Fond funciar. Decizia nr. 293/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 293/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 1147/334/2013

Dosar nr._ - fond funciar -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 293

Ședința publică din data de 27 MARTIE 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. M. N.

JUDECĂTOR: G. F. F.

GREFIER: Ș. L. G.

Pe rol, judecarea apelului formulat de petentul T. P., domiciliat în . Dorna Candrenilor, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 766 din data de 07 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și C. ORĂȘENEASCĂ BROȘTENI DE FOND FUNCIAR, cu sediul în orașul Broșteni, județul Suceava.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile, drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da acestora posibilitatea prezentării în sala de judecată.

După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța având în vedere că aspectele legate de verificarea competenței instanței în soluționarea cauzei pendinte au fost verificate înainte de suspendarea judecării cauzei în conformitate cu disp. art.520 alin.4 din noul cod de procedură civilă până la soluționarea adresată ÎCCJ, cauza fiind ulterior repusă pe rol ca urmare a faptului că prin decizia nr.2 din 17.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ /HP, a fost admisă sesizarea, precum și împrejurarea că apelantul a solicitat în conformitate cu disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă judecarea cauzei și în lipsă.

În considerarea art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV instanța va admite proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, după care, potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL:

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 18 aprilie 2013 sub nr._, petentul T. P. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună desființarea, în parte a Hotărârii nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava cu privire la anexa 48, poziția nr.10 și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3,5 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de urmaș a autorului T. D.– veteran de război.

În motivarea cererii de chemare în judecată, petentul a arătat că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea depusă este tardivă, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a acestor cereri.

Astfel, C. Județeană a apreciat că, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.1/2000, adică 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, însă atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen în textul de lege consideră că nu este posibil ca o autoritate obligată să aplice legea să-i impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege

Referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, astfel se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită pentru recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, iar listele de împroprietărire se obțin foarte greu, legislația fiind oscilantă, iar practica foarte diferită și neunitară.

S-a mai arătat că documentația cadastrală se va întocmi după validarea cererilor și s-a făcut dovada participării la război a autorului si dovada vocației succesorale.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.212/2008, Legii nr.1/2000 și Legea nr.187/1945.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prev. art.42 din Legea nr.247/2005.

Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului, arătând că a invalidat propunerea de constituire întrucât cererea a fost formulată tardiv, persoanele înscrise la poz. 10 au fost împroprietărite iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.

Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentului.

Instanța a încuviințat petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr. 766 din data de 07 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ , s-a respins plângerea petentului T. P., domiciliat în orașul Broșteni, județul Suceava, reprezentat de avocat Țiganetea A., cu sediul profesional în comuna Dorna Candrenilor, ..766, județul Suceava, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca neîntemeiată.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată la C. locală de fond funciar Broșteni la data de 10 iunie 2010 sub nr. 10, petentul a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 3,5 ha teren în baza Legii nr. 212/2008 după defunctul T. D., fila nr. 51 dosar.

Petentul este fiul defunctului T. D., fila nr. 53 dosar, decedat la data de 29 ianuarie 1994, fila nr. 55 dosar.

Defunctul T. D. figurează în evidențele MAPN că a luptat pe front cu Regimentul 14 Infanterie, fila nr. 54 dosar.

Defunctul a fost împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 cu 1,5 ha teren pe raza .. 45 și 22 dosar.

Prin hotărârea nr. 2 din 28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni întrucât cererea a fost depusă tardiv, persoana înscrisă la poziția 10 a fost împroprietărită iar în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, fila nr. 8 dosar.

În termenul legal, petentul a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013, solicitând desființarea în parte a acesteia și constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului pentru suprafața de 3,5 ha teren vegetație forestieră după autorul T. D., fila nr. 3 dosar.

În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”

Din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, instanța reține că acestea privesc situația persoanelor față de care procesul de împroprietărire nu s-a finalizat întrucât, fie au fost împroprietărite dar nu au fost puse în posesie cu terenul acordat ori le-a fost anulată atribuirea, fie au fost înscrise în tabelele nominale ori au luptat pe front dar nu au fost împroprietărite.

În cauza de față, autorul petentului, T. D. figurează înscris în „Lista definitivă a împroprietăriților din .”, ca fiind împroprietărit cu 1,5 ha teren.

Ținând cont de această împrejurare, instanța apreciază că față de defunctul T. D. procesul de împroprietărire prev. de Legea nr. 187/1945 s-a finalizat, acesta fiind împroprietărit cu suprafața de 1,5 ha teren.

Întrucât față de defunctul T. D. procesul de împroprietărire reglementat de Legea nr. 187/1945 s-a finalizat, cererea petentului prin care solicită constituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 3,5 ha, este neîntemeiată.

Aceasta deoarece din prevederile Legii nr. 187/1945 reiese că înfăptuirea reformei agrare nu se rezuma la o simplă operație aritmetică de stabilire a diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață, ci presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire (art. 14 din lege) și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire (art. 12 din lege).

