Anulare act. Sentința nr. 27/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 7169/314/2012
Dosar nr._ -anulare act-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.7
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2014
Președinte C. L.
Judecător S. A.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, împotriva sentinței civile nr. 27 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), pârâtă intimată fiind T. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Având în vedere lipsa părților, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată.
La a doua strigare a cauzei în ordinea listei de ședință la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constatând că la dosar au sosit relațiile solicitate de la Poliția O. și totodată s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 06.09.2012, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. G., să se constate nulitatea absolută parțială a actului de identitate . nr._ al pârâtei în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica „domiciliu” act emis de către Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al orașului O. la 03.06.2004.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că a fost chemată în judecată pentru decontarea cheltuielilor ocazionate cu îngrijirea persoanei cu handicap în centrul rezidențial C.I.T.O. O. aflat în subordinea D.G.A.S.P.C. V. conform Legii nr.448/2006, cu motivarea că persoana cu handicap T. G. are domiciliul pe raza județului Suceava.
Cu această ocazie a solicitat relații la postul de poliție de la locul de domiciliu precizat în buletinul de identitate al doamnei T. G. pentru a stabili cu certitudine dacă aceasta are sau nu domiciliul pe raza județului Suceava la data emiterii actului de identitate . nr._.
Prin adresa nr._/13.07.2010 Poliția Municipiului Fălticeni le-a comunicat că la adresa menționată în buletinul de identitate al pârâtei proprietari sunt numiții C. C. și M., din anul 2001 și care nu cunosc pe numita T. G..
Față de împrejurarea că pârâta nu a avut domiciliul la adresa indicată în actul de identitate . nr._ la data emiterii acestuia, a solicitat admiterea cererii.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, art. 34 din Ordonanța de Urgență nr.97/2005, Legea 114/1996 – Legea locuinței.
Legal citată, pârâta T. G., nu s-a prezentat în instanță și nu a depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.27 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a respins acțiunea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
În fapt, pârâtei T. G. i s-a eliberat la data de 03.06.2004 de către SCLEP O. actul de identitate . nr._ care cuprindea la rubrica „domiciliul” mențiunea „mun. Fălticeni, jud. Suceava, .. 1A, .”-fila 5.
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a mențiunii înscrise la rubrica „domiciliul” din actul de identitate al pârâtei.
În drept, art. 35 din Ordonanță de Urgență nr. 97/2005 republicată privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prevede că, în cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept (alin. 1).
În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea mențiunii comunică serviciului public comunitar de evidență a persoanelor situația intervenită (alin. 2).
Nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate (alin. 3).
Nulitatea reprezintă o sancțiune civilă care intervine atunci când un act a fost încheiat cu nerespectarea unor cerințe legale. Ca atare, pentru a se reține incidența acestei sancțiuni este necesar ca încălcarea unei normei legale să se producă la momentul întocmirii actului orice împrejurare ulterioară neputând atrage desființarea actului ca efect al nulității.
Față de cele reținute anterior, instanța a apreciat că în speță, nu se poate considera că sunt satisfăcute condiții prevăzute de textul normativ sus enunțat nefăcându-se dovada existenței unui document ce a stat la baza stabilirii domiciliului pârâtei în Fălticeni, document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, deși reclamantei îi incumba sarcina probei conform art. 1169 C. civ. 1864.
Reclamanta, în dovedirea cererii a depus adresa_/13.07.2010 a Poliției Municipiului Fălticeni, în care se menționează că din verificările efectuate la ultimul domiciliu deținut de numita T. G., din mun. Fălticeni, .. 1A, . s-a constatat că proprietari sunt numiții C. C. și M., din anul 2001, iar din discuțiile purtate cu aceștia a rezultat faptul că nu o cunosc pe pârâtă-fila 7.
Ori, textul legal susmenționat permite constatarea nulității mențiunii din actul de identitate de către instanță sau la sesizarea acesteia (alin. 3), însă situația-premisă ce ar fundamenta o atare soluție este redată în alin. 1, respectiv dovedirea faptului că mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat.
Deși îi revenea sarcina probei sub acest aspect, reclamanta nu a făcut o atare dovadă, nu a invocat documentul în baza căruia s-a efectuat mențiunea domiciliului (act de proprietate, contract de închiriere, ș.a.), document care să fi fost ulterior anulat, constatat nul, fals ori falsificat, situație față de care nu se poate dispune în sensul art. 3 din art. 35 al OUG 97/2005.
