Revendicare imobiliară. Hotărâre din 25-06-2013, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 1856/334/2011
Dosar nr._ revendicare imobiliară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1727
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. D.
Judecător C. M.
Judecător M. T.
Grefier L. S. Ș.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de către reclamantul C. N. împotriva sentinței civile nr. 1087/18.10.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._, pârâți intimați fiind ORAȘUL BROȘTENI - PRIN PRIMAR și C. L. BROȘTENI.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13 iunie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea pârâtului intimat să depună concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru 20 iunie 2013, apoi pentru astăzi, 25 iunie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Vatra Dornei, reclamantul C. N. a chemat în judecată pe pârâtul Orașul Broșteni-prin primar pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat să-i predea în deplină proprietate Centrala termicănr.1 împreună cu terenul aferent de 906 mp, bunuri pe care pârâtul le-a ocupat abuziv și pe care a amenajat o piață agroalimentară.
Prin aceeași acțiune reclamantul a solicitat ca pârâtul să fie obligat să-și ridice pe cheltuiala sa lucrările executate, ca urmare a constatării calității de constructor de rea credință, iar în caz de refuz, instanța să-l autorizeze pe reclamant să execute această obligație pe cheltuiala pârâtului.
Judecătoria Vatra Dornei, prin sentința civilă nr.1087/18 oct.2012 a respins acțiunea în revendicare împotriva pârâților Orașul Broșteni-prin primar și a Consiliului L. Broșteni, introdus în cauză ca pârât la cererea pârâtului chemat inițial în judecată de către reclamant.
Pentru a hotărî în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Prin Decretul nr. 261/3.05.1973 emis de fostul Consiliu de Stat Suprafața, de 14.888 mp teren, a fost dată în administrarea fostului Combinat Minier Suceava, pentru construirea unui ansamblu de locuințe, dotări sociale și comerciale (Decretul nr. 261 din 3.05.1973, fila 8 dosar atașat_ ).
Pe terenul descris mai sus au fost edificate în baza autorizației de executare lucrări nr. 113 din 20.03.1970 și a procesului verbal nr. 94 (filele 11- 16 dosar), centralele termice nr. 1, 2 precum și o magazie de materiale aferentă centralei termice nr. 2, toate construcțiile aparținând de fosta mină L. Ursului.
Ca efect al aplicării Legii 15/1990, bunurile aflate în administrarea fostului Combinat Minier Suceava, printre care și centralele termice au devenit proprietatea CNMPN – Remin Baia M., făcând parte din patrimoniul acesteia, conform prev. art. 20 alin. 2 din Legea 15/1990.
Prin HG 816/19.11.1998 s-a aprobat închiderea definitivă a minelor și carierelor aflate în patrimoniul CNMPN – Remin Baia M., iar printr-o altă hotărâre de Guvern, 632/5.08.1999 s-a stabilit ca dependințele și anexele tehnologice de la minele a căror închidere s-a hotărât, să revină în proprietatea statului, fiind puse la dispoziția Ministerului Industriei și Comerțului, ca reprezentant al statului, care poate hotărî asupra modalității de folosire a acestor obiective.
Ministerul Industriei și Resurselor a aprobat înstrăinarea cu plată, prin procedura licitației publice deschise, a celor două centrale termice, astfel încât în urma licitației din 19.08.2002 reclamantul a cumpărat cele două centrale, sens în care s-a întocmit contractul de vânzare cumpărare nr._/4.09.2002 .
La art. 8 din contractul sus-menționat, părțile au stipulat în mod expres că până la atestarea conform HG 834/1990,prin certificat a dreptului de proprietate al vânzătoarei asupra terenului aferent construcției cumpărătorul are dreptul de folosință asupra acestuia precum și un drept de preempțiune la cumpărarea terenului.
Prin planurile de situație întocmite de ing. C. G. vizate de OCPI sub nr._/13.11.2008 și_/_ ), s-a stabilit că suprafața de teren aferentă construcțiilor cumpărate este în întindere de 1364 m.p. .