Această interpretare este susținută și de mențiunile din înscrisul intitulat „Lista definitivă a împroprietăriților din .” în care se poate observa că persoanele înscrise au fost împroprietărite cu suprafețe de teren cuprinse între 0,5 ha și 1,5 ha astfel încât acestea să aibă în proprietate, în total o suprafață cuprinsă între 1.00 și 1,5 ha teren.

Situația rezultată din cuprinsul înscrisului mai sus arătat nu face altceva decât să confirme faptul că exista posibilitatea ca terenul disponibil pentru realizarea împroprietăririi să nu fie suficient pentru crearea de noi gospodării cu suprafața de 5 ha sau pentru completarea gospodăriilor existente cu suprafața necesară până la 5 ha, motiv pentru care autorul petentului a fost împroprietărit cu o suprafață mult mai mică decât cea avută în vedere de legiuitor la acel moment.

Realitatea de după înfăptuirea reformei agrare a dovedit că terenul disponibil a fost cu totul insuficient pentru realizarea dezideratului ca fiecare gospodărie țărănească să dețină suprafața minimă de 5 ha agricol, considerată suficientă pentru ca o familie să își asigure traiul din recolta obținută de pe terenul propriu, acesta fiind și principalul argument invocat de regimul comunist în vederea colectivizării agriculturii.

Întrucât față de autorul petentului procesul de împroprietărire reglementat de Legea nr. 187/1945 s-a finalizat, în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 36 din Legea nr. 1/2000 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, astfel încât C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava în mod corect a procedat la invalidarea propunerii C. locală de fond funciar Broșteni privind cererea petentului.

Distinct de acest aspect, instanța reține că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 197/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.

Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.

Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depuse la data de 10 iunie 2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.

Față de considerentele arătate, instanța de fond a constatat că hotărârea atacată este legală, respingând plângerea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat apel petentul T. P., solicitând schimbarea în tot a acesteia, și rejudecând cauza pe fond a solicitat admiterea plângerii formulate împotriva Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013, emisa de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenului Suceava, si desființarea în parte a acesteia, cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 10 si pe cale de consecința constituirea dreptului de proprietate in favoarea sa, în calitate de urmaș al autorului T. D.-veteran de război, asupra suprafeței de 3,50 ha teren vegetație forestiera, in baza Legii nr. 212/2008 și L. 1/2000 si L 187/1945, pentru următoarele motive:

În fapt, prin sentința civila apelată s-a respins plângerea pe care a formulat-o cu motivarea că față de autorul său, procesul de împroprietărire reglementat de Legea 187/1945, întrucât conform Listei definitive a împroprietăriților din ., acesta apare ca fiind împroprietărit cu suprafața de 1,50 ha, ori el a solicitat diferența de 4,75 ha-pana la completarea lotului tip de 5 ha, conform L 187/1945 si L 212/2008, pentru ca toți cei care au luptat pe front să beneficieze de aceleași recompense, respective aceiași suprafața de teren.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locala Broșteni, respectiv faptul ca am depus cererea la data de 10,06.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționata de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil in cazul cererilor depuse in baza Legii 1/2000, astfel ca cererea depusa de subsemnatul petent la comisia locala nu poate fi considerată tardivă întrucât Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, respective 2.01.2009, nu poate fi reținut ca termen de decădere.

De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ea terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, va rog sa observați de asemenea ca temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008, care prevede in mod expres ca pot fi primite in proprietate atât terenuri agricole cat si forestiere.

Referitor la apărarea intimatei, precum ca la nivelul Județului Suceava exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, a solicitat a fi înlăturată ca nefondata, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, și așa cum am arătat si in plângere, doar pe raza localității Brosteni sunt_ ha teren vegetație forestiera, proprietatea Statului R., lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aliate pe raza localității Broșteni, depus la dosarul cauzei.

Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea in tot a sentinței civile nr. 766/3.07.2013 și rejudecând cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulata inițial, el făcând dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de L. 212/2008 si L. 147/1945 respectiv participarea la război si lipsa terenului in proprietate la nivelul anului 1945, precum si înscrierea autorului său pe Lista definitivă a împroprietăriților din ., la poziția nr. 96, precum si dovada vocației sale succesorale, după autorul T. D.-veteran de război.

În drept și-a întemeiat apelul pe disp. art. 466-482, L 212/2008, L 187/1945, iar în baza art. 244 al. 4 c. proc. civ., a solicitat judecarea cauzei și în lipsă..

Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare la apelul promovat în cauză prin care a solicitat instanței a recalifica calea de atac din APEL în RECURS.

Potrivit prevederilor art. 457 alin (1) NCPC „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Potrivit prevederilor art. 466 alin (1) NCPC "Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres alt fer.

Potrivit prevederilor art. 483 alin (1) NCPC „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit Iezii fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă."

În raport cu aceste dispoziții, este de reținut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietății funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislației prin reforma în domeniul proprietății cuprinsă în Legea nr. 247/2005.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin (1) din TITLUL XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005, "Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului.

Ca urmare, dispoziția menționată se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor, și este completată cu normele procedurale civile.

Se impune ca prin coroborarea prevederilor din NCPC cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunțate în litigiile având ca obiect anularea actelor emise cu încălcarea Legilor fondului funciar sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului.

