Uzucapiune. Decizia nr. 1274/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1274/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 2198/237/2011
Dosar nr._ - uzucapiune -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1274
Ședința publică din 16 mai 2013
Președinte-V. E. L.
Judecător- C. L.
Judecător-S. A.
Grefier-P. T.
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta B. E., domiciliată în G. Humorului Cartier Voroneț nr.61, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.1552 din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria G. Humorului (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanta Z. F., domiciliată în G. Humorului Cartier Voroneț nr.69, jud.Suceava și pârâții Z. M., din G. Humorului Cartier Voroneț nr.69, jud.Suceava, Z. G., din Fălticeni . G. Humorului prin primar, Z. M., Z. L. A., O. V., Z. G., O. M., C. I., B. C., N. O., B. I., O. I., O. I., O. T., O. A., O. I., V. R., toți din G. Humorului, Voroneț, jud.Suceava și S. E. A., din G. Humorului ..
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 9 mai 2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și cînd din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amînată pentru astăzi 16 mai 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea introdusă la Judecătoria G. Humorului și înregistrată sub nr._ din 6 septembrie 2011, reclamanta Z. F. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că defunctul Z. Ghe. G. a dobândit, prin efectul prescripției achizitive dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp identic cu ./14 din CF nr. 1573 a ., situat în extravilanul or. G. Humorului, învecinat cu N. B., Vamesu G., drum și Z. V.; să se constate că soțul său, defunctul Z. V. R., a dobândit, prin moștenire, în calitate de fiu, după autorul său, defunctul Z. G., terenul mai sus descris; să se constate că a dobândit prin moștenire și partaj voluntar, în calitate de soție supraviețuitoare după decesul defunctului Z. V. R. terenul susmenționat; să se radieze dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp fânaț identic cu parcela cadastrală nr._ din CF_ G. Humorului, înscris pe numele pârâtei B. E. și să se înscrie în Cf dreptul de proprietate asupra terenului pe numele său cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că terenul este situat în extravilanul orașului G. Humorului, se învecinează cu N. B., Vamesu G. și Z. V., se identifică cu .. 1497/14 din CF nr. 1573 a ., că suprafața de teren provine de la defunctul Z. G. a lui G., tatăl soțului său și că defunctul Z. V. R. a exercitat o posesie utilă, sub nume de proprietar, nestingherit de nimeni în condițiile prev. de art. 1847 Cod civil.
A mai arătat reclamanta că terenul a fost dobândit prin moștenire de către Z. V. R., după defunctul Z. G. a G., că au înscris terenul în registrul agricol, achitând cu regularitate taxele și impozitele, că după decesul lui Z. V. au rămas ca moștenitori reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și fiii Z. M. și Z. G., iar în urma unui partaj voluntar suprafața de teren i-a revenit reclamantei. În luna iulie 2011, când s-a deplasat împreună cu fiul său Z. M. să cosească fânul de pe suprafața de teren în litigiu pârâta B. E. a sosit la fața locului interzicându-le recoltarea fânului motivând că deține acte prin care și-a reglementat situația juridică a terenului trecându-l în proprietatea sa. A mai menționat în motivare că a formulat plângeri penale iar din actele depuse a constatat că pârâta B. E. este intabulată cu terenul proprietatea sa prin mijloace frauduloase, ducând în eroare pe topograful care a procedat la identificarea și măsurarea terenului, ca și instanța de judecată care a soluționat cererea de chemare în judecată având ca obiect acțiune în constatarea dreptului de proprietate și intabulare, cerere soluționată prin Sentința civilă nr. 258/11.02.2011 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei G. Humorului. În această situație se impune radierea înscrierii în cartea funciară a pârâtei și înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului pe numele reclamantei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prev. art. 111 C.p.c., art. 1847, 644 cod civil și art. 20-29, 35, 36 din Legea 7/1996.
În dovedirea susținerilor din acțiune reclamanta a depus la dosar: planul de situație, extras cf, schiță arbore genealogic, adeverință de la registrul agricol și a solicitat încuviințarea probei testimoniale și a probei cu expertiza topo.