Împotriva sentinței civile sus-menționate, a declarat apel reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței și admiterea acțiunii.
În motivare, reclamanta apelantă a arătat că prin cererea de chemare în judecată DGASPC Suceava a fost chemată în judecată pentru decontarea cheltuielilor ocazionate cu îngrijirea persoanei cu handicap în centrul rezidențial din județul V., conform Legii m.448/2006, cu motivarea că persoana cu handicap T. G. are domiciliul pe raza județului Suceava, ocazie cu care a solicitat relații de la postul de poliție și de la administrația publică de la locul de domiciliu pentru a stabili cu certitudine dacă aceasta are sau nu domiciliul pe raza județului Suceava la data emiterii actului de identitate . nr._. În raport de informațiile primite s-a procedat la solicitarea de către subscrisa a anulării mențiunii domiciliului din buletinul de identitate al pârâtei.
Consideră că instanța de fond nu a ținut seama de faptul că:
Potrivit art. 27 din OUG 97 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români documentele care stau la baza eliberării actelor de identitate sunt: acte încheiate în condiții de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, declarația scrisă de primire în spațiu a găzduitorului, însoțită de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicită schimbarea domiciliului la o altă persoană fizică, declarația pe proprie răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
Potrivit art. 13 din OUG 97/2005, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și trebuie să fie însoțită de documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie și a prenumelui, a datei de naștere, a stării civile, a cetățeniei romane, a domiciliului și, după caz, a reședinței (OUG 97 2005-art 13).
De asemenea, din adresa nr._ /13.07.2010 a Poliției municipiului Fălticeni rezultă, fără echivoc, că numita T. G. nu este proprietara imobilului situat în mun. Fălticeni, . ., astfel încât aceasta nu putea (și nu va putea) prezenta vreun act de proprietate al acestui imobil nefiind proprietară.
Potrivit adresei mai sus menționate ( atașată la dosarul cauzei-fila 7), la adresa de mai sus, menționată drept domiciliu în actul de identitate al pârâtei, proprietari sunt C. C. și M., din anul 2001 și care nu cunosc pe numita T. G..
Potrivit adresei nr. 148/15.01.1998 pârâta beneficiază de serviciile de tip rezidențial în CITa O., ..8, jud.V. din anul 1998.
Prin urmare, este cert că în anul 2004, când a fost întocmită cartea de identitate, pârâta nu avea domiciliul în Fălticeni,. class="Stil"> Din moment ce T. G. nu putea prezenta un act de proprietate nefiind proprietară a nici unui imobil este evident că la data eliberării actului de identitate mențiunea privind domiciliul nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor actului normativ care legiferează evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor romani (OUG 97/2005), fapt care a antrenat o . consecințe juridice astfel încât pentru a opera principiile care guvernează efectele nulității actelor juridice se justifică promovarea acestei acțiuni în constatarea nulității. Consecința juridică este plata diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere solicitată de către DGASPC V., pe temeiul Legii nr.448/2006, pentru perioada ianuarie-decembrie 2008, deoarece în actul de identitate este menționat (eronat) domiciliul ca fiind în județul Suceava.
Instanța de fond invocă că pentru a se reține sancțiunea civilă (a nulității) este necesar ca încălcarea normei legale să se producă la momentul întocmirii actului, orice împrejurare ulterioară neputând atrage desființarea actului ca efect al nulității.
Tocmai acest aspect îl arată: că nu a fost respectată cerința privind respectarea verificării de către organele de politie a domiciliului la data eliberării actului de identitate . Nr._ a (art. 50 alin 1- HG 1376/2005) și nu ulterior cum greșit a interpretat instanța de fond. Ei au solicitat doar constatarea nulității absolute parțiale (și nu totală) a actului de identitate mai sus menționat, act emis la, în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica "domiciliul".
Solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că internarea pârâtei C. D. în centrul rezidențial din județul V. s-a făcut cu mult înainte de apariția Legii nr.448/2006 (internată în 1998), anterior înființării DGASPC Suceava (2004), instituția lor nu a solicitat niciodată internarea acestei persoane în acest centru deci nu a cunoscut date despre această persoană cu handicap, nu a existat nici o monitorizare a acestei persoane .