Apoi, s-a solicitat respingerea recursului/apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente: motivele de recurs/apel invocate nu sunt pertinente.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petentul T. P. a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului, în calitate de urmaș al autorului T. D. - veteran de război, asupra suprafeței de 3,50 ha teren vegetație forestieră.

Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz. 10 din anexa 48, având în vedere următoarele considerente: cererea formulată a fost depusă tardiv, a fost modificată data depunerii cererii și numele, persoanele înscrise la poziția 10 au fost împroprietărite, în conformitate cu art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate".

Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, art. 36 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”

Referitor la tardivitatea depunerii cererii de către T. P. arată că:

Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.

Astfel, conform art. 10 alin.1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.

Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."

Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).

C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.

Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.

Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.

Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).

Or, cererea formulată de T. D. P. are număr de înregistrare 10 din 10.06.2010.

Prin urmare această cerere depusă la data de 10.06.2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).

Pentru a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.

Autorul petentului a fost beneficiar al prevederilor legii nr. 187/1945, lege care prevede împroprietărirea participanților la cel de-al doilea război mondial cu teren în completare până la lotul tip de 5 ha întocmindu-se de către Comitetul comunal de Reformă Agrară tabele cu numele și prenumele persoanelor de drept împroprietărite.

Față de această situație a solicitat instanței a constatat că Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013- poziția 10 din anexa 48, emisă de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava este legală și temeinică.

În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 10 din anexa 48, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."

În raport de motivele invocate, de susținerile și de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, s-a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței civilă nr. 766 pronunțată la data de 03.07.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._ .

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Apelantul reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței corecta calificare a cai de atac solicitând respingerea apărărilor formulate de intimata, pentru următoarele motive:

Cererea depusa de el la comisia locala nu poate fi considerată tardivă întrucât Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, 30.11.2005, nu poate fi reținut in prezenta cauza, cu atât mai mult cu cat dreptul de constituire a dreptului de proprietate s-a născut o data cu . acestei legi, respectiv 30.10.2008. Astfel a solicitat a se observa ca L. 212/2008 prevede aceleași dispoziții ca si art. 36 din L. 1/2000 și in plus fata de acesta ca au dreptul la constituirea dreptului de proprietate si persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise in tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite,(respective nu aveau pământ, sau dețineau mai puțin de 5ha) cărora li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri, in aceste condiții el nu ar fi putut să depună cerere de constituire a dreptului de proprietate după autorul Tarata D., veteran de război, atâta timp cat nu avea acest drept în baza reglementarilor prevăzute de L. 1/2000.

De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ca terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, a solicitat a se observa de asemenea ca temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008 care prevede în mod expres ca pot fi primite în proprietate atât terenuri agricole cât și forestiere.

Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței atacate și admiterea plângerii astfel cum a fost formulată inițial, el făcând dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de L. 212/2008 si L. 187/1945 respectiv participarea la război, conform adev, eliberate de UM Pitești nr. T 1093/6.08.1999, precum și înscrierea în Lista persoanelor propuse pentru împroprietărire la L 187/1945, la poziția 96, conform înscrisului aflat la fila 61 ds. fond.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petentul T. P. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr.2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 10 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de urmaș după autorul T. D., veteran de război.

Prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului T. P. din anexa nr. 48, poziția nr.10, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.

După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.

În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008.

În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că: "Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia".

A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.

Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.

Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.

Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după Tărîțâ Dunitru formulată de către petentul T. P. a fost depusă la data de 10 iunie 2010, la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 10 din data de 10 iunie 2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.

După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.

Or, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii lui de constituire.

Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru diferența de teren până la totalul de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.

Având în vedere că a reținut excepția de tardivitate a introducerii cererii de constituire iar nerespectarea termenului de depunere a cererii de constituire de către petent atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii de constituire, este nelegală soluția primei instanțe de analizare pe fond a cererii de constituire a petentului, pentru doferența de până la 5 ha.

După cum rezultă din dispozițiile art. 430 al.1 și 2 Cod pr. civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Față de cele ce preced, tribunalul va respinge apelul, va menține soluția de respingere a plângerii ca neîntemeiată din dispozitivul sentinței civile nr. 829 din 7 august 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, atacată în prezenta cauză, înlăturând din sentința apelată considerentele ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul - apelant a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008 iar examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a vedea dacă petentul - apelant este îndreptățit sau nu la constituire, a devenit de prisos.

Așa fiind, prin raportare la prevederile art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul formulat de petentul T. P., împotriva sentinței civile . nr. 766 din data de 07 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge apelul formulat de petentul T. P., domiciliat în . Dorna Candrenilor, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 766 din data de 07 iulie 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava și C. ORĂȘENEASCĂ BROȘTENI DE FOND FUNCIAR, cu sediul în orașul Broșteni, județul Suceava, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 MARTIE 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. M. G. F.

N. F.

GREFIER,

Ș. L.

G.

Red. G.F.F.

Jud. fond. U. C.

Tehnored. Ș.L.G./ Ex. 5.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 293/2014. Tribunalul SUCEAVA