Prin întâmpinare, pârâta B. E. a arătat că susținerile reclamantei nu sunt întemeiate, că dreptul său de proprietate asupra p.c._ din CF_ G. Humorului a fost înscris în baza Sentinței civile 258/2011 a Judecătoriei G. Humorului, dosar_, că pentru a pronunța această hotărâre judecătorească instanța a administrat un probatoriu larg: titlul de proprietate de la reforma agrară din 1945, plan de situație, alte înscrisuri și a audiat martori, astfel încât dreptul său de proprietate asupra p.c._ din CF_ G. Humorului nu poate fi pus la îndoială, motiv pentru care solicită respingerea capătului de cerere privind radierea dreptului de proprietate înscris pe numele său pentru suprafața de 1300 mp, identică cu p.c._ din CF_ G. Humorului.
În apărare a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și cu martori.
Reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat anularea planului de situație care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp identic cu p.f. nr. 1497/14 arabil pe numele pârâtei și a mai solicitat, prin precizări, introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor după defunctul Z. G., respectiv: Z. M., Z. L. A., Z. G., O. V., O. M., C. I., Bdale C., N. O., B. I., O. I., O. T., O. A., O. iulică, V. R. și S. E. A..
În răspunsul la precizările formulate, pârâta B. E. a arătat că în orice acțiune civilă reclamantul trebuie să aibă un interes personal, practic și actual. Ori, în cauza de față, prin anularea planului de situație reclamanta nu poate dobândi nici un folos practic, în patrimoniul său nu renasc drepturi care să fi fost pierdute prin emiterea actului respectiv, că reclamanta nu are un înțeles legitim în a solicita anularea planului de situație și că reclamanta dorește să transfere o acțiune în radiere tabulară într-o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive și irevocabile.
Judecătoria G. Humorului, prin sentința civilă nr.1552 din 29 noiembrie 2012 a admis, în parte, acțiunea, având ca obiect uzucapiune, moștenire și partaj voluntar, radiere tabulară, așa cum a fost precizată, și în consecință:
A constatat că defunctul Z. G. a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1300 mp teren identic cu p.f. nr. 1497/14 din CF nr. 1573 a ..
A constatat că defunctul Z. V. R. a dobândit, prin moștenire, dreptul de proprietate asupra terenului mai sus menționat.
A constatat că reclamanta Z. F. a dobândit, prin moștenire după defunctul Z. V. R., dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp identic cu p.f. nr. 1497/14 din CF 1573 a ..
A dispus radierea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp teren identic cu p.f. nr._ din CF_ G. Humorului de pe numele pârâtei B. E. și înscrierea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de teren pe numele reclamantei Z. F..
A respins capătul de cerere privind anularea planului de situație care a stat la baza înscrierii în CF pe numele pârâtei a suprafeței de 1300 mp.
A obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 4800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 4 august 2010 pârâta B. E., în contradictoriu cu orașul G. Humorului, prin Primar, a solicitat Judecătoriei G. Humorului ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că defunctul B. E. a fost împroprietărit cu terenul în suprafață de 1300 mp situat în orașul G. Humorului, la Reforma Agrară din anul 1945 și că reclamanta a dobândit acest teren, în calitate de unică moștenitoare după defunctul B. E.. Prin Sentința civilă nr. 258/18.02.2011 a Judecătoriei G. Humorului a fost admisă acțiunea, s-a constatat că terenul în suprafață de 1300 mp învecinat cu N. B., Gh. A., V. G., drumul și Z. V., teren identic cu p.f. nr. 1497/14 a fost dobândit de către B. E. la Reforma Agrară din 1945, că reclamanta a dobândit prin moștenire după defunctul B. E. dreptul de proprietate asupra terenului mai sus identificat și s-a dispus intabularea succesivă a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1300 mp teren. Sentința civilă nr. 258/18.02.2011 a Judecătoriei G. Humorului nu-i este opozabilă reclamantei, aceasta nefiind parte în acel proces. Prin Sentința civilă nr. 1833/9 iunie 1992 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, Z. C., fratele defunctului Z. R. V. – soțul reclamantei – a primit în lotul său, după defunctul Z. G. suprafața de 10 prăjini situat în Voroneț la locul numit „Gârla Morii”. Conform actelor sub semnătură privată, din 29 martie 1990 și 5 iulie 1995 suprafața de 10 prăjini de teren a fost cumpărată de către soțul reclamantei Z. V. R.. Din aceste acte rezultă