Din conținutul sentinței civile nr. 134/7.02.2008 a Tribunalului Suceava rezultă că la data de 23.11.2007, Compania Națională a Metalelor Prețioase feroase și neferoase REMIN SA Baia M. nu a obținut Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aparținând Minei L. Ursului conform HG 834/1991.
Este important de precizat faptul că în privința terenurilor, Legea nr. 15/1990 care este o lege pre-constituțională, nefiind delimitată la data adoptării acesteia proprietatea publică și privată a statului de proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, regiilor autonome și societăților comerciale rezultate în urma reorganizării fostelor unități economice de stat, nu au putut prelua terenurile administrate de către fostele unități economice de stat, cu titlu de drept de proprietate, ci, doar cu titlu de drept de administrare.
Acest lucru rezultă cu claritate din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 care reglementează procedura de stabilire și evaluare a terenurilor aflate în administrarea societăților comerciale la data înființării acestora, necesare desfășurării activității, și de emitere a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri care trebuie înscris în mod obligatoriu în evidențele de publicitate conform Legii 7/1996.
În speță, CNMPC REMIN SA Baia M., înainte de a obține un certificat de atestare a dreptului de proprietate în baza HG 834/1991 a încheiat cu reclamantul C. N., la data de 17.09.2008 un ante-contract autentic de vânzare cumpărare nr._ cu anexa 2618/17.09.2008, privind suprafața d totală de 1364 mp teren, formată din 458 mp teren + 906 mp teren aferent centralelor termice C 1 și C 2 dobândite în baza contractului de vânzare cumpărare nr._/4.09.2002, analizat mai sus.
Prin sentința civilă nr. 843/18.06.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, la solicitarea reclamantului C. N. în contradictoriu cu pârâta CNMPN REMIN SA Baia M. s-a validat antecontractul autentic de vânzare cumpărare nr. 2618/17.09.2008 a BNP Asociați N. Căpișan- S. I. A. – Baia M. și s-a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare cu dispunerea înscrierii în CF pe numele reclamantului C. N. a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1364 mp teren.
Prin HCL Broșteni nr. 29/31.11.2003, s-a hotărât eliberarea terenurilor ocupate de centrala termică nr. 1 și nr. 2 deținute de către C. N., până la 30.11.2003, inclusiv igienizarea zonei datorită degradării avansate a acestora.
Printr-o cerere de emitere a unei ordonanțe președințiale înregistrate pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 12.10.2005 și care a făcut obiectul dosarului nr. 1579/2005, reclamanta . prin reprezentant C. N. a solicitat obligarea pârâtului Orașul Broșteni prin primar, să sisteze toate lucrările de construire începute pe proprietatea sa, imobilul în cauză reprezentând centrala termică nr. 1 din orașul Broșteni.
Din motivarea acestei cereri rezultă că, C. N. proprietarul centralei termice nr. 1 și magazia aferentă acesteia, dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr._/4.09.2002 încheiat cu Ministerul Industriei și Resurselor a înstrăinat aceste imobile la data de 1.10.2002 către ..
La rândul său .. a înstrăinat bunurile mobile centrală termică nr. 1 și magazie aferentă către . C. N., sens în care s-a întocmit factura fiscală nr._/1.03.2005.
Prin HCL nr. 12/4.03.2005, s-a hotărât alocarea sumei de_ lei din bugetul consiliului local pentru cumpărarea imobilului, fosta centrală termică nr. 1 de la . Broșteni, în vederea amenajării unei piețe agroalimentare.
În acest sens reprezentantul . C. N., care era și consilier local, a emis factura fiscală . VEA nr._/9.03.2005 pentru vânzarea centralei termice nr. 1 și două magazii de 468 mp pentru suma de_ lei ROL fără TVA.
