele 332-337 dosar fond a fost depus raportul de expertiză întocmit de expertul M. V. în care se menționează clar faptul că terenul proprietatea părților, în suprafață de 1226 m.p. este evaluat la prețul de_ lei, respectiv 30 lei/m.p.

În consecință, reiterând faptul că toate aceste lipsuri ale sentinței instanței de fond nu pot fi corectate în recurs, pentru motivele menționate în petitul recursului solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe cu indicațiile necesare efectuării unei judecăți juste și echitabile. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 25.

Avocat C. A. pentru pârâte S. A. și N. D. solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.

Privitor la S. T. M. apreciază că se impunea a se ține cont de masa succesorală și de contractul de vânzare-cumpărare încheiat de defuncta N. V., precum și de faptul că se impunea obligarea acesteia la plata de sulte.

La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare imobilul a fost vândut în integralitatea sa nu într-o cotă de 5/8, iar prețul atribuit, stabilit de expert nu a fost contestat timp de 4 ani.

Ca obiectiv al raportului de expertiză a fost și acela de a se stabili prețul, acesta făcându-se în raport de situarea în zonă, de căderea pieții la imobile precum și de cele reținute prin expertizele notarilor și experți.

Dacă recurentele ar fi considerat că în cauză se impunea ca expertiza să fie făcută de către un expert evaluator se putea solicita acesta în cauză.

Referitor la solicitarea de partajare a bunurilor rămase după defuncta N. V., este de reținut faptul că acestea sunt unele și aceleași cu cele supuse partajului inițial.

La fila 343 din raportul de expertiză, la obiectivul doi, i s-a solicitat expertului ca masa succesorală să fie distribuită în mod egal celorlalte părți din proces.

Cu referire la lotizări, s-a reținut că defuncta N. V. a primit un lot mare, însă din start cota ei proprie ca și soție supraviețuitoare a fost mare, iar lotizarea a fost făcută după modul de folosință, astfel încât dacă una dintre moștenitoare a primit un lot mai mic în sarcina celorlalte moștenitoare au fost stabilite sulte pentru egalizarea loturilor.

În consecință, apreciind că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila28 dosar.

În replică, avocat L. A. învederează faptul că expert B. C. M. a făcut în mod corect lotizarea însă instanța de fond nu a mai procedat la partajare conform lotizărilor, apoi, nu se poate cere efectuarea lotizărilor după folosință, iar în privința sultelor acestea există, într-adevăr, dar la valoarea de 2 lei /m.p., astfel încât nu se poate vorbi despre o echilibrare a loturilor.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 09 octombrie 2008, reclamantele: V. A., R. E. și J. V. le-au chemat în judecată pe pârâtele: N. V., N. D. și S. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă după defunctul N. Ș., sens în care: să se stabilească masa bunurilor de împărțit; cotele cu care moștenitorii vin la moștenire; și să se lichideze starea de indiviziune și atribuirea de loturi, în natură, către ele – reclamantele V. A. și R. E. și obligarea la plata de sulte către ceilalți moștenitori.

În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:

La data de 29 aprilie 1993, a decedat numitul N. Ș. și au rămas ca moștenitori: pârâta N. V. – soție supraviețuitoare și V. A., R. E., J. V., N. D. și S. A., în calitate de fiice.

S-a mai susținut că la decesul lui N. Ș. au rămas următoarele bunuri: o casă de locuit, o bucătărie de vară, un grajd de animale, o șură, teren arabil categoria de folosință livezi de 3200 m.p. situat lângă casa de locuit, o suprafață de 15.000 m.p. teren având categoria de folosință fânaț, 300 m.p. teren având categoria de folosință curți și clădiri și suprafața de 10.000 m.p. teren cu vegetație forestieră.

La data de 28 noiembrie 2008 ( fila 29 ) reclamantele și-au precizat acțiunea în sensul că soția supraviețuitoare are o cotă de ¼, în timp ce fiicele defunctului (5 la număr), vor culege restul de ¾ din moștenire, sens în care s-a întocmit și un arbore genealogic (fila 30 dosar).

Prin sentința civilă nr. 1564 din data de 18 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ , s-a admis acțiunea civilă având ca obiect „partaj judiciar” introdusă de reclamantele V. A. din ., R. E. din mun. Suceava, .. 46, . și J. V. cu domiciliul ales la cab. av. „G. E. J.” din mun. Iași, .. 3, parter, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtele N. D. și S. A., ambele din ., deținător de fapt fiind S. T. M., din ., jud. Suceava și în consecință:

a). S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul N. Ș. (decedat la data de 29 aprilie 1993 ), se compune din:

- cota de ½ din imobilele: casa de locuit de 39.696 lei, una bucătărie de vară cu șopron de 7.448 lei, un grajd de animale de 9748 lei și o șură de 9280 lei, în valoare de 33.100 lei ( restul de ½ fiind cota parte, ca bun propriu, a soției supraviețuitoare N. V. );

- suprafața de 1423 m.p. teren curți și construcții situat la locul numit „Acasă” în valoare de 2846 lei;

- suprafața de 16.808 m.p. teren fânaț ( pășune ), situat la locul numit „Acasă” în valoare de 4202 lei;

- suprafața de 7278 m.p. teren arabil situat la locul numit „Acasă” în valoare de 5094,6 lei;

- suprafața de 25.872 m.p. teren fânaț ( pășune ) situat la locul numit „Valea Frumosului” în valoare de 10.348,8 lei și

- suprafața de 8324 m.p. teren pădure la locul numit „Valea Frumosului” în valoare de 8.324 lei, valoarea totală a masei de partajat fiind de_, 4 lei.

b). La această masă de partajat au concurat:

- N. V. – în calitate de soție supraviețuitoare (decedată la data de 31 ianuarie 2012 ) cu cota 5/20;