că cele 10 prăjini de teren, respectiv 13 ari, se învecinează cu terenul proprietatea reclamantei B. E. (filele 178 și 179 din dosar). Conform planului de situație de la fila 137 din dosar întocmit la data de 01.12.2012 terenul în suprafață de 1300 mp atribuit lui Z. C. prin Sentința civilă nr. 1833/9 iunie 1992 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc este identică cu p.f. nr. 1497/13 (. reclamantei Z. V. R. și vândută lui P. V.) și se învecinează cu terenul proprietatea lui Z. V. R.. Din planul de situație de la fila 27 din dosar, întocmit de aceeași persoană autorizată se reține că terenul înscris în Titlul de proprietate nr._ și CM nr. 198/06.04.1984, teren aparținând moștenitorilor după B. E., respectiv pârâtei Bleagă E. este identic cu p.f. nr. 1497/1 în suprafață de 2600 mp și se învecinează cu terenul defunctului Z. V. R.. Din adeverințele nr. 5408/08.08.2011 și 5629/19.08.2011 eliberate de Primăria orașului G. Humorului, se reține că Z. G. a înscris în registrul agricol terenul în suprafață de 26 de ari, iar așa cum se poate observa din planul de încadrare în zonă de la fila 18 din dosar, jumătate din această suprafață este a lui P. V. și jumătate a moștenitorilor după Z. V. R.. Cei 13 ari teren identic cu p.f. nr. 1497/14 (fila 19 din dosar) cu care s-a intabulat reclamanta se învecinează cu B. N., B. E. – p.f. nr. 1497/1, drum și P. V.. Din declarația martorei S. G. (fila 46 din dosar) se reține că suprafața de 13 ari teren cu care s-a intabulat pârâta a fost deținută întotdeauna de către reclamantă și de defunctul său soț, Z. V., și că această suprafață au dobândit-o prin moștenire. Același lucru rezultă din declarația martorei B. G. (fila 49 din dosar). Tot din declarația acestei martore se mai reține că terenul a fost stăpânit din 1945 de către Z. G., tatăl defunctului Z. V. R.. Din declarațiile celor doi martori se reține că amândoi au fost duși în eroare de către reclamantă în sensul că au crezut că aceasta dorește să se intabuleze cu suprafața de 26 de ari care se învecinează cu suprafața de 13 ari teren ce a aparținut defunctului Z. G.. Martorul D. M. care deține teren la locul numit „moara” a arătat că toți cei care au primit teren în acel loc la Reforma agrară din 1945 au primit câte 26 de ari și că familia Z. și familia B. au primit terenuri care se învecinau. Tot din declarațiile martorilor rezultă că reclamanta și soțul său au deținut dintotdeauna suprafața de teren, că după decesul lui Z. V. R., în urma unui partaj voluntar, terenul i-a revenit reclamantei.
Așa fiind, instanța în baza prev. art. 111 C.p.c., art. 644, 645 Cod civil și art. 24 și 34 din Legea 115 a admis, în parte, acțiunea așa cum a fost precizată și a constatat că defunctul Z. G. a dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1300 mp teren identic cu p.f. nr. 1497/14 din CF nr. 1573 a .; a constatat că defunctul Z. V. R. a dobândit, prin moștenire, dreptul de proprietate asupra terenului mai sus menționat; să constate că reclamanta Z. F. a dobândit, prin moștenire după defunctul Z. V. R., dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp identic cu p.f. nr. 1497/14 din CF 1573 a . și a dispus radierea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1300 mp teren identic cu p.f. nr._ din CF_ G. Humorului de pe numele pârâtei B. E. și înscrierea dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe de teren pe numele reclamantei Z. F..
Instanța a respins capătul de cerere privind anularea planului de situație care a stat la baza intabulării dreptului de proprietate pe numele reclamantei, având în vedere că în baza identificării făcute urmează să se intabuleze reclamante.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta B. E. criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat următoarele:
In primul rând înțelege să invoce incidența motivului de casare privitor la necercetarea fondului pricinii, prev. de disp. art. 312 Cod civil, întrucât instanța de fond a omis să analizeze întreg probatoriu administrat în cauză, în baza unor temeiuri de drept incomplete și străine de obiectul cauzei.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Z. F. a solicitat instanței a se constata dobândirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1300 m.p. id. cu p.f. nr. 1497/14 din C.F. nr. 1573 a ., ca efect al prescripției achizitive, precum și prin moștenire și partaj voluntar, solicitând totodată să se dispună în contradictoriu cu subsemnata B. E. radierea dreptului meu de proprietate asupra acestei suprafețe de teren, înscris în cartea funciară.