În baza autorizației de demolare nr. 13/9.06.2003, a certificatului de urbanism nr., 25/15.08.2005, și a autorizației de construire nr. 13/15.08.2005, emise de Orașul Broșteni și necontestate, s-a demolat fosta centrală nr. 1 și s-au autorizat lucrările pentru edificarea unei piețe agro alimentare cu utilitățile necesare și racord electric.
Prin prezenta acțiune reclamantul C. N., în baza art. 480 Cod civil, revendică de la pârâtul Orașul Broșteni prin primar și C. local Broșteni, ( introdus în cauză pe parcursul procesului), centrala termică nr. 1 împreună cu terenul aferent de 906 mp ocupat în prezent de piața agroalimentară Broșteni cu obligarea pârâtelor în conformitate cu prev. art. 494 Cod civil, să ridice pe cheltuiala lor lucrările executate pentru piața agroalimentară ca urmare a constatării calității de constructor de rea credință a acestora, iar în cazul refuzului, instanța să autorizeze reclamantul să execute această obligație pe cheltuiala pârâților.
Potrivit art. 480 Cod civil, proprietatea este dreptul pe care-l are cineva de a se bucura și de a dispune de un lucru în mod absolut și exclusiv, în limitele determinate de lege.
Acțiunea în revendicare care are la bază disp. Art.480 cod civil este acțiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său solicită restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Proba dreptului de proprietate în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară revine conform art. 1169 Cod civil, reclamantului în vreme ce pârâtul posesor are o situație pur pasivă în favoarea lui operând o prezumție de proprietate din simplul fapt al posesiei.
În speță, în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului de 906 mp aferent construcției centrala nr. 1 reclamantul opune pârâților un antecontract autentic de vânzare cumpărare nr. 2618/17.09.2008 care a primit dată certă prin încheierea_/17.09.2008 precum și anexa la antecontract, care a primit dată certă prin încheierea_/13.11.2008 ambele autentificate de BNP Asociați N. C.- S. I. A. – Baia M., încheiat cu CNMPN REMIN SA Baia M. și sentința civilă nr. 843/18.06.2009 a Judecătoriei Vatra Dornei, prin care s-a validat acest antecontract și s-a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare cu înscrierea dreptului de proprietate în CF pe numele reclamantului.
Codul civil prin art. 969 consacră principiul relativității actelor juridice în sensul că acestea produc efecte doar între părțile contractante nefiind opozabile terților.
Contractul de vânzare cumpărare este guvernat de principiul consensualismului, care decurge din prev. art. 1295 Cod civil, fiind valabil încheiat prin însăși acordul de voință al părților iar autentificarea actului nu este cerută ab substantiam.
Astfel, hotărârile judecătorești prin care se validează un antecontract nu înlocuiesc contractul ci autentificarea lui, respectiv se constată că un acord de voință a avut loc, vânzarea fiind opera voinței părților contractuale.
Distinct de acest aspect, în materia dreptului civil, hotărârile judecătorești au efecte relative doar cu privire la părțile din proces, nefiind opozabile terților.
În speță, sentința civilă nr. 843/19.06.2003 a Judecătoriei Vatra Dornei prin care s-a validat antecontractul autentic de vânzare cumpărare nr. 2618/17.09.2008 care a primit dată certă prin încheierea_/17.09.2008 precum și anexa la antecontract, care a primit dată certă prin încheierea_/13.11.2008 ambele autentificate de BNP Asociați N. C.- S. I. A. – Baia M., încheiat de reclamant cu CNMPN REMIN SA Baia M. și s-a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare nu este opozabilă pârâților care nu au fost părți în proces și ca atare nu au avut posibilitatea să formuleze apărări.
Distinct de aceste aspecte, în cadrul acțiunii în revendicare, înscrisul translativ de proprietate nu poate să facă dovada deplină și inatacabilă a dreptului de proprietate, decât dacă emană de la adevăratul proprietar.