- S. A. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;

- N. D. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;

- J. V. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;

- V. A. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20 și

- R. E. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20.

c). S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților și în acest sens:

Defunctei N. V. i s-a atribuit lotul nr.1 format din:

- cota de ½ din imobilele: casa de locuit de 39.696 lei, una bucătărie de vară cu șopron de 7.448 lei, un grajd de animale de 9748 lei și o șură de 9280 lei, în valoare de 33.100 lei

( restul de ½ fiind cota ei ca bun propriu );

- suprafața de 1179 m.p. teren curți și construcții în valoare de 2358 lei, situat la locul numit „Acasă” și identic cu ./1(conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu albastru );

- suprafața de 3778 m.p. teren arabil, în valoare de 2644,6 lei, situat la locul numit „Acasă”, identic cu ./2 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu albastru );

- suprafața de 559 m.p. teren arabil, în valoare de 391, 3 lei, situat la locul numit „Acasă”, identic cu ./3 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu verde deschis);

- suprafața de 8404 m.p. teren pășune, în valoare de 2101 lei, situat la locul numit „Acasă”, identic cu ./101 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M.);

- suprafața de 7207 m.p. teren fânaț, în valoare de 2882,8 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./102 ( conform variantei nr.2, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., colorat cu albastru);

- suprafața de 2079 m.p. teren pădure, în valoare de 2079 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu albastru în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 ), valoarea totală a lotului fiind de_,7 lei.

Pârâtei S. A. i s-a atribuit lotul nr.2 format din:

- suprafața de 8404 m.p. teren pășune, în valoare de 2101 lei, situat la locul numit „Acasă”, identic cu ./102 ( conform variantei nr.2 – anexa 4 - plan de situație, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M.);

- suprafața de 1249 m.p. teren pădure, în valoare de 1249 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu mov în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 )valoarea totală a lotului fiind de 3350 lei.

Pârâtei N. D. i s-a atribuit lotul nr.3format din:

- suprafața de_ m.p. fânaț în valoare de 5662 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./101(conform variantei nr.2 – anexa 1, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., colorat cu roz ) și

- suprafața de 1249 m.p. teren pădure, în valoare de 1249 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu roz în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 )valoarea totală a lotului fiind de 6911 lei.

Reclamantei J. V. i s-a atribuit lotul nr.4format din:

- suprafața de 1225 m.p. arabil în valoare de 857,5 lei, situat la locul numit „Acasă”, identic cu ./1 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., colorat cu verde închis );

- suprafața de 1249 m.p. teren pădure, în valoare de 1249 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu portocaliu în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 )valoarea totală a lotului fiind de 2106,5 lei.

Reclamantei V. A. i s-a atribuit lotul nr.5 format din:

- suprafața de 1353 m.p. teren fânaț în valoare de 541,2 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./101 (conform variantei nr.1 – anexa 3, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. colorat cu verde );

- suprafața de 1873 m.p. teren fânaț în valoare de 749,2 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./101 ( conform variantei nr.1 – anexa 3, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. colorat cu portocaliu ) și

- suprafața de 1249 m.p. teren pădure, în valoare de 1249 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu verde închis în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 )valoarea totală a lotului fiind de 2512,4 lei.

Reclamantei R. E. i s-a atribuit lotul nr.6 format din:

- suprafața 244 m.p. teren curți și construcții în valoare de 488 lei, situat la locul numit „Acasă” și identic cu parcelele nou formate 304/2 și 304/3 (conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu galben);

- suprafața 1716 m.p. teren arabil în valoare de 1201,2 lei, situat la locul numit „Acasă” și identic cu ./4 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu galben) și

- suprafața de 1249 m.p. teren pădure, în valoare de 1249 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, (colorat cu verde deschis în planul de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., anexa 3 )valoarea totală a lotului fiind de 2938,2 lei.

S-a constatat că bunurile atribuite în lotul defunctei N. V. i-au revenit, prin cumpărare, pârâtului S. T. M..

Părțile au fost obligate să-și predea reciproc bunurile atribuite în lot.

d).În vederea egalizării loturilor părțile au fost obligate la plata de sulte după cum urmează:

1. Pârâtul S. T. M. ( în calitate de beneficiar al lotului atribuit defunctei N. V. ) a fost obligat să plătească:

- pârâtei S. A. suma de 6451 lei;

- pârâtei N. D. suma de 6256 lei;

- reclamantei V. A. suma de 6093 lei;

- reclamantei J. V. suma de 5811 lei și

- reclamantei R. E. suma de 4965 lei.

2. Reclamanta R. E. a fost obligată să plătească:

- reclamantei V. A. suma de 62 lei și

- pârâtei N. D. suma de 436 lei.

3. Reclamanta J. V. a fost obligată să plătească pârâtei N. D. suma de 93 lei.

4. Pârâta S. A. a fost obligată să plătească:

- reclamantei R. E. suma de 630 lei.

- reclamantei V. A. suma de 630 lei și

- reclamantei J. V. suma de 210 lei.

5. Pârâta N. D. a fost obligată să plătească:

- pârâtei S. A. suma de 296 lei;

- reclamantei V. A. suma de 1039 lei;

- reclamantei J. V. suma de 262 lei;

- reclamantei R. E. suma de 1552 lei.

e).Cheltuielile de judecată ale părților au fost compensate și în acest sens:

- deținătorul de fapt S. T. M. a fost obligat să le plătească reclamantelor V. A., R. E. și J. V. suma totală de 4125 lei cu acest titlu;

- pârâta N. D. a fost obligată să plătească reclamantelor: V. A., R. E. și J. V. suma de 1475 lei cheltuieli de judecată și

- pârâta S. A. a fost obligată să plătească reclamantelor: V. A., R. E. și J. V. suma de 1475 lei cu acest titlu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, acțiunea a fost întemeiată în drept pe disp.art.728 din codul civil, 274, 673 ind.1 – 673 ind.14 cod procedură civilă.