Referitor la capătul de cerere privind anularea planului de situație ce a stat la baza înscrierii în CF a dreptului meu de proprietate pentru suprafața de 1300 m.p. id. cu p.f. nr. 1947/14, care a fost formulat prin precizările și completările la acțiune de la fila 33 dosar, subsemnata pârâtă am înțeles să invoc excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât aceasta nu justifică un interes legitim în formularea acestui capăt de cerere. Prin încheierea de ședință din 12.01.2012, instanța de fond a hotărât respingerea excepțiilor invocate, fără a motiva această hotărâre nici în cuprinsul încheierii și nici ulterior în motivarea hotărârii pronunțată in cauză. Acest viciu, mă pune în imposibilitatea de a formula critici împotriva acestei dispoziții a instanței de fond, fapt ce atrage nulitatea hotărârii și impune casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Anterior promovării cererii de chemare în judecată de către reclamanta Z. F., la data de 04.08.2010, subsemnata B. E., m-am adresat instanței cu o cerere de chemare în judecată, ce a format obiectul dosarului nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 258/18.02.2011, definitivă și irevocabilă, prin care s-a consfințit dreptul meu de proprietate asupra parcelei funciare nr. 1497/14 din C.F. nr. 1573 a corn. cad. G. Humorului, drept de proprietate dobândit prin moștenire de la tatăl meu B. E., care fusese împroprietărit cu acest teren la Reforma Agrară din 1945, conform Titlului de proprietate nr._.
La data pronunțării sentinței civile nr. 258/18.02.2011, cât și ulterior la data înscrierii dreptului meu de proprietate în cartea funciară, terenul în litigiu, figura înscris în cartea funciară în favoarea Statului Român, ca efect al Decretului nr. 3620/1940 și a Convenției româno - germane din 30 octombrie 1940. Prin urmare acest teren a fost anterior anului 1940 în proprietatea unui etnic german, fapt menționat și în titlul de proprietate nr._ emis pe numele autorului meu B. E., în anul 1945 cu prilejul împroprietăririi.
In dosarul nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 258/18.02.2011, s-au întocmit planuri de situație prin care s-a identificat terenul sub aspectul amplasamentului parcelei nr. 1947/14, ulterior fiind întocmite planuri de situație vizate de OCPI, cu prilejul înscrierii în careta funciară.
Prin urmare, terenul în suprafață de 1300 m.p. în litigiu, nu a figurat niciodată în cartea funciară pe numele vreunui autor al reclamantei, ci, așa cum am arătat și cum rezultă din analiza documentelor mai sus menționate, terenul a fost expropriat de la un cetățean german si apoi înscris dreptul de proprietate în favoarea statului român, până în anul 2011 când, în baza sentinței civile menționate mai sus, mi-am înscris dreptul meu de proprietate asupra acestui teren.
In aceste condiții în care reclamanta a înțeles să solicit constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, trebuia să judece în contradictoriu cu orașul G. Humorului, prin primar - în calitate de proprietar tabular, împotriva căruia a curs termenul prescripției achizitive invocat de aceasta și nu doar cu subsemnata (proprietară tabulară doar din anul 2011) și cu moștenitorii lui Z. G. a G.. De altfel, susținerile mele sunt dovedite chiar prin actele depuse la dosar, constând în plan de situație și extras de carte funciară, cât și prin raportul de expertiză întocmit în cauză de ind. M. V. - probă omisă cu desăvârșire de instanța de fond.
Prin urmare nefiind chemat în judecată și proprietarul tabular împotriva căruia se poate uzucapa terenul, este incidență în cauză excepția inadmisibilitătii acțiunii, excepție pe care instanța de fond trebuia să o pună în disucție din oficiu, fiind o excepție de ordine publică. Pentru aceste motive, înțeleg să invoc această excepție în calea de atac a recursului.
Confuzia pe care o face reclamanta Z. F., referitor la dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu care este în suprafață de 1300 m.p., confuzie care a fost preluată și validată prin hotărârea recurată de către instanța de fond, este creată pe de o parte de faptul că, subsemnata pârâtă recurentă mi-am constituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren alăturată celei în litigiu, cu o întindere de 2600 m.p., id. cu p.f. nr. 1497/1 din C.F. nr. 1572 a corn. cad. G. Humorului, în anul 2003 (teren ce face parte de asemenea din suprafața totală de 7600 m.p. ce a făcut obiectul împroprietăririi), iar pe de altă parte de faptul că defunctul soț al reclamantei a dobândit o suprafață de 1300 m.p., id. cu p.f. nr. 1947/13, din C.F. nr. 1573 a corn. cad. G. Humorului, care se învecinează pe latura opusă cu terenul în litigiu. Despre această confuzie face vorbire și expertul în raportul întocmit în cauză, însă judecătorul de la instanța de fond nu a analizat această expertiză.