Ori, în speță, vânzătoarea CNMPM REMIN SA Baia M. avea așa cum s-a analizat mai sus, în baza Legii nr. 15/1990 doar un drept de administrare asupra terenului, fără să finalizeze procedura reglementată de HG 834/1991 pentru a obține un certificat prin care să-i fie atestat dreptul de proprietate asupra terenului a încheiat cu reclamantul C. N. antecontractul de vânzare cumpărare asupra terenului în suprafață de 1364 mp.
Cumpărătorul C. N. avea cunoștință de faptul că vânzătorul avea asupra terenului aferent celor două centrale termice, doar un drept de folosință, situație care rezultă cu certitudine atât din conținutul contractului de vânzare cumpărare nr._/4.09.2002 cât și din conținutul sentinței civile nr. 134/7.02.2008 a Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr._ în care C. N. avea calitatea de reclamant.
Cu alte cuvinte, cumpărătorul C. N. avea cunoștință despre calitatea de non proprietar a CNMPN Remin Baia M., asupra terenului pentru care a încheiat deci, pe riscul său tranzacția de vânzare.
Prin HG 816/19.11.1998 s-a aprobat închiderea definitivă a minelor și carierelor aflate în patrimoniul CNMPN – Remin Baia M..
Astfel, conform art. 6 din Legea 213/1998, „Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.
În ceea ce privește construcția centrală termică nr. 1 revendicată de reclamant, așa cum s-a analizat mai sus, în cauză s-a dovedit ( prin însăși susținerile reclamantului din cererea de ordonanță președințială – dosar nr. 1579/2005) că asupra acestui imobil reclamantul a transferat dreptul de proprietate către . iar aceasta din urmă către . al cărui reprezentant legal chiar dacă este tot reclamantul, nu se poate face o confuzie între patrimoniul unei persoane fizice și cel al unei persoane juridice.
Mai mult decât atât, centrala termică nr. 1 revendicată de către reclamant a fost demolată în baza unor hotărâri ale Consiliului local Broșteni și al unor autorizații care nu au fost anulate, iar în prezent în locul acesteia s-a edificat piața agroalimentară a orașului Broșteni, lucrare finalizată conform procesului verbal de recepție, nr. 1828/28.05.2007, valoarea totală a investiției realizate de pârât la obiectivul amenajare piață agroalimentară, fiind de 473.029 lei fără TVA.
Potrivit Legii nr. 213/1998 – anexa 1 art. III pct. 2 piețele publice fac parte de drept ( prin lege) din domeniul public local al orașului Broșteni.
Potrivit art. 135 alin. 5 din Constituția României, bunurile care fac parte de drept din domeniul public sunt inalienabile, iar potrivit art. 2 din Legea 213/1998, statul sau unitățile administrativ teritoriale exercită posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Față de cele reținute mai sus, instanța constată că reclamantul nu a făcut dovada deplină a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 906 mp printr-un titlu care să provină de la adevăratul proprietar și care să fie opozabil pârâților.
De asemenea, asupra construcției centrală termică nr. 1, așa cum s-a reținut mai sus, din însăși susținerile reclamantului rezultă că actuala proprietară este o persoană juridică care prin reprezentant și-a dat acordul de înstrăinare a acestui imobil către Orașul Broșteni prin primar, sens în care C. local Broșteni a aprobat alocarea sumei de_ lei ROL din bugetul local iar proprietara a emis pentru această sumă o factură fiscală . VEA nr._.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat că nu sunt întrunite prev. art. 480 Cod civil astfel încât în cadrul prezentei acțiuni în revendicare, în favoarea pârâților operează o prezumție de proprietate din simplul fapt al posesiei.
De asemenea, față de documentația întocmită de pârâte în vederea edificării pieței agro alimentare și care a fost analizată mai sus, instanța a constatat că nu se poate reține reaua credință a acestora în efectuarea lucrării și ca atare nu sunt incidente în cauză nici prev. ar.t 494 Cod civil.