Prin întâmpinările depuse la dosar ( fila 32 ), pârâtele au invocat excepția partajului voluntar intervenit după autorul N. Ș., sens în care au susținut că după moartea acestuia între moștenitori ar fi intervenit un partaj voluntar încât fiecare folosește câte o suprafață de teren așa cum s-au înțeles.

Mai mult decât atât pârâta N. V. a susținut că o parte din averea ce i-a revenit i-a fost vândută nepotului său S. T. M., iar o suprafață i-a fost vândută fiicei sale – pârâta S. A., cu care aceștia s-au și intabulat.

Cât privește construcțiile s-a susținut că acestea au fost edificate, în totalitate, de către defunct și pârâta N. V..

Reclamantele au răspuns la aceste susțineri ( fila 41 – 42 dosar ), în sensul că nu a fost vorba despre un partaj voluntar între moștenitorii defunctului conform dispozițiilor art.730 din codul civil, articol care instituie îndeplinirea, cumulativă a următoarelor condiții:

- toți coindivizarii să fie prezenți;

- să aibă calitatea de exercițiu deplină și

- coindivizarii să fie de acord cu realizarea împărțirii pe această cale și cu clauzele convenției, ori, în speță, acest lucru nu s-a întâmplat.

Cât privește susținerea pârâtei N. V. că ar fi înstrăinat o parte din bunurile ce-i reveneau din moștenire s-a susținut că:

- fiecare coindivizar are un drept individual, absolut și exclusiv asupra cotei părți ideale ce i se cuvine, având ca obiect bunurile din indiviziune și

- nici unul dintre coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun sau bunurile indivizie, privite în materialitatea lor.

Prin urmare, s-a susținut că toate actele juridice referitoare la bunurile aflate în indiviziune, privite în materialitatea lor, trebuie să fie făcute cu acordul unanim al coindivizarilor, ori, acest lucru nu a fost respectat.

Prin încheierea din 18 martie 2009, instanța de fond a respins excepția privind existența partajului voluntar invocată de pârâți prin apărător, întrucât în cauză nu au fost îndeplinite condițiile impuse de art.730 din codul civil.

Cauza a fost suspendată la data de 10 noiembrie 2010 și repusă pe rol la data de 25 noiembrie 2010.

La data de 31 ianuarie 2012 a decedat pârâta N. V. ( certificat fila 241 dosar ), iar ca moștenitoare au rămas celelalte părți din proces.

La data de 13 noiembrie 2012, cauza a fost repusă pe rol, pentru a fi introdus în cauză, în calitate de cumpărător și deținător de fapt, a parte din bunurile aparținând defunctei N. V. a numitului S. M. T..

S-au depus la dosar: planuri de situație, extrase de carte funciară, copia titlului de proprietate 451 din 01 martie 1995 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului din cadrul Prefecturii județului Suceava, copia sentinței civile nr.414 din 13 martie 2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a încheierii nr-692 din 07 mai 2003 și 546 din 09 aprilie 2003 emise de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc – Serviciul de Carte Funciară și au fost întocmite rapoartele de expertiză de către Quandil L. ( fila 104 – 111 ) cu schița imobilelor ( fila 112 ) și de către B. C. M. ( fila 265 – 274 ) cu planurile de situație anexate ( fila 275 – 281 ) și completare la acest raport de expertiză ( fila 339 – 349 ) cu planurile de situație anexate ( fila 350 – 356 ).

La data de 29 aprilie 1993 a decedat N. Ș. și au rămas ca moștenitori: N. V. – în calitate de soție supraviețuitoare, precum și V. A., R. E., J. V., N. D. și S. A., în calitate de fiice.

La data de 31 ianuarie 2012 a decedat pârâta N. V. ( certificat fila 241 dosar ), iar ca moștenitoare au rămas celelalte părți din proces.

Prin sentința civilă nr.414 din 13 martie 2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a constatat că defunctul N. Ș. a dobândit prin moștenire de la mama sa proprietara tabulară N. A. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ m.p. teren identic cu parcelele 635/13, 635/14, 638/1, 658/138, 651/139 din C.F. 198 F., 651/134,/b/1, 651/135/b/1, 635/10, 635/11, 530, 651/134 – b, 651/135 – b, 651/438, 651/439 din C.F. 530, 635/30 din C.F. 563, 1612/14 din C.F. 13 F., 1575/34, 1575/36, 1375/38, 1375/3, 1375/6 din C.F. 196 F., 1612/6 din C.F. 1027 F., 1613/3 din C.F. 1028 F., 1613/12, 1614/12 și 1615/12 din C.F. 1027 F..

Prin aceeași sentință s-a constatat că pârâta N. V. a dobândit, prin moștenire după soțul său defunctul N. Ș., cu privire la suprafața de_ m.p. teren mai sus menționat, precum și cu privire la cota de ½ din suprafață de 2386 m.p. teren și construcții: casă și anexe gospodărești identic cu parcelele 304, 1575/20, 1575/21 din C.F. 1223 F. ( cealaltă cotă de ½ din construcții și teren în suprafață de 2386 m.p. fiind cota proprie a pârâtei ).

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate a pârâtei cu privire la aceste bunuri.

Totodată s-a constata că reclamantul din acea acțiune S. T. M. a dobândit, prin cumpărare, de la pârâta N. V. ( singura pârâtă din dosar ), dreptul de proprietate – conform convenției de vânzare – cumpărare sub semnătură privată din 20 decembrie 2002 – cu privire la suprafața de_ m.p. teren și asupra construcțiilor: casă și anexe identic cu parcelele nr.651/134/b/1, 651/135/b/1, 651/438, 651/439, 1575/3, 1575/6, 1612/6, 1613/3, 1613/12, 1614/12, 1615/12, 304 din C.F. 1223 F., cu obligația de întreținere a pârâtei, hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare –cumpărare între părți.