Trebuie avut în vedere că, defunctul soț al reclamantei Z. V. - R., a deținut suprafața de teren învecinată cu terenul în litigiu, id. cu p.f. nr. 1947/13, care are o întindere identică cu terenul în litigu, respectiv 1300 m.p. și care figurează în adeverința nr. 5629/19.08.2011 (fila 32) emisă de Primăria oarșului G. Humorului. Oricum această adeverință, precum și cele de la filele 30 și 31 dosar, nu pot dovedi decât că soțul reclamantei a deținut o suprafață de 13 ari după anul 1997 (aceasta fiind în realitate suprafața de teren înscrisă în cartea funciară, dobândită prin partaj, în baza sentinței civile nr. 1833/09.06.1992 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. 1221/1992, de către Z. C., care se pare că a vândut acest teren fratelui său Z. V. R., în baza celor două înscrisuri sub semnătură privată de la filele 178 și 179 dosar) și nicidecum de 26 de ari - așa cum în mod eronat a apreciat instanța de fond. Concluzia instanței de fond este bazată pe o judecată greștă, întrucât judecătorul a făcut analogii greșite, omițând să facă și o analiză logică privitoare la părțile litigante care pot fi îndreptățite la a pretinde un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, analiză ce trebuia să aibă în vedere întreg probatoriul administrat în cauză - respectiv toate înscrisurile și raportul de expertiză topo cadastrală și nu doar parte din acesta - constând în adeverințe și declarații de martori ( care sunt absolut irelevante, fiind făcute pro causa, în vădită contradicție cu constatările științifice, tehnice, ale expertului, care se coroborează cu situația relevată de celelalte înscrisuri).
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de ing. M. V., rezultă fără nici un dubiu că terenul în litigiu, respectiv suprafața de 1300 m.p. id. cu p.f. nr. 1497/14 din C.F. nr. 1573 a corn. cad. G. Humorului, face parte din terenul înscris în t-p- nr._ din 1945 emis pe numele autorului meu - B. E. și este învecinat cu terenul în suprafață de 2600 m.p. proprietatea subsemnatei B. E. pe o latură și pe latura opusă, cu terenul în suprafață de 1300 m.p. id. cu p.f. nr. 1497/13 (care a fost cumpărat de către numitul P. V., fără a fi întocmite formalitățile de publicitate imobiliară).
Pe de altă parte, așa cum arată expertul, în ceea ce o privește pe reclamanta Z. F., în baza sentinței civile nr. 1833/09.06.1992 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. 1221/1992, în anul 2002, numitul Z. C. a G. a întreprind demersurile de înscriere în cartea funciară a suprafeței de 10 prăjini (echivalentul a 13 ari) situată la locul „Gîrla Morii" dobândită prin această hotărâre. Pentru înscrierea dreptului de proprietate al numitului Z. C. în cartea funciară s-a procedat la o divizare a parcelei nr. 1497/3 în parcele nr. 1497/13 (care a fost înscrisă în C.F. nr. 6889 pe numele acestuia) și nr. 1497/14 ( care a rămas în CF nr. 1573 a corn. cad. G. Humorului - proprietar tabular fiind Statul Român).
In raport de această din urmă concluzie a expertului, se pune întrebarea firească, de ce nu a întreprind demersurile necesare în vederea stabilirii dreptului de proprietate Z. V. în anul 2002, când fratele său care îi vânduse anterior terenul a constatat că terenul învecinat în suprafață de 13 ari nu este înscris în cartea funciară pe numele său? Răspunsul este simplu și logic, anume că Z. V. nici nu și-a pus această problemă la acea dată pentru că terenul era deținut de către subsemnata B. E..
Trebuie avută în vedere de asemenea și concluzia expertului consemnată în răspunsul la obiectivul nr. 4, respectiv că atât planul de situație ce a stat la baza întabulării dreptului meu de proprietate, din data de 28.06.2010 cât și cel întocmit la data de 01.12.2002 pentru Z. C. sunt corecte sub aspectul amplasamentelor. Diferența dintre mențiunile referitoare la vecinătățile înscrise în cele două planuri nu este relevantă, întrucât, chiar dacă aceste vecinătăți sunt înscrise eronat, nu produc efecte cu privire la amplasametul terenului identificat.