Așa fiind, instanța a respins acțiunea cu privire la toate capetele de cerere (capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtelor să ridice lucrările efectuate pentru piața agroalimentară este accesoriu petitului în revendicare), ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. N. invocând motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă.
A susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor din cererea cu care a fost investită, în condițiile în care a respins ca nefondată doar acțiunea în revendicare deși a fost investită cu încă două capete de cerere având ca obiect „obligația de a face”.
Instanța a încălcat și principiul disponibilității părților prin introducerea în cauză în calitate de pârât, fără nici un temei legal a Consiliului L. Broșteni, la cererea pârâtului Orașul Broșteni.
De asemenea în mod greșit instanța a reținut că reclamantul nu a dovedit proprietatea asupra terenului aferent centralei termice revendicate înlăturând actele doveditoare depuse la dosar din care rezultă cumpărarea acestui teren și intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, fiind realizată astfel opozabilitatea față de terți, cu referire la sentința civilă nr.38/17 ian.2008 a Tribunalului Suceava, Decizia civilă nr.675/15 mai 2008 a Curții de Apel Suceava, precum și sentința civilă nr.3560/15 dec 2008 a Tribunalului Suceava, la dosar existând antecontractul de vânzare cumpărare împreună cu hotărârea judecătorească de validare a vânzării precum și documentația din care rezultă intabularea dreptului de proprietate asupra terenului.
Greșit instanța a reținut că din cuprinsul HG nr.834/91 ar rezulta că terenurile ar fi fost preluate de regiile autonome și societățile comerciale doar cu titlu de drept de administrare și nu de proprietate în condițiile în care această hotărâre nu cuprinde prevederile potrivit cărora certificatul de atestare a dreptului de proprietate este un act care marchează dobândirea dreptului de proprietatea, care așa cum s-a constatat a fost dobândit prin lege (art.20 alin.2 din Legea nr.15/1991).
Prin sentința civilă nr.134/2008 a Tribunalului Suceava a fost anulată Hotărârea nr.13/23 martie 2007 a Consiliului L. Broșteni prin care s-a încercat trecerea în domeniul privat al Orașului Broșteni a imobilului Piața Agroalimentară și terenul aferent, pârâtul încercând astfel să-și preconstituie un titlu de proprietate asupra unor bunuri proprietatea reclamantului.
Instanța a ignorat faptul că reclamantul este intabulat cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent, astfel încât dreptul său a devenit opozabil terților.
Greșit instanța de fond a reținut că reclamantul nu este proprietarul centralei termice nr.1 deoarece potrivit susținerilor din cererea de ordonanță președințială această centrală a fost vândută către . ., respectiv ulterior către Primăria Broșteni, prin factura din 9 martie 2005 întocmită de reclamant ca reprezentant al C Moldinvest SRL.
Sub acest aspect instanța avea obligația de a verifica pretinsele acte de transfer a proprietății în condițiile în care prin prezenta acțiune, cât și prin susținerile făcute în alte cauze, reclamantul a explicat în ce împrejurări a întocmit acele acte care ulterior au fost anulate, fără ca să se fi procedat la executarea vreodată a obligațiilor ce ar rezulta dintr-un contract valid referitoare la predarea bunului sau plata prețului.
În cazul în care în urma verificărilor la care se adaugă și verificarea plății prețului vânzării din contul societății comerciale cumpărătoare către vânzător, s-ar fi constatat îndeplinirea obligațiilor, aceste probe ar fi atestat că într-adevăr între părțile contractante a avut loc vânzarea cumpărarea, iar în caz contrar instanța trebuia să-și însușească susținerile reclamantului în sensul că acestor acte tot prin voința părților nu li s-a dat curs niciodată, nu au produs efecte juridice.