În același timp s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în registrul Cartea Funciară.

Prin urmare, în C.F. 1028 a . de proprietate este intabulat pentru S. T. M. cu privire la suprafața de_ m.p. și s-a notat, în fila C, obligația de întreținere în favoarea lui N. V..

Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2393 din 02 noiembrie 2007 de către BNP H. I. Șcraba, N. V. vinde fiicei sale S. A. și ginerelui S. A. suprafața totală de_ m.p. teren pășune și fânaț identic cu parcelele 635/14 pășune de 3051 m.p., 651/138 pășune de 4165 m.p., 651/139 fânaț de 2609 m.p., 651/134/b pășune de 1987 m.p. și 651/135/b pășune de 1153 m.p., toate din C.F. 1223 a . în baza sentinței 414/2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

În baza acestui contract în C.F. 2177 a . de proprietate cu privire la suprafața de_ m.p. este intabulat pentru S. A. și S. A. cu 1/1 parte ca bun comun.

Așadar, la masa de partaj după N. Ș. defunctei ( pârâtă ) N. V. îi revenea o cotă de 5/20, în timp ce fiicelor sale ( celelalte părți din proces ), la revenea, fiecăreia, o cotă de câte 3/20.

În raport de cele susținute de părți și de constatările făcute prin rapoartele de expertiză, instanța de fond a constatat acțiunea întemeiată, drept pentru care a admis-o și în conformitate cu prevederile art.673 ind.5 cod procedură civilă:

a) a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul N. Ș. ( decedat la data de 29 aprilie 1993 ), se compune din:

- suprafața de 1423 m.p. teren curți și construcții situat la locul numit „Acasă” în valoare de 2846 lei;

- suprafața de 16.808 m.p. teren fânaț ( pășune ), situat la locul numit „Acasă” în valoare de 4202 lei;

- suprafața de 7278 m.p. teren arabil situat la locul numit „Acasă” în valoare de 5094,6 lei;

- suprafața de 25.872 m.p. teren fânaț ( pășune ) situat la locul numit „Valea Frumosului” în valoare de 10.348,8 lei și

- suprafața de 8324 m.p. teren pădure la locul numit „Valea Frumosului” în valoare de 8.324 lei, valoarea totală a masei de partajat fiind de_, 4 lei.

b) a constatat că la această masă de partajat concură:

- N. V. – în calitate de soție supraviețuitoare ( decedată la data de 31 ianuarie 2012 ) cu cota 5/20;

- S. A. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;

- N. D. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;- J. V. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20;

- V. A. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20 și

- R. E. – în calitate de fiică, cu cota de 3/20.

c)în conformitate cu prevederile art.728 din codul civil anterior s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, cu privire la bunurile mai sus menționate și în acest sens va proceda - potrivit art.741 cod civil anterior - la atribuirea de bunuri, în natură, după cum urmează:

Lotul nr.1 defunctei N. V. format din:

- cota de ½ din imobilele: casa de locuit de 39.696 lei, una bucătărie de vară cu șopron de 7.448 lei, un grajd de animale de 9748 lei și o șură de 9280 lei, în valoare de 33.100 lei ( restul de ½ fiind cota ei ca bun propriu );

- suprafața de 1179 m.p. teren curți și construcții în valoare de 2358 lei, situat la locul numit „Acasă” și identic cu ./1 (conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu albastru );

Lotul nr.2 pârâtei S. A. format din:

Lotul nr.3 pârâtei N. D. format din:

- suprafața de_ m.p. fânaț în valoare de 5662 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./101 ( conform variantei nr.2 – anexa 1, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M., colorat cu roz ) și

Lotul nr.4reclamantei J. V. format din:

Lotul nr.5reclamantei V. A. format din:

- suprafața de 1873 m.p. teren fânaț în valoare de 749,2 lei, situat la locul numit „Valea Frumosului”, identic cu ./101 (conform variantei nr.1 – anexa 3, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. colorat cu portocaliu ) și

Lotul nr.6 reclamantei R. E. format din:

- suprafața 244 m.p. teren curți și construcții în valoare de 488 lei, situat la locul numit „Acasă” și identic cu parcelele nou formate 304/2 și 304/3 ( conform variantei nr.2 – anexa 4, din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de inginer B. C. M. și colorat cu galben);

La atribuirea bunurilor în lotul părților instanța de fond a ținut seama de modul în care acestea folosesc deja bunurile, cât și de relațiile existente între unele sau altele dintre ele ( cu referire la vecinătățile loturilor ).

Cât privește modalitatea de partajare a bunurilor, s-a avut în vedere că în conformitate cu prevederile art.673 ind.9 cod procedură civilă„ la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliu și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

Totodată instanța de fond a avut în vedere că prin articolul 741 din codul civil se precizează că „la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceiași natură sau valoare”.

Ținându-se seama că, în timpul vieții, defuncta N. Vioria i-a înstrăinat pârâtului S. T. M., bunurile cu care acesta s-a și intabulat, instanța de fond a constatat că bunurile ce i-au fost atribuite respectivei în lot i-au revenit acestuia, prin cumpărare.

În acest sens instanța va obliga părțile să-și predea reciproc bunurile atribuite în lot.

În vederea egalizării loturilor părțile au fost obligate la plata de sulte după cum urmează:

1. Pârâtul S. T. M. ( în calitate de beneficiar al lotului atribuit defunctei N. V. ) a fost obligat să plătească:

- pârâtei S. A. suma de 6451 lei;

- pârâtei N. D. suma de 6256 lei;

- reclamantei V. A. suma de 6093 lei;

- reclamantei J. V. suma de 5811 lei și

- reclamantei R. E. suma de 4965 lei.