Privitor la posesia terenului în litigiu, precizez că, așa cum rezultă din lucrările dosarului nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 258/18.02.2011 (dosar care se impunea a fi atașat pentru studiu, la prezenta cauză), respectiv din înscrisurile care atestă că subsemnata ma deținut ternul fiind înscrisă în registrele agricole și plătind taxe și impozite, coroborate cu declarații de martori, eu am fost cea care am deținut terenul după decesul autorului meu survenit în anul 1984, fapt necontestat de nimeni până în urmă cu circa un an de zile când reclamanta s-a gândit să-mi conteste dreptul meu asupra terenului în litigu.
Referitor la declarațiile de martori, avute în vedere de instanță în motivarea hotărârii, rog să constatați că acestea nu pot primi eficiență juridică fiind făcute evident la presiunea reclamantei pro cama, în condițiile în care sunt vădit diferite de cele date în urmă cu un an de zile. Pentru a verifica veridicitatea declarațiilor tutror martorilor audiați în cauză, în condițiile în care se invocă aflarea în eroare a martorilor cu privire la terenurile deținute de părți, se impunea ca aceștia să fie audiați cu privire la aceste aspecte, la fața locului, pentru a indica în clar care sunt terenurile deținute de părțile litigante.
A mai reținut instanța de fond printre argumentele din motivarea hotărârii, existența a două acte sub semnătură privată din 29.03.1990 și 05.07.1995 prin care suprafața de teren în litigiu ar fi fost cumpărată de soțul reclamantei Z. V. R. de la fratele său Z. I. - care nu avea nici un drept de proprietate asupra acestui teren. Aceste acte nu pot avea relevanță sub aspectul conținutului - pentru că vânzarea nu avea nici un rost atâta timp cât se invocă în cererea de chemare în judecată că terenul ar fi fost deținut de Z. G. și apoi de fiul acestuia Z. V. R. ci sub aspectul posesiei de către subsemnata a terenului în litigiu, fiind menționată ca vecin în aceste înscrisuri (care au o valabilitate îndoielnică).
În consecință, a rugat a se constata că nici pe fondul cauzei, cererea de chemare în judecată nu este fondată, întrucât:
-în primul rând nu sunt întrunite condițiile cumulative impuse de normele legale incidente, pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune,
-în al doilea rând pentru că cel de-al doilea capăt de cerere este vădit nefondat, Z. V. neavând cum să dobâdească prin moștenire, dacă a „cumpărat" terenul de fratele său Z. I.,
-în al treilea rând nu s-a specificat și nici nu s-a reținut în motivarea hotărârii dacă în cauză s-a invocat uzucapiunea de 20 de ani sau uzucapiunea de 30 de ani. Este drept că în cererea de chemare în judecată s-a indicat disp. art. 1847 Cod civil, însă față de susținerile și precizările ulterioare, precum și de situația juridică a terenului în litigiu, nu se poate stabili care de care modalitate de dobândire a dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă a înțeles să se folosească reclamanta.
Hotărârea recurată se impune a fi desființată și pentru lipsa motivării în drept a acesteia, fiind menționat ca temei de drept art. 111 C.p.c, art. 644, 645 Cod civil (cu referire la dobândirea dreptului de proprietate prin moștenire, art. 24 și 34 din Legea nr. 115 (fără altă mențiune a anului în care a fost dată această lege), fără a fi indicat vreun temei de drept pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Se vede nevoită, chiar în condițiile unei hotărâri vădit viciate pe fondul cauzei, să critice și greșita obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care reclamanta nu putea uzucapa terenul împotriva sa, iar capătul de cerere privind anularea planului de situație ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate în favoarea sa a fost respins.
Reclamanta Z. F., prin întîmpinare, a solicitat respingerea recursului arătînd următoarele:
Ca prim aspect consideră ca instanța de fond a analizat in mod corect intreg probratoriul administrat in cauza și prin urmare consider ca sentința civila nr. 1552 din 29.11.2012 a Judecătoriei G. Humorului este perfect legală și temeinică.
Cu privire la criticile aduse capătului de cerere privind anularea planului de situație ce a stat la baza înscrierii în CF a dreptului de proprietate a pârâtei recurente pentru suprafața de 1300 mp, sunt nefondate motivat de faptul ca acest capăt de cerere a fost respins de către Instanța de fond.
