Fond funciar. Decizia nr. 339/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 1266/334/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 339/2014
Ședința publică de la 08 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător M. I.
Grefier L. M. R.
Pe rol judecarea apelului declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 1065 din 24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, județ Suceava, intimați fiind C. M., C. ORĂȘENEASCĂ DE FOND FUNCIAR BROȘTENI, J. SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, constată că s-a cerut judecata în lipsă.
De asemenea, respinge cererea de suspendarea apelului până la soluționarea sesizării adresată Î.C.C.J. în dosarul nr._ al Tribunalului Suceava cu privire la interpretarea art. 36 din Legea nr.1/2000 întrucât Î.C.C.J. s-a pronunțat prin decizia nr. 2 din 17 februarie 2014.
Respinge cererea apelantei ca judecata cauzei să se facă în contradictoriu și cu Regia națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Suceava, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 478 alin.1 cod procedură civilă, limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță, prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe, iar această entitate nu a fost parte la fond.
Instanța, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitate și constatând cererea în stare de judecată, declară cercetarea procesului încheiată și în considerarea art. 393, 394 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16 aprilie 2013 sub nr._, petenta C. M. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea, în parte, a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava cu privire la anexa 48 poziția 115 și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha. teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitoare a autorului C. V., veteran de război.
În motivarea cererii de chemare în judecată, petenta a arătat, în esență, că prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea este tardivă.
Astfel, C. Județeană a apreciat că în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 1/2000, care reglementează un termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Față de această interpretare, petenta arată că atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în textul de lege un termen înlăuntrul căruia trebuie formulată cererea, este inadmisibil ca autoritatea obligată să aplice legea să impună alte dispoziții prin interpretare.
De asemenea, referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr. 212/2008, ceea ce conduce la concluzia că termenul este nelimitat, iar legiuitorul, prin finalitatea urmărită de recompensare a veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, nu a mai prevăzut un termen.
Referitor la motivarea hotărârii Comisiei Județene Suceava, în sensul că județul Suceava are un deficit de 4050 ha terne pădure, s-a arătat că această susținere nu are corespondent în realitate câtă vreme orașul Broșteni are disponibil teren cu vegetație forestieră, situație față de care C. orășenească Broșteni, în procedura prealabilă înaintării documentației către C. Județeană Suceava a validat cererea.
Pe fondul pretențiilor, petentul a arătat că a făcut dovada participării la război a autorului său C. V., precum și dovada vocației succesorale după acesta.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 212/2008, Legii nr. 1/2000 și Legea nr. 187/1945.
În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri și relații de la intimate privind întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prevederilor art.42 din Legea nr. 247/2005.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului.
În motivarea acestei poziții procesuale intimata a arătat că cererea formulată de petent a fost depusă tardiv față de momentul publicării Legii nr. 218/2008 în Monitorul Oficial din 30.10.2008 și termenele prevăzute de art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, 30 noiembrie 2005 inclusiv, termen prevăzut de legiuitor cu sancțiunea decăderii, iar orice modificare a termenului de depunere a cererilor în baza legilor de fond funciar se poate face numai prin lege, și nu de către C. Județeană sau instanța de judecată.
Faptul că Legea nr. 212/2008 nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die, întrucât un asemenea efect nu a fost avut în vedere de legiuitor.
Astfel, câtă vreme în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, se arată că se modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, se prezumă că este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 2.11.2008 până la 27.01.2009, dată față de care cererea petentului a fost depusă după această dată.
Pe fondul pretențiilor petentului intimata a arătat că în conformitate cu prevederile art. 61 din HG 890/2005, contrar solicitărilor petentei, „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”, iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren pădure pentru executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.
Intimata a anexat la întâmpinare întreaga documentație care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Prin completările la întâmpinare, intimata a arătat că de la momentul formulării prezentei cereri și până în prezent au intervenit dispozițiile Legii nr. 165/2013 care în art. 7 alin. 1 stabilește că până la întocmirea situației centralizate la nivel local se suspendă emiterea hotărârilor de validare de către Comisiile județene de fond funciar, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către Comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.
Prin răspunsul la întâmpinare, petenta a arătat că în lipsa stipulării de către legiuitor a unui termen de depunere a cererilor în temeiul Legii nr. 212/2008, nu se poate recurge la analogie, întrucât s-ar adăuga la lege și mai mult decât atât, termenul invocat de intimată, de 30.11.2005, nu are nici o relevanță câtă vreme dreptul de constituire al petentei s-a născut odată cu . Legii nr. 212/2008.