2. Reclamanta R. E. a fost obligată să plătească:

- reclamantei V. A. suma de 62 lei și

- pârâtei N. D. suma de 436 lei.

3. Reclamanta J. V.a fost obligată să plătească:pârâtei N. D. suma de 93 lei.

4.Pârâta S. A. a fost obligată să plătească:

- reclamantei R. E. suma de 630 lei.

- reclamantei V. A. suma de 630 lei și

- reclamantei J. V. suma de 210 lei.

5. Pârâta N. D. a fost obligată să plătească:

- pârâtei S. A. suma de 296 lei;

- reclamantei V. A. suma de 1039 lei;

- reclamantei J. V. suma de 262 lei;

- reclamantei R. E. suma de 1552 lei.

Pentru a se hotărî astfel, au fost avute în vedere dispozițiile art.742 din codul civil care precizează că „inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani” cât și ale art. 673 ind.5 aliniatul 2 din codul de procedură civilă care menționează „instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit aliniatului 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Mai trebuie menționat faptul că la stabilirea sultelor s-a avut în vedere cele menționate în cuprinsul rapoartelor de expertiză privind: folosința actuală a bunurilor, diferența față de cota cuvenită fiecărui moștenitor, implicit a bunurilor ce i-au revenit defunctei N. V. și care au fost înstrăinate (peste cota ce-i revenea din moștenire ), pârâtului S. T. M..

Cât privește cheltuielile de judecată, instanța de fond a constatat că reclamantele le-au justificat în limita sumei de 14.500 lei cu plata onorariului de avocat și a expertizelor în timp ce pârâtele le-au justificat în limita sumei de 2.000 lei cu plata onorariului de avocat.

Prin urmare, avându-se în vedere că partajul profită în egală măsură tuturor părților din proces și în raport de cotele cu care acestea concură la moștenire, instanța de fond a procedat la compensarea lor și:

- l-a obligat pe deținătorul de fapt S. T. M. ( ca beneficiar al bunurilor atribuite în lot lui N. V. ) să le plătească reclamantelor V. A., R. E. și J. V. suma totală de 4125 lei cu acest titlu;

- a obligat-o pe pârâta N. D. să le plătească reclamantelor: V. A., R. E. și J. V. suma de 1475 lei cheltuieli de judecată și

- a obligat-o pe pârâta S. A. să le plătească reclamantelor: V. A., R. E. și J. V. suma de 1475 lei cu acest titlu ( 14.500 + 2.000 = 16.500: 1/20 x 3/20 și respectiv 5/20 ), văzând că acțiunea a fost legal timbrată.

Împotriva acestei sentințe, au promovat recurs reclamantele V. A., R. E. și J. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în baza art. 304 pct. 5 și pct. 9 raportat la art. 312 al. 3 Cod procedură civilă.

În motivare au arătat că, acțiunea a fost promovată de acestea în calitate de fiice ale defunctului N. Ș., solicitând ca în contradictoriu cu pârâtele N. V., N. D. și S. A. în calitate de soție supraviețuitore și respectiv fiice ale aceluiași defunct, să se dispună partajarea masei succesorale după N. Ș. decedat la 29 aprilie 1993. După administrarea unui amplu probatoriu, la data de 31 octombrie 2012 s-a dat cuvântul în fond părților din proces, pronunțarea fiind amânată; din oficiu instanța de fond a dispus repunerea pe rol a cauzei la data de 13 noiembrie 2012 pentru a fi introdus în cauză numitul S. M. T., iar la 28 noiembrie 2012 s-au pus din nou concluzii de fond, ulterior pronunțându-se sentința nr.1564/18 dec. 2012 pe care înțeleg să o recureze.

Astfel, recurentele au apreciat că sentința instanței de fond este criticabilă, recursul încadrându-se în prevederile art. 304 pct. 5 și 9 raportat la art. 312 al. 3 Cod procedură civilă din următoarele motive:

Introducerea în cauză a lui S. T. M. în calitate de deținător de fapt contravine prevederilor art. 105 al. 2 Cod procedură civilă și atrage casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Au mai precizat că la instanța de fond

dosarul nr._ a avut un parcurs de peste 4 ani de judecată în fond (a fost înregistrat la data de 9 oct. 2008 și soluționat la 18 dec. 2012) perioadă în care cadrul procesual a fost cel indicat de reclamante în acțiune, fără ca S. T. M. să fie parte în proces. Nu numai că acesta din urmă a cunoscut de existența acestui dosar pentru că locuiește efectiv în casa ce face parte din masa succesorală după defunctul N. Ș., dar această casă și alte imobile pe care le folosește efectiv au fost expertizate și cunoștea

acest lucru dar a ales să nu intervină în dosar nici în interesul vreuneia dintre

pârâte, nici în interesul său propriu (avea posibilitatea procedurală în baza art.

49 al. 2 Cod procedură civilă) astfel că introducerea sa în cauză după o primă dezbatere la fond a cauzei și o repunere pe rol, la solicitarea instanței, nu este legală, disponibilitatea părților de a se judeca și stabili un anumit cadru procesual neputând fi în apanajul instanței.

Calitatea lui S. T. M. nu este precizată, „deținător în fapt" nefiind printre părțile unui proces civil în accepțiunea Codului de procedură civilă. Mai mult de atât, acesta a fost introdus în cauză la un singur termen de judecată la care instanța s-a și pronunțat.