Factura cu nr._ din 9 martie 2005 nu a transferat dreptul de proprietate către Primăria Broșteni, cum greșit reține prima instanță, motivat de următoarele:
- . nu a avut niciodată în patrimoniu clădirea centalei termice nr.1, nu a dobândit proprietatea acestui bun, nu a plătit vreun preț al acestei clădiri, iar factura prin care se pretinde că a fost transferată proprietatea, a fost anulată ulterior. D. urmare, vânzătoarea era neproprietar care nu vinde pârâtei ceea ce nu dobândise de la ., motivele pentru care s-au întocmit aceste facturi fiind explicate în recurs.
- chiar dacă prin absurd ar fi reținută susținerea făcută în instanță potrivit căreia proprietara imobilului era . care a vândut pârâtei construcția prin reprezentantul acesteia care era reclamantul, această susținere este eronată deoarece în momentul întocmirii facturii reclamantul nu avea calitatea de reprezentant al .> În mod greșit prima instanță a reținut că fosta centrală termică a fost demolată în baza autorizației de demolare nr.13/2003, a certificatului de urbanism nr.25 din 15 august 2005 și autorizației de construire nr.13 din 15 august 2005 emise de Orașul Broșteni, care se pretinde că nu au fost contestate.
Astfel, în primul rând, la dosar a fost depusă o hotărâre judecătorească: sentința nr.134/2008 a Tribunalului Suceava prin care se reține că pârâtul a dovedit că centrala termică a fost demolată.
În al doilea rând, la dosar a fost depus proiectul de amenajare a pieței agroalimentare Broșteni, care cuprinde un referat în care la pct.2 se consemnează existența centralei termice cu privire la care se propune schimbarea destinației acesteia prin înlocuirea acoperișului tip terasă cu acoperiș tip șarpantă, cu amenajarea în incinta centralei a unor spații mansardate (fila 146 dosar fond).
În conținutul proiectului se descrie clădirea centralei termice, care a fost executată în anul 1972, care are o stare bună, fiind degradate doar elementele nestructurale: izolații, pardoseli, tencuieli, instalații. În vederea schimbării destinației clădirii centralei termice în piața agroalimentară, se propun următoarele lucrări:
- înlocuirea acoperișului și amenajarea unor camere de locuit în podul construcției, la mansardă;
- refacerea pereților exteriori la parter și compartimentări în interior cu pereți din ghips carton;
- executarea unei scări exterioare;
- refacerea plăcii de beton de la parter
Așadar, centrala termică nu a foste demolată cum susține instanța, ci i s-a schimbat destinația prin executarea celor patru categorii de lucrări menționate mai sus ( a se vedea fila 154 dosar fond)
Greșit instanța de fond a reținut că reclamantul a revendicat piața agroalimentară, care potrivit prevederilor Legii br.213/1998 face parte din domeniul public local, încât nu poate fi revendicată.
Numai că piața agroalimentară nu figurează în Anexa nr.21 cu inventarul bunurilor din domeniul public și privat al orașului Broșteni, publicată în MO Partea I nr.642 bis din 30 august.
A susținut reclamantul că instanța este în eroare deoarece prin acțiunea reclamantul nu a revendicat piața agroalimentară, ci clădirea centralei termice pe care pârâta a preluat-o abuziv. S-a cerut în schimb ca pârâtul să-și ridice această construcție edificată cu rea credință și să predea reclamantului centrala termică preluată fără niciun drept.
Recurentul a depus la dosar o . înscrisuri la care a făcut referire prin memoriul de recurs (filele 21-147 dosar recurs).
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține că în cauză este dat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă raportat la art.312 pct.5 Cod procedură civilă.
Din următoarele considerente:
Conform petitului cererii de chemare în judecată reclamantul recurent C. N. a revendicat în contradictoriu cu Orașul Broșteni prin primar, Centrala termică nr.1 împreună cu terenul aferent în suprafață de 906 mp și a solicitat ca pârâtul să-și ridice pe cheltuiala sa lucrările executate în calitate de constructor de rea credință iar în caz de refuz, reclamantul să fie autorizat să execute această obligație pe cheltuiala sa.