De asemenea, invocarea de către intimată a prevederilor HG 890/2005 nu au relevanță câtă vreme cererea petentei se întemeiază pe o lege ulterioară, 212/2008 care prevede în mod expres că poate fi constituit dreptul de proprietate atât pentru terenuri agricole cât și pentru terenuri forestiere.
Referitor la deficitul de 4050 ha teren pădure invocat de intimata C. județeană Suceava, petenta a arătat că această susținere este nefondată câtă vreme pe raza localității Broșteni există o disponibilitate de 35.807 ha teren pădure, aspect dovedit prin tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român.
Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentului.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.1065 din 24.10.2013, Judecătoria Vatra Dornei a admis plângerea având ca obiect „fond funciar” formulată de petenta C. M. în contradictoriu cu intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni și în consecință: a desființat în parte Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 2/28.02.2013, poziția 115 anexa 48; a constituit în favoarea petentului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza loc. Broșteni, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din procesul verbal nr. 347 din 20.03.1999 emis de Ministerul Apărării Naționale, C. de reconstituire de pe lângă Centrul M. Județean Suceava, rezultă că numitul C. V., născut la data de 20.11.1925, a fost identificat cu următoarea situație militară: ca premilitar la muncă și instruire în cadrul Detașamentului Operativ „C. C.” în perioada ianuarie 1943 - august 1944.
Din certificatul de căsătorie depus la dosar rezultă că defunctul C. V. a fost căsătorit cu petenta C. M., iar din certificatul de deces . nr._ rezultă că numitul C. V. a decedat la data de 17.06.2005.
În baza Legii nr. 212/2008, petenta a formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să i se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren agricol/forestier.
C. orășenească de fond funciar Broșteni ca urmare a documentației depusă de petent a solicitat validarea cererii acestuia, iar din tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român rezultă că la nivelul orașului Broșteni există disponibilă suprafața de 35.807 ha teren pădure.
Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_.
În termenul legal de 30 de zile, petenta a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoriei Vatra Dornei.
În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În cauza de față, cererea de constituire adresată Comisiei locale de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Din analiza textului de lege mai sus menționat rezultă în primul rând faptul că legiuitorul nu a prevăzut un termen înlăuntrul căruia persoanele care se consideră îndreptățite, se pot adresa cu o cerere la comisiile locale de fond funciar.
Așa cum rezultă din întreaga reglementare a legilor de fond funciar 18/1991, Legea 1/2000, Legea 169/1997, Legea 193/2007, Legea 247/2005, sancțiunea pentru nerespectarea termenului de depunere a cererilor este aceea a decăderii ce are ca efect juridic pierderea dreptului prevăzut de lege.
Prin urmare, în lipsa unei reglementări exprese de către legiuitor a termenului de formulare a cererii, instanța constată că orice fel de interpretare prin trimitere la forma inițială a art. 33 din Legea 1/2000, la dispozițiile Legii nr. 247/2005, sau HG 890/2005, reprezintă o adăugare la lege și implicit o încălcare a principiului de drept potrivit căruia „ unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem” (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).
Distinct de acest aspect, susținerile intimatei C. județeană Suceava în sensul că cererile întemeiate pe art. 36 din Legea 212/2008 ar fi trebuit să fie formulate conform art. 33 din Legea 1/2000 în forma inițială, respectiv în termen de 60 de zile de la . Legii 212/2008, sunt inadmisibile întrucât vizează aplicarea unui text de lege care la momentul de referință a anului 2008 nu mai era în vigoare.
Astfel, art. 33, forma inițială, din Legea nr. 1/2000 a fost modificat prin art. III Titlul VI din Legea 247/2005, care prevedea o prelungire a termenului de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor de fond funciar, până la data de 30 noiembrie 2005.
Lipsa stipulării de către legiuitor a unui termen pentru categoriile de persoane prevăzute de art. 36 din Legea 212/2008 ar putea fi analizată prin prisma scopului urmărit prin acest text de lege.