O altă critică adusă sentinței instanței de fond care se încadrează în prevederile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă se referă la nulitatea expertizei topo și a celei tehnice în construcții în condițiile în care nu au fost efectuate de experți evaluatori ANEVAR care au specialitatea de„experți imobiliari"", nulitate care în raport de prevederile art. 106 al. 1 Cod procedură civilă duce la nulitatea sentinței recurate. Potrivit art. 14 al. 1 din OG nr. 2/2000 experții tehnici pot efectua expertize doar în specialitatea în care au fost atestați, ceea ce nu este cazul de față. Acceptarea pentru evaluarea construcțiilor și a terenurilor de către un expert care nu este evaluator a determinat stabilirea unor valori la acest imobile mult sub prețul pieții și chiar ridicol de mici ceea ce confirmă că nefiind specialiști și pronunțându-se în alt domeniu s-a ajuns la efectuarea unei expertize nule ce nu poate fi corectată în recurs, fiind necesară administrarea probei cu o expertiză în evaluarea imobilelor la instanța de fond după casarea cu trîmitere recursul nefiind devolutiv. Valoarea terenului curți construcții este de 2 lei pe mp în condițiile în care stbilirea taxei de timbru de către instanțe pentru un teren de doar 400 mp este de cea 4.000 lei, raportat la taxele notariale bazate la rândul lor pe expertizele de specialitate în evaluarea terenurilor. Au mai precizat că orice solicitări în acest sens au fost respinse de către instanță.

După decesul pârâtei N. V. la data de 31 ianuarie 2012 au fost introluse în cauză moștenitoarele acesteia care sunt de altfel și părțile în proces dar nu s-a dispus și partajarea bunurilor ce compun masa succesorală după această defunctă deși s-a solicitat aspect ce conduce de asemenea la casarea cu trimitere a cauzei.

Cu privire la motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă instanța deși a menționat textele de lege pentru a dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă în urma defunctului N. Ș., face o lotizare total nelegală, astfel:

A stabilit cotele ce li se cuvin moștenitoarelor și valoarea masei succesorale (la valorile din expertizele nelegale sub aspectul evaluării) dar la momentul formării loturile nu atribuie conform art. 673 indice 9 în funcție de mărimea cotelor părți, de natura bunurilor și posesie atribuind în lotul pîrîtei N. V. (decedată pe parcursul procesului) un lot în valoare de 45.196,70 lei în condițiile în care cota sa de 5/20 părți indivize are o valoare de 15.978,85 lei, adică atribuie acestei pârâte un lot de cea 3 ori mai mare decît cel cuvenit din punct de vedere valoric.

Deși a fost introdus în cauză la ultimul termen de judecată „deținătorul de fapt" este obligat să achite sultele de pe urma compensării loturilor.

Sultele ce trebuie să le primească în calitate de reclamante sunt de circa 3 ori mai mari decît valoarea loturilor atribuite recurenților, în condițiile în care instanța trebuia să evite formarea de loturi cu plata unor sulte disproporționate în raport de ceea ce trebuie să primească.

Chiar dacă instanța a dorit să atribuie în realitate deținătorului de fapt imobilele din lotul pîrîtei defuncte N. V. trebuia să aibă în vedere că ceea ce acesta din urmă a cumpărat era sub condiție rezolutorie fiind doar o parte din moștenirea după N. Ș. după care nu vînzătoarea era unica moștenitoare și că hotărîrea de care se prevalează S. Traían M. nu le este opozabilă reclamantelor. Procedând de asemenea manieră instanța legalizează practic o ilegalitate pe care S. T. M. a facut-o în condițiile în care știa că mama sa mai are surori în viață care au dreptul ia moștenirea după N. Ș. și că ceea ce el cumpără este sub condiția atribuirii în lotul bunicii sale la partaj dar nu cu obligativitatea atribuirii, textul menționînd că instanța „poate” atribui. Dacă s-ar accepta acest raționament al instanței atunci orice comoștenitor ar înstrăina mult mai mult decît cota pe care o are și apoi la un partaj succesoral cumpărătorul ar putea obține validarea vînzării prin atribuirea majorității bunurilor acelui comoștenitor.

Recurentele au considerat că instanța trebuia să atribuie în lotul lui N. V. doar bunurile la care avea dreptul conform cotei sale valorice, mai ales că decedînd în timpul procesului nu se justifică atribuirea celor mai multe bunuri în lotul său, de trei ori mai mult decît cota cuvenită așa cum au menționat anterior.

De asemenea, loturile tuturor reclamantelor au o valoare de 3 ori mai mică decît cota valorică a fiecăreia, lotizare total nelegală pentru că masa succesorală permitea atribuirea în natură conform cotelor la fiecare parte din proces, în condițiile în care se respectă aceste cote. Pentru reclamante nu s-a dorit sultă ci atribuirea în natură conform prevederilor invocate chiar de către instanță;

-reclamanta J. V. primește în lotul său două terenuri ce au o valoare de mai mult de 4 ori mai mică decît cota cuvenită ei.

-farîmițarea de o asemenea manieră a terenuior a terenurilor a dus la o situație neobișnuită, de a avea „fâșii" de teren și nu loturi cum este firesc pentru o normală expoatare a acestora.

În lotul reclamantei recurente R. E. a fost inclusă o suprafață de teren care nu face parte din masa succesorală pentru că a fost cumpărată de reclamantă împreună cu soțul său de la stat, după momentul în care N. Ș. a predat acest teren statului și sunt intabulați separat în baza dreptului de proprietate în devălmășie.

De asemenea aceleiași reclamante a fost dat în lot teren pădure ce nu-1 deține și pentru care există conflicte permanente cu pârâta Solean A., motiv întemeiat de a se da întreg lotul pădure doar unui coindivizar, ceea ce nu ar mai fi necesitat nici plata sultelor disproporționate.