Arătă că instituția lor nu putea să solicite să se constate că documentul în baza căruia s-a efectuat mențiunea privind domiciliul din actul de identitate al pârâtei T. G. era nul fals ori falsificat, sau să se constate nulitatea acestuia, întrucât acest document se află numai în posesia Serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor O., având caracter confidențial conform Legii nr.677/2001.
Având în vedere cele expuse, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței apelate iar pe fond admiterea acțiunii.
În drept, a invocat dispozițiile art.2 pct.2 și art.282 -299 Cod procedură civilă, OUG 97/2005, HG 1376/2005, Legea 114/1996, și art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Pârâta intimată, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici n-a depus întâmpinare la dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că apelul formulat este fondat pentru considerentele următoare:
Potrivit dispozițiilor art.11 din legea nr.105/1996 ( în vigoare la data emiterii actului de identitate) cartea de identitate se întocmește și se eliberează de către formațiunea de evidență a populației de la locul de domiciliu sau reședință al persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acesteia sau a reprezentantului său legal și a documentelor cu care potrivit legii, se face dovada numelui, stării civile, cetățeniei române, a domiciliului și după caz a situației militare.
Conform dispozițiilor art. 27 din Legea nr.105/1996 stabilirea domiciliului se face la cererea persoanei fizice interesate, care declară pe propria răspundere adresa la care a re locuința asigurată, iar pentru persoanele fizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de reprezentantul legal.
Ori, în cauza de față, pârâta T. G. conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr.3150 din 16.07.2010 (f. 6 ds.fond) a fost încadrată în gradul de handicap mediu, Cod boală F70, Cod handicap 5, a fost instituționalizată în CITO O., jud.V., iar la data eliberării actului de identitate . ,nr._ din 03.06.2004 nu avea domiciliul în orașul Fălticeni, ..2A, ., județul Suceava, dovadă fiind și faptul că formațiunea care a eliberat actul de identitate conform dispozițiilor legale mai sus menționate, este Serviciul Public Comunitar de Evidență a persoanelor al orașului O., județul V..
Totodată potrivit adresei nr._/13.07.2010 a I.P.J Suceava-Poliția Municipiului Fălticeni, rezultă că la adresa din Fălticeni, ..2A, ., proprietari sunt C. C. și M., din anul 2001, astfel încât la data de 03.06.2004, când s-a emis actul de identitate, pârâta T. G. nu putea locui în acel imobil.
Față de împrejurarea că pârâta T. G. nu a avut domiciliul la adresa indicată în actul de identitate ., nr._, la data emiterii acestuia, având în vedere dispozițiile art.34 al.1 și 2 din OUG.nr.95/1997, tribunalul urmează a constata nulitatea parțială a acestui act.
Cum la data eliberării actului de identitate, mențiunea privind domiciliul nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor Legii nr.105/1996, fapt care a antrenat o . consecințe juridice, cum pentru a opera principiile care guvernează efectele nulității actelor juridice se justifică promovarea unei acțiuni în constatarea nulității, chiar și în împrejurările mai sus enunțate, față de cele de mai sus, în aceste condiții, tribunalul în temeiul art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul, va schimba în totalitate sentința civilă nr. 27 din 08.01.2013 a Judecătoriei Suceava, va admite acțiunea și va constata nulitatea absolută parțială a actului de identitate . nr._ emis pe numele pârâtei intimate T. G. în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica "domiciliul", act emis de către SPCLEP O. la data de 3.06.2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, cu sediul în mun.Suceava, ..15, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 27 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava (dosar nr._ ), pârâtă intimată fiind T. G., dom iciliată în mun.Fălticeni, ..1A, ., jud.Suceava.
Schimbă în totalitate sentința civilă nr. 27 din 8 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava și în consecință:
Admite acțiunea.
Constată nulitatea absolută parțială a actului de identitate . nr._ emis pe numele pârâtei intimate T. G. în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica "domiciliul", act emis de către SPCLEP O. la data de 3.06.2004.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 14 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. R. M.
Red.C.L.
Jud.L. C. Ș.
Tehnored.R.M.
5 ex.29.01.2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 975/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 405/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