Astfel, dintr-o interpretare teleologică a art. 36 din Legea 212/2008, rezultă că prin includerea în acest articol și a categoriei veteranilor de război ca persoane îndreptățite la împroprietărire cu trimitere la prevederile Legii nr. 187/1945, legiuitorul a avut în vedere, pe de o parte o continuare a procesului de împroprietărire și față de aceste persoane care conform art.12 din Legea 187/1945„aveau întâietate”, iar pe de altă parte, a avut în vedere recompensarea acestor categorii de persoane pentru contribuția adusă pe câmpul de luptă în apărarea independenței țării.
Pentru aceste considerente, instanța constată că în mod netemeinic și nelegal, cu consecința pierderii de către petent a dreptului ce i-a fost conferit de lege, intimata C. Județeană Suceava, prin adăugare la lege, a reținut ca fiind tardivă și a invalidat cererea acestuia.
Pe fond, din analiza prevederilor art. 36 din Legea nr. 212/2008, rezultă că pentru admisibilitatea cererii petentul trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front, aspect dovedit cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării, precum și faptul că îndeplinea condițiile de împroprietărire prevăzute de Legea nr. 187/1945.
Din analiza Legii nr. 187/1945 rezultă că scopul Reformei Agrare stabilit prin art. 2 a fost acela fie de a de a mări suprafețele arabile ale gospodăriilor țărănești care au mai puțin de 5 ha, fie de a crea noi gospodării țărănești individuale pentru muncitorii agricoli fără pământ.
Pentru aplicarea reformei agrare, art. 19 din Legea 187/1945, stabilește data de 23 August 1944 ca dată pentru analiza situației juridice a proprietăților. Cu alte cuvinte, pentru a îndeplini condițiile de împroprietărire în accepțiunea Legii 187/1945, la nivelul datei de 23 August 1944, era necesar ca autorul petentului să nu dețină nici o suprafață de teren, sau să dețină o suprafață mai mică de 5 ha.
În speță, față de documentația, analizată mai sus, instanța constată că petentul a făcut dovada îndeplinirii condițiilor cumulative reglementate de art. 36 din Legea 212/2008 respectiv că autorul său a luptat pe front precum și faptul că acesta, îndeplinea condițiile de împroprietărire prevăzute de Legea nr. 187/1945, în sensul că potrivit adeverinței emisă de Primăria orașului Broșteni, la nivelul anului 1948 nu apărea înscris cu teren în evidențele de rol agricol.
Susținerile intimatei C. județeană Suceava în sensul că potrivit prevederilor art. 61 alin. 2 din HG 890/2005, cererea petentului nu ar putea să aibă ca obiect terenuri forestiere, iar la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren pădure sunt neîntemeiate câtă vreme, pe de o parte Legea 212/2008, care este ulterioară HG 890/2005, reglementează în mod expres posibilitatea constituirii dreptului de proprietate și pentru terenuri forestiere, iar pe de altă parte, existența unui anume deficit nu are relevanță întrucât textul de lege prevede atât posibilitatea constituirii în natură a dreptului de proprietate în limita suprafețelor disponibile, sau posibilitatea acordării de despăgubiri.
Din tabelul din tabelul privind situația fondului forestier, proprietatea Statului român rezultă că la nivelul orașului Broșteni există disponibilă suprafața de 35.807 ha teren pădure.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 1/2000, aplicabil pentru identitate de rațiune și în cazul constituirii dreptului de proprietate reglementat de art. 36 din Legea 212/2008, prin actele de stare civilă depuse la dosar, petentul a făcut și dovada vocației succesorale, soție supraviețuitoare, după autorul său, veteran de război.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea și în conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 18/1991 să desființeze în parte Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr. 2/28.02.2013, poziția 115 anexa 48 și să constituie în favoarea petentului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza loc. Broșteni, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, iar pe fond, respingerea plângerii petenților, ca nefondată.
A mai solicitat apelanta suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării adresate Î.C.C.J. în dosar nr._ al Tribunalului Suceava unde s-a constatat admisibilă sesizarea Î.C.C.J. cu privire la aplicarea prevederilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, dispozițiile art. 519, 520 Cod procedură civilă.
De asemenea, solicită apelanta ca judecarea cauzei să se facă și în contradictoriu cu Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA – Direcția Silvică Suceava care este administratorul terenului cu vegetație forestieră întrucât administrarea fondului forestier indiferent de forma de proprietate, publică sau privată, revine unei instituții de interes național, menită să ocrotească un interes general tocmai în virtutea obiectului său de activitate constând în aplicarea strategiei naționale în domeniul silviculturii, apărarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietatea statului, pe care îl administrează, Regia națională a pădurilor fiind singurul organ administrativ care reprezintă Statul Român în sectorul silvic și prin urmare are dreptul și obligația să vegheze la respectarea legalității reconstituirii dreptului de proprietate.