Este real că instanța de fond, conform dispozitivului hotărârii s-a pronunțat doar asupra capătului de cerere având ca obiect revendicare, însă în considerente se reține respingerea acțiunii în totalitate respectiv cu privire la toate capetele de cerere pe care le-a calificat ca fiind accesorii petitului în revendicare. De altfel conform minutei, instanța a înțeles să respingă acțiunea ca neîntemeiată fără a preciza în mod expres vreun capăt de cerere așa încât nu se poate reține că nu s-a pronunțat și asupra celorlalte capete de cerere situația prezentată de parte fiind o eroare materială în sensul dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă.
Greșit instanța de fond prin încheierea din 19 ianuarie 2012 a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Consiliului L. Broșteni la cererea pârâtului Orașul Broșteni, în condițiile în care conform art.60 Cod procedură civilă pârâtul putea formula doar o cerere de chemare în garanție, terții putând participa la proces și pe calea cererii de intervenție.
Ca atare introducerea în cauză ca pârât a C. L. Broșteni la inițiativa pârâtului chemat inițial în judecată nu are temei legal, reprezentând o încălcare a principiului disponibilității în procesul civil ce urmează a fi avută în vedere de instanța de fond în casarea cu trimitere dispusă prin prezenta decizie, reclamantul susținând de altfel inadmisibilitatea unei astfel de cereri prin precizările de la termenul din 16 februarie 2012.
În ceea ce privește centrala termică nr.1 revendicată de reclamantul recurent instanța a avut în vedere susținerile din cererea de ordonanță președințială din dosarul nr.1579/2005 conform căreia s-ar fi transferat dreptul de proprietate de la reclamant inițial către . iar aceasta din urmă către . reprezentant legal fiind tot reclamantul care la rândul său ar fi vândut pârâtului conform facturii din 9.03.2005, mai mult centrala a fost demolată iar în locul acesteia s-ar fi edificat o piață agroalimentară.
După cum a susținut și recurentul instanța de fond avea obligația de a verifica actele de transfer la care a făcut referire în condițiile în care acesta a arătat în ce condiții au fost întocmite și că ulterior au fost anulate și dacă obligațiile din acele contracte au fost îndeplinite, având în vedere că în cauză s-a susținut că nu au produs efecte juridice datorită voinței părților.
În atare situație, greșit instanța de fond și-a însușit susținerile din cererea de ordonanță președințială fără nici o motivare sau argument care să justifice cele reținute în considerentele hotărârii recurate.
Instanța a reținut că fosta centrală termică a fost demolată în baza autorizației nr.13/2003 a certificatului de urbanism și a autorizației de construire nr.13/2005 emise de Orașul Broșteni, despre care s-a susținut că nu au fost contestate.
Însă în dosar există sentința civilă nr.134/2008 a Tribunalului Suceava în care se constată că pârâtul nu a dovedit demolarea centralei termice. Mai mult conform proiectului de amenajare a pieței agroalimentare Broșteni se menționează existența centralei cu privire la care se propune schimbarea destinației acesteia prin înlocuirea acoperișului tip terasă cu unul tip șarpantă și cu amenajarea în incinta centralei a unor spații mansardate ( f.146).
Instanța nu a analizat aceste înscrisuri și nu a verificat dacă centrala termică a fost într-adevăr demolată sau doar i s-a schimbat destinația prin executarea a patru categorii de lucrări menționate la fila 154 dosar.
De asemenea în mod greșit instanța a reținut că reclamantul ar fi revendica piața agroalimentară deoarece face parte din domeniul public local, în condițiile în care reclamantul recurent a revendicat doar clădirea centralei termice nr.1 cu obligarea pârâtului la ridicarea lucrărilor efectuate cu rea credință.