Având în vedere că toate aceste lipsuri ale sentinței instanței de fond nu pot fi corectate în recurs, pentru motivele menționate în petitul recursului au solicitat admiterea acestuia, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe cu indicațiile necesare efectuării unei judecăți juste și echitabile.

Au mai solicitat să fie avute în vedere la momentul compensării cheltuielilor de judecată și cheltuielile din recurs pe care le-au făcut reclamantele recurente.

Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus întâmpinare.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Recurentele reclamante critică sentința instanței de fond, arătând că introducerea în cauză, a numitului S. T. în calitate de deținător de fapt al terenului contravine prevederilor art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, deoarece cadrul procesual stabilit de reclamante nu se referea și la S. T. M., iar acesta a fost introdus în cauză fără ca asemenea aspect să fie pus în discuția părților, încălcându-se principiul disponibilității și al contradictorialității procesului civil.

A doua critică adusă sentinței, se referă la nulitatea expertizei topo efectuată în cauză și a cele tehnice în construcții, în condițiile în care nu au fost efectuate de experți evaluatori ANEVAR care au specialitatea de experți imobiliari.

Un al treilea aspect criticat, este cel referitor la faptul că, după decesul pârâtei N. V., la data de 31 ianuarie 2012, deși s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestei defuncte, nu s-a dispus și partajarea bunurilor ce compun masa succesorală rămasă după defunctă, deși instanța a fost învestită cu acest capăt de cerere.

Reclamantele recurente critică de asemenea, și lotizarea efectuată atunci când a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă după N. Ș., în sensul că, stabilind cotele cuvenite moștenitorilor și valoarea masei succesorale, instanța, la momentul formării loturilor, nu atribuie, conform art. 673 ind. 9, în funcție de mărimea cotelor părți, de natura bunurilor și de posesia acestora, ci atribuie pârâtei N. V., decedată pe parcursul procesului, un lot de 45.196,70 lei în condițiile în care cota sa de 5/20 părți indivize are o valoare de 15.978,85 lei; că, deși a fost introdus în cauză la ultimul termen de judecată, deținătorul de fapt al terenului, S. T. M., a fost obligat să achite sultele ca urmare a compensării loturilor; că sultele pe care reclamantele trebuie să le primească sunt de aproximativ trei ori mai mari decât valoarea loturilor atribuite lor; că instanța de fond ar fi trebuit să țină seama de faptul că S. T. M. a cumpărat de la defuncta pârâtă sub condiție rezolutorie, iar hotărârea de care se prevalează acesta în susținerea afirmațiilor sale, nu este opozabilă reclamantelor recurente; că instanța ar fi trebuit să atribuie în lotul lui N. V. doar bunurile la care avea dreptul conform cotei sale valorice, și că, prin modul în care s-au format și atribuit loturile, imobile supuse partajului au suferit o fărâmițare excesivă.

Reține tribunalul, că prin cererea inițială, reclamantele V. A., R. E. și J. V. au chemat în judecată pe pârâtele N. V. – soție supraviețuitoare, N. D. și S. A. – fiice, (ca și reclamantele), pentru partajul averii succesorale privind bunurile rămase de la defunctul N. Ș., decedat la data de 29 aprilie 1993.

La fila 29 dosar fond, se regăsesc precizări la acțiune, prin care reclamantele învederează instanței, cotele din moștenire, ce se cuvin moștenitorilor autorului după care se dezbate succesiunea, menționând cota de ¼ din masa succesorală, pentru soția supraviețuitoare N. V., și o cotă de ¾ pentru restul moștenitorilor, la fila 30 depunând și schița arborelui genealogic.

Prin întâmpinarea de la fila 32 dosar, pârâtele au invocat excepția partajului voluntare după autorul lor, menționând că fiecare folosește parte din averea rămasă, astfel: la locul „Valea Frumosului” este o suprafață de 4 ha și nu 1,5 ha cum au arătat reclamantele, din care 17 ari folosește reclamanta V. A.; 17 ari J. V., restul suprafeței fiind folosită de pârâta N. V.; din această suprafață folosită, N. V. arată că a vândut 1,5 ha nepotului S. T. și 1,3 ha fiicei sale S. A., cei doi întabulându-și dreptul de proprietate.

De asemenea, din trupul „Acasă”, de peste 2 ha, pârâta N. V. arată că reclamanta V. A. a primit în lot, urmare a partajului voluntar, suprafața de 12,13 prăjini, R. E., suprafața de 25 de prăjini, pe care și-a amplasat casa, iar N. V. a vândut lotul către nepotul S. T., care și-a întabulat dreptul de proprietate.

Mai susține N. V., despre aceste imobile, că le-a dobândit în timpul căsătoriei cu N. Ș., în baza contractului autentificat sub nr. 134/46 din 2 martie 1956, și de la M. G., în baza convenției sub semnătură privată din 27 aprilie 1986. La filele 33 și 36 se regăsesc cele două acte, iar la fila 37 dosar se regăsește Încheierea nr. 692 din 7 mai 2003, prin care s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea lui S. T. M., asupra CF 1028 a . parcelele evidențiate în acest act.

Tribunalul reține că, deși la data de 3 decembrie 2008, pârâta a făcut vorbire despre înstrăinarea unor mobile către S. T. M., instanța de fond nu a pus în discuție, necesitatea introducerii în cauză a acestuia, pentru a se clarifica situația juridică a imobilelor despre care N. Vorica a arătat că le-a înstrăinat acestuia.

La termenul de judecată din 31 octombrie 2012, instanța a rămas cu dosarul în pronunțare, amânând pronunțarea pentru data de 6 noiembrie 2012, apoi pentru data de 13 noiembrie 2012, când, potrivit încheierii 395 dosar fond, a dispus repunerea cauzei pe rol în baza art. 151 Cod procedură civilă.