Cu privire la tardivitatea depunerii cererii, apelanta arată faptul că prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, acesta nu poate fi mai mic decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2.11.2008, ultimul termen de depune a cererilor fiind 27.01.2009, or, cererea formulată de C. M. are număr de înregistrare 120 din 2.07.2010.
Prin urmare, această cerere depusă la data de 2.07.2010 este înafara termenului prevăzut de legile fondului funciar.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr. 18/1999 republicată, HGR 890/2005; Legea nr. 212/2008.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în termen procedural (f.17), intimata C. M. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței judecătoriei ca fiind legală și temeinică.
Arată intimata că instanța de fond corect a reținut că întrucât Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor celor îndreptățiți la C. locală de fond funciar, nu se poate reține apărarea Comisiei județene care a invocat tardivitatea depunerii cererilor celor îndreptățiți la C. locală de fond funciar, stipulând în acest sens că, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 1/2000, adică 60 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, deci până la data de 30.11.2005, sau până la data de 27.01.2009, adică 90 de zile de la data publicării Legii nr. 212/2008 în Monitorul oficial. Se consideră de către intimată că dacă legiuitorul nu a prevăzut în textul de lege un termen, nu este posibil ca autoritatea obligată să aplice dispozițiile acestei legi să impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege.
De asemenea, arată că a dovedit faptul că autorul său se regăsește pe lista definitivă a împroprietăriților din . prin adeverința emisă de Primăria Broșteni. Cu privire la apărarea intimatei privind deficitul de 4050 ha teren cu vegetație forestieră, consideră că aceasta este nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, iar pe raza comunei Broșteni, așa cum a arătat și în plângere, sunt 8000 ha teren cu vegetație forestieră, proprietatea Statului Român, lucru dovedit cu tabelul terenurilor proprietatea statului.
Față de susținerile apelantei că terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, arată că temeiul legal al acestei prevederi este anterior Legii nr. 212/2008, care prevede în mod expres că pot fi primite în proprietate atât terenuri agricole cât și forestiere.
Față de introducerea în cauză Regiei Naționale a Pădurilor, intimata lasă la aprecierea instanței și este de acord cu suspendarea cauzei în baza art. 520 alin. 4 Cod procedură civilă.
În drept s-au invocat dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.
Apelanta, în temeiul dispozițiilor art. 201 art.2 Noul cod de procedură civilă a răspuns la întâmpinare (f.22 dosar).
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține că prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petenta C. M. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 115 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de moștenitor al defunctului C. V., veteran de război.
Prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentei C. M. din anexa nr. 48, poziția nr. 155, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.
Din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000 rezultă că persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
Referitor la motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că „persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia”.
A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.
Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.
Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Î.C.C.J. este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod procedură civilă.
În cazul de față, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după defunctul C. V. formulată de către petenta - apelantă a fost depusă la data de 02.07.2010 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 120 din data de 02.07.2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
În doctrina și practica judiciară, s-a statuat că natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere, iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petentă are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
În acest context, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petenta este decăzută din dreptul procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Având în vedere că s-a reținut excepția de tardivitate a introducerii cererii de constituire, iar nerespectarea termenului de depunere a cererii de constituire de către petentă atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire, este nelegală soluția primei instanțe de analizare pe fond a cererii de constituire a petentului asupra suprafeței de 5 ha.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 480 al.2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința civilă nr. 1065 din 24.10.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul că, va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de intimata C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 1065 din 24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, județ Suceava, intimați fiind C. M. din localitatea Broșteni, ., C. ORĂȘENEASCĂ DE FOND FUNCIAR BROȘTENI, J. SUCEAVA.
Schimbă în tot sentința civilă nr. 1065 din 24.10.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 aprilie 2014.
Președinte, G. I. | Judecător, M. I. | |
Grefier, L. M. R. |
Red. I.M.
Jud. fond M. F.
Tehnored. R.L., 2 ex., 30.04.2014
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 491/2014.... | Acţiune în constatare. Hotărâre din 28-04-2014, Tribunalul... → |
|---|