De altfel, prin sentința civilă nr.134/2008 a Tribunalului Suceava, Hotărârea nr.13/23.03.2007 a Consiliului L. Broșteni prin care s-a încercat trecerea în domeniul privat al Orașului Broșteni a imobilului Piața Agroalimentară și terenul aferent, a fost anulată irevocabil, sentință pe care instanța a ignorat-o.
Referitor la terenul aferent centralei termice revendicate, la dosar a fost depusă sentința nr. 38 din 17 ian 2008 a Tribunalului Suceava precum și decizia civilă nr.675/15 mai 2008 a Curții de Apel Suceava, prin care se arată că nu poate fi contestat că terenul în litigiu nu este proprietatea CN Remin Baia M. conform art.19 și 20 din Legea nr.15/1990 deși nu este eliberat încă certificat de atestare a dreptului de proprietate și că în mod eronat a fost inclus în domeniul privat al Orașului Broșteni.
De asemenea prin sentința civilă nr.6560/15 dec 2008 a Tribunalului Suceava s-a dispus intabularea succesivă începând cu vânzătoarea, a dreptului de proprietate asupra terenului dobândit în baza Legii nr.15/1990 și apoi a cumpărătoarei în baza antecontractului de vânzare validat prin hotărâre judecătorească.
Or, instanța de fond a ignorat aceste hotărâri și nu a analizat dreptul de proprietate asupra terenului aferent centralei termice și prin prisma acestora.
În cauză trebuia avut în vedere și puterea juridică a certificatului de atestare a dreptului de proprietate care nu este un act constitutiv al dreptului de proprietate al societății comerciale a terenurilor proprietăți ce au fost dobândite prin lege și din acest punct de vedere dacă societatea vânzătoare a avut în proprietate terenurile aferente construcțiilor din momentul înființării lor.
De asemenea instanța de fond a ignorat și nu a analizat faptul că reclamantul recurent este intabulat cu dreptul de proprietate asupra terenului aferent centralei, în dosar fiind depusă sentința civilă nr.843/2008 a Judecătoriei Vatra Dornei de validare a vânzării precum și încheierea din 10 septembrie 2008 a OCPI respectiv extras de carte funciară.
Așa fiind, Tribunalul apreciază că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 raportat la art.312 pct.5 Cod procedură civilă, sens în care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Prin prisma considerentelor arătate mai sus, instanța urmează a verifica dreptul de proprietate al reclamantului asupra centralei termice revendicate conform actelor depuse la dosar, precum și a terenului aferent, urmând a se pronunța și asupra capătului de cerere având ca obiect obligația de a face în funcție de buna sau reaua credință.
De asemenea se va avea în vedere și susținerea conform căreia centrala termică nu a fost demolată ci doar i s-a schimbat destinația conform proiectului de amenajare a pieței agroalimentare precum și expertizei depuse la dosar, sens în care eventual se va proceda la completarea probatoriului cu o expertiză de specialitate în măsura în care se dovedește că astfel de probă este utilă soluționării litigiului.
Instanța va verifica și dacă în cauză a fost încălcat principiul disponibilității părților prin introducerea în cauză în calitate de pârât a Consiliului L. Broșteni la cererea pârâtului Orașul Broșteni, urmând a se clarifica cadrul procesual din acest punct de vedere.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamantul C. N.-Broșteni, ..116, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1087/18.10.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr._, pârâți intimați fiind ORAȘUL BROȘTENI - PRIN PRIMAR-Broșteni, jud Suceava și C. L. BROȘTENI-Broșteni, jud Suceava.
Casează sentința civilă nr. 1087/2012 a Judecătoriei Vatra Dornei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013
Președinte, D. D. | Judecător, C. M. | Judecător, M. T. |
Grefier, L. S. Ș. |
pt.grefier aflat în CM
semnează prim grefier
Red DD
Jud.fond F. M.
Tehnored.LA
2 ex./ 02.09.2013
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 676/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1706/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