Referitor la cererea de chemare in judecata formulata de B. E., ce a format obiectul dosarul nr._ prin care sus numita și-a trecut in patrimoniul său terenul in litigiu, fiind adevărat faptul ca aceasta deține un titlu de proprietate pe numele autorului său B. E., dar la dosarul cauzei nu exista nici o proba care sa confirme faptul ca terenul din litigiu este unul si același cu terenul menționat in titlul de proprietate nr._.
A arătat faptul ca parata recurenta a dus in eroare topograful care a procedat la edificarea si măsurarea terenului, instanța de judecata care a soluționat cererea de chemare in judecata având ca obiect acțiune in constatare a dreptului de proprietate si intabulare, cat si martorii audiați in fata instanței S. G. (fila 46 dosar), Bugăiescu G. (fila 49 dosar), care declara in mod cert ca au fost duse in eroare de către sus numita cu privire la faptul ca aceasta le-a relatat ca vrea sa se intabuleze cu alta suprafața de teren și nu cu cea care face obiectul prezentei cauze, crezând ca aceasta vrea sa se intabuleze cu suprafața de 26 ari care se învecinează cu suprafața de 13 ari, teren ce a aparținut defunctului Z. G..
Din declarația martorului D. M. care deține teren la locul numit Moara, a arătat ca toti cei care au primit teren in acel loc la Reforma agrară din 1945 și ca familia Z. și familia B., au primit terenuri care se învecinau.
Tot din declarațiile martorilor rezulta ca subsemnata împreună cu defunctul soț au deținut din totdeauna suprafața de teren, și după decesul lui Z. V. R., terenul a revenit subsemnatei.
Prin sentința civila nr. 1833 din 9 iunie 1992 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, Z. I., fratele defunctului Z. V. R. -soțul reclamantei a primit în lotul său după defunctul Z. G., suprafața de 10 prăjini, situat in Voroneț la locul numit Gârla Morii.
In baza actelor de vânzare cumpărare sub semnătura privata din 29 martie 1990 si 5 iulie 1995 suprafața de 10 prăjini de teren a fost cumpărata de către soțul ei, Z. V. R.. Din aceste acte rezulta ca cei 13 ari teren se învecinează cu proprietatea pârâtei recurente B. E. (fila 178, 179 dosar).
Conform planului de situație de la fila 137 din dosar întocmită la data de 1 decembrie 2012, terenul in suprafața de 1300 m.p. atribuit lui Z. I., prin sentința civila nr. 1833 din 9 iunie 1992 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, este identica cu P.F nr. 1497/13, . subsemnatei reclamante Z. V. R..
Din planul de situație de la fila 27 din dosar, întocmit de același topograf se retine ca terenul înscris în titlul de proprietate nr. 8593 si CM nr. 198 din 06.04.1984, teren aparținând moștenitorilor după B. E., respectiv B. E., este identic cu PF 1497/1 in suprafața de 2600 mp si se învecinează cu terenul defunctului Z. V. R..
Din adeverințele 5408/08.08.2011 si 5629/19.08.2011 eliberate de Primăria or. G. Humorului, se retine ca Z. G. este înscris in registrul agricol cu suprafața de 26 ari, iar asa cum se poate observa din planul de încadrare in zona de la fila 18 din dosar, jumătate din aceasta suprafața este a lui P. V. și jumătate a moștenitorilor dupa defunctul Z. V. R..
A rugat a se observa că nici expertul M. V. nu confirmă faptul că terenul în litigiu este unul și același cu terenul din titlul de proprietate nr._ emis pe numele lui B. E..
Cu privire la susținerea recurentei că declarațiile martorilor nu pot primi eficienta juridică că ar fi fost făcute sub presiunea reclamantei, este total neadevărată, cu atît mai mult martorii au declarat în fata instanței de judecată că au fost duși în eroare de către pârâta recurenta în sensul că au crezut că aceasta dorește să se intabuleze cu suprafața de 26 de ari care se învecinează cu suprafața de 13 ari, teren ce a aparținut defunctului Z. G..
A arătat, de asemenea, că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev de art. 1847 C civ., întrucât la dosarul cauzei este adeverința de la Registrul agricol unde defunctul Z. Ghe G. provine înscris din anul 1959 si pana in anul 1991 cînd a decedat.
Cu aceasta probă coroborată cu proba testimoniala, sus-numitul a exercitat o posesie utilă sub nume de proprietar și nestingherită de nimeni, aptă să conducă la uzucapiune.
Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilite prin motivele de recurs invocate ce se subscriu disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă și în raport cu probatoriul administrat, ca și dispozițiile legale aplicabile în materie, tribunalul constată următoarele:
În speță, tema pretențiilor și a probațiunii vizează cererea reclamantei prin care a solicitat instanței să se constate dobîndirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1300 m.p. teren identic cu p.f.1497/14 din CF 1573 a ., ca efect al prescripției achizitive, precum și prin moștenire și partaj voluntar, solicitînd totodată să se dispună în contradictoriu cu pîrîta B. E. radierea dreptului său de proprietate asupra acestei suprafețe de teren înscrisă în CF.
Din analiza întregului probatoriu administrat în cauză tribunalul constată că prin sentința civilă nr.258 din 18 februarie 2011, definitivă și irevocabilă (f.22 dosar fond), s-a constatat că terenul în suprafață de 1300 m.p. identic cu p.f.1497/14 din CF 1573 a . a fost dobîndit de către B. E., autorul recurentei, la Reforma Agrară din anul 1945 iar recurenta a dobîndit prin moștenire după defunctul B. E. dreptul de proprietate asupra terenului sus-menționat fiind dispus totodată intabularea succesivă, conform modului de dobîndire, a dreptului de proprietate asupra terenului descris mai sus și identificat în planul de situație de la fila 15-17 din dosar nr._ .
Înscrisurile depuse la dosar coroborate cu raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert V. M. (f.127-137 dosar) confirmă că . invocată de reclamanta intimată ca obiect al litigiului este, conform sentinței civile nr.258/2011 a Judecătoriei G. Humorului aceeași cu terenul cu care a fost împroprietărit defunctul B. E. la Reforma Agrară din anul 1945 în baza titlului de proprietate nr._.
Prin urmare, terenul în suprafață de 1300 m.p., în litigiu, nu a figurat niciodată în CF pe numele vreunui autor al reclamantei și, așa cum rezultă din probatoriul administrat, terenul a fost expropriat de la un cetățean german și apoi înscris dreptul de proprietate în favoarea Statului Român (f.20 dosar fond) pînă în anul 2011, cînd, în baza sentinței civile sus-menționate pîrîta recurentă și-a înscris în CF dreptul său de proprietate asupra acestui teren.
În consecință, față de considerentele reținute mai sus, tribunalul constată că în cauză nu sînt incidente disp.art.111 Cod procedură civilă și nici art.644 și art.645 Cod civil, art.24 și art.34 din D.L. nr.115/1938 întrucît terenul de 1300 m.p. identificat cu p.f.1497/14 din CF 1573 a . a fost dobîndit în proprietate la Reforma Agrară din anul 1945 de către autorul pîrîtei B. E. iar prin sentința civilă nr.258/2011 a Judecătoriei G. Humorului, definitivă și irevocabilă, această suprafață de teren a fost dobîndită în proprietate de către recurenta din această cauză .
Așadar, în temeiul art.312 al.1 Cod procedură civilă tribunalul va admite recursul și modificînd în tot sentința civilă recurată, va respinge ca nefondată acțiunea așa cum a fost modificată și precizată, de către reclamantă.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul disp.art.274 Cod procedură civilă, reclamanta-intimată Z. F. va fi obligată să achite pârâtei-recurente B. E. suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs, reprezentînd contravaloarea expertizei și onorariu avocat conform chitanțelor anexate la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de pârâta B. E., domiciliată în G. Humorului Cartier Voroneț nr.61, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.1552 din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria G. Humorului (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanta Z. F., domiciliată în G. Humorului Cartier Voroneț nr.69, jud.Suceava și pârâții Z. M., din G. Humorului Cartier Voroneț nr.69, jud.Suceava, Z. G., din Fălticeni . G. Humorului prin primar, Z. M., Z. L. A., O. V., Z. G., O. M., C. I., B. C., N. O., B. I., O. I., O. I., O. T., O. A., O. I., V. R., toți din G. Humorului, Voroneț, jud.Suceava și S. E. A., din G. Humorului ..
Modifică în totalitate sentința civilă nr.1552 din data de 29 noiembrie 2012 a Judecătoriei G. Humorului (dosar nr._ ), în sensul că:
Respinge acțiunea, așa cum a fost modificată și precizată, ca nefondată.
Dispune obligarea reclamantei-intimate Z. F. să achite pârâtei-recurente B. E. suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. S. A. P. T.
Red. S.A.
Jud.fond – B. G.
Tehnored.P.T. – Ex.2 – 30 mai 2013
| ← Fond funciar. Hotărâre din 29-01-2013, Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 1277/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