Instanța de fond a fixat termen de judecată la data de 28 noiembrie 2012, pentru a se introduce în cauză, în calitate de cumpărător și deținător de fapt a parte din bunurile aparținând defunctei N. V., a numitului S. T. M..

Tribunalul reține că pentru termenul de judecată din 28 noiembrie 2012, S. T. M. a fost citat în cauză în calitate de deținător de fapt al terenului; tot la același termen de judecată, instanța a rămas în pronunțare cu dosarul, amânând pronunțarea pentru data de 4 decembrie 2012, 11 decembrie 2012, apoi 18 decembrie 2012.

Din verificările efectuate asupra criticii referitoare la modalitatea de introducere în cauză a numitului S. T. M., tribunalul constată că acestea sunt întemeiate.

Într-adevăr, în procesul civil, reclamantul se bucură de principiul disponibilității, sub aspectul stabilirii cadrului procesual, inclusiv asupra persoanelor cu care înțelege să se judece.

Dacă din dezbaterile asupra fondului, ar reieși necesitatea introducerii în cauză și a altor persoane, în calitate de pârât, sau în orice altă calitate, desigur că instanța nu este limitată de cadrul procesual fixat de către reclamant, însă în considerarea rolului activ, ar fi trebuit să pună în discuția părților, necesitatea introducerii în cauză, a persoanei menționate mai sus, precum și în ce calitate procesuală.

Astfel, instanța de fond ar fi trebuit ca, la termenul de judecată din 28 noiembrie 2012 să pună în discuția părților, necesitatea introducerii în cauză, în calitate de pârât, a numitului S. T. M.; apoi, să acorde un termen la care să fie citat acest pârât, pentru ca astfel, să se poată stabili și regimul juridic al imobilelor înstrăinate de către N. V. în timpul vieții sale către acest nepot.

Prin modul în care a procedat însă, instanța de fond, într-adevăr, în cauză s-au eludat principiile disponibilității părților și contradictorialități care guvernează procesul civil.

Era important de stabilit regimul juridic al imobilelor înstrăinate de către N. V. în timpul vieții sale, pentru că, în funcție de aceasta, se rezolva și problema lotizării.

Neprocedându-se în acest mod, instanța de fond a efectuat doar partajul după defunctul N. Ș., nemaipronunțându-se cu privire la capătul de cerere privind partajarea masei succesorale rămasă după pârâta decedată în cursul procesului, N. V..

Este real că instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestei pârâte, însă nici din considerentele și nici din minuta și dispozitivul sentinței pronunțate, nu rezultă că judecătoria s-ar fi pronunțat cu privire la acest capăt de cerere.

În atare împrejurări, criticile referitoare la modalitatea în care s-a efectuat lotizarea nu pot fi verificate de către instanța de control judiciar, căci cercetarea fondului este incompletă, tocmai având în vedere aspectele menționate anterior.

Față de cele ce preced, tribunalul constată că în speță sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, impunându-se admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va pune în discuția părților, necesitatea introducerii în cauză, a numitului S. T. M., calitatea procesuală a acestuia, apoi se va proceda la stabilirea masei succesorale, a cotelor, a moștenitorilor după N. Ș.; apoi, va proceda la stabilirea masei succesorale, a cotelor, a moștenitorilor după N. V.; cu acest prilej, instanța de fond va pune în discuția părților, regimul juridic al imobilelor înstrăinate de defuncta N. V. respectiv a suprafeței de teren de 1,5 ha de la locul „Valea Frumosului”, vândut către S. T. M., suprafața de teren de la locul „Acasă”, înstrăinată aceluiași nepot, prin raportare și la încheierea de Cartea Funciară; va stabili dacă în speță este vorba despre o vânzare sub condiție rezolutorie sau nu, urmând să țină seama de acest aspect, în momentul în care va proceda la efectuarea lotizărilor.

În ceea ce privește compunerea loturilor, instanța va ține seama de posesia exercitată de părți, de susținerile și acordul părților, de mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăruia, masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor de împărțit.

În acest sens, instanța de fond va efectua în cauză expertize topo și construcții, care să identifice și să evalueze topo și cadastral, imobilele supuse partajului; să indice mai multe variante de lotizare; să stabilească valoarea masei succesorale; valorile loturilor, în funcție de cotele ce se cuvin părților.

De asemenea, instanța de fond va proceda la administrarea oricăror probe pe care le va considera necesare și pertinente în dezlegarea pricinii.

Față de cele ce preced, în considerarea art. 304 pct. 5 și pct. 9 Cod procedură civilă, raportat la art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul formulat re reclamantele recurente V. A., R. E., J. V., împotriva sentinței civile nr. 1564 din 18 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, va casa în totalitate sentința civilă recurată, și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Admite recursul formulat de reclamantele V. A., domiciliată în localitatea F., județul Suceava, R. E., domiciliată în mun. Suceava, Bulevardul G. E., nr.46, . B, . și J. V., domiciliată în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1564 din data de 18 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. D. și S. A., ambii domiciliați în ., județul Suceava și S. T. M., domiciliat în ., județul Suceava.

Casează sentința civilă nr.nr.1564/18 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 MAI 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

G. F. C. M. F. L.

F. N.

GREFIER,

Ș. L.

Red. G.F.F.

Jud. B. G.

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.2./01.07.2013.

I. Caracteristica cererii în raport de care s-a admis recursul – partaj judiciar -

II. Soluția în recurs – Admite recursul. Casează sentința civilă nr.nr.1564/18 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

FIȘA ÎN CIVIL

Judecătoria Câmpulung Moldovenesc Decizia nr. 1280/16.05.2013.

Sentința nr. 1564/18.12.2012 Dosar nr._

Judecător: B. G. Complet: G. F. F.

C. M. N.

F. L.