Fond funciar. Decizia nr. 511/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 511/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 1168/334/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 511/2014
Ședința publică de la 30 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. D.
Grefier L. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către apelantul N. I.-. împotriva sentinței civile nr. 780 din data de 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană pentru Abilitarea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava, cu sediul în Suceava, ., nr. 36, județul Suceava și C. Orășenească de Fond Funciar Broșteni, cu sediul în Broșteni, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța în temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 18 aprilie 2013 sub nr._, petentul N. I. în contradictoriu cu intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva hotărârii Comisiei Județene nr. 2/28.02.2013, a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună desființarea în parte a hotărârii și constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului, în calitate de urmaș a defunctului N. H. asupra suprafeței de 5 ha teren vegetație forestieră.
În motivarea cererii de chemare în judecată, petentul a arătat că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea depusă este tardivă, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a acestor cereri.
Astfel, C. Județeană a apreciat că, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.1/2000, adică 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, însă atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen în textul de lege consideră că nu este posibil ca o autoritate obligată să aplice legea să-i impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege
Referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, astfel se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită pentru recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, iar listele de împroprietărire se obțin foarte greu, legislația fiind oscilantă, iar practica foarte diferită și neunitară.
S-a mai arătat că documentația cadastrală se va întocmi după validarea cererilor și s-a făcut dovada participării la război a autorului si dovada vocației succesorale.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.212/2008, Legii nr.1/2000 și Legea nr.187/1945.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform prev. art.42 din Legea nr.247/2005.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului, arătând că a invalidat propunerea de constituire întrucât cererea a fost formulată tardiv iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezenta în instanță pentru a combate susținerile petentului.
Instanța a încuviințat petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr.780/03.07.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, prima instanță a respins plângerea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, defunctul N. H., născut la data de 14.02.1924 a avut calitatea de premilitar, contingentul 1946, a fost evacuat la data de 05.05.1944 de Subcentrul Broșteni din Subinspectoratul de Pregătire Premilitară N., pe raza județului F., fila nr. 37 dosar.
Defunctul N. H. a decedat la data de 4 ianuarie 1963, fila nr. 39 dosar iar petentul este fiul defunctului, fila nr. 38 dosar.
La data de 12 iunie 2010 petentul a formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să i se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren după defunctul N. H., în baza Legii nr. 212/2008, fila nr. 36 dosar.
Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_, fila nr. 27, 28 dosar.
În termenul legal, petentul a formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoria Vatra Dornei.
În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În cauza de față, cererea de constituire adresată C. locală de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Pentru a fi incidente disp. art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petentul trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front (dovada în acest sens făcându-se cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării) precum și a faptul că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Cu privire la prima condiție, respectiv ca autorul petentului să fi luptat pe front, instanța a apreciat că petentul nu a făcut dovada acestei condiții întrucât din certificatul eliberat de UM_ Pitești reiese faptul că defunctul a avut calitatea de premilitar în cadrul Subinspectoratului de Pregătire Premilitară N., unitate operativă în perioada 15.04.1944 – 23.08.1944 și nu că a luptat pe front.
În ceea ce privește a doua cerință, respectiv că autorul petentului îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, instanța a arătat următoarele:
Petentul a arătatcă autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit întrucât acesta figura înscris în registrul agricol al . suprafață de 1,1 ha teren în anul 1948, depunând în acest sens o adeverință eliberată de Primăria Orașului Broșteni, fila nr. 56 dosar.
Contrar celor susținute de petent, instanța a apreciat că simplul fapt că defunctul deține o suprafață de teren mai mică de 5 ha în anul 1948 nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 din Legea nr. 184/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care avea ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire, compus din 7 – 15 membri.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuțiuni, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire, potrivit art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste.
Prin urmare, instanța a reținut că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.
Împrejurarea că autorul petentului deținea la nivelului anului 1948 o suprafață de 1,1 ha teren nu îi conferea acestuia în mod automat îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.
Instanța a arătat că modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență deoarece, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie să facă dovada că lor sau autorii lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.
Întrucât petentul nu a depus la dosar tabelul întocmit de către comisia locală prin care să i se fi stabilit autorului petentului dreptul la împroprietărire pentru o anumită suprafață de teren, instanța apreciază că petentul nu a făcut dovada îndeplinirii nici celei de –a doua condiții prev. de art. 36 din Legea nr. 1/2000.
Distinct de acest aspect, instanța a reținut că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 12.06.2010, în mod corect s-a respins ca constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul N. I..
În motivare a arătat că prin sentința civila apelata s-a respins plângerea formulata de petent cu motivarea ca, față de autorul său, procesul de împroprietărire reglementat de Legea 187/1945, întrucât conform listei definitive a împroprietăririlor din ., astfel că el nu îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea 187/1945, însă Legea 212/2008 prevede exact situația în care veteranii de război nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de Legea 187/1945, adică au participat la război și nu aveau teren în proprietate la nivelul anului 1945, aspect pe care apelantul le-a dovedit prin adeverința emisă de Primăria Broșteni..
Cu privire la cel de-al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locala Brosteni, respectiv faptul ca a depus cererea la data de 19.06.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționata de vreun termen, instanța considerând ca ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil in cazul cererilor depuse in baza Legii 1/2000, astfel ca cererea depusa de petent la comisia locala nu poate fi considerata tardiva intrucat Legea 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde legea nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ intrucat s-ar adaugă la lege, prin urmare termenul invocat de intimata, respectiv 2.01.2009, nu poate fi reținut ca termen de decădere.
De asemenea referitor la apărarea intimatei precum ca terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, temeiul legal al acestei prevederi este anterior L. 212/2008, care prevede in mod expres ea pot fi primite in proprietate atat terenuri agricole cat si forestiere.
Referitor la apărarea intimatei, precum ca la nivelul județului Suceava exista un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestiere, este nefondata, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, si asa cum a arătat si in plângere, doar pe raza localității Brosteni sunt_ ha teren vegetație forestiera, proprietatea Statului R., lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Brosteni, depus la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste motive a solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea in tot a sentinței civile nr. 762/3.07.2013 si rejudecand cauza pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulata inițial, el facand dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de L. 212/2008 si L. 147/1945 respectiv participarea la război si lipsa terenului in proprietate la nivelul anului 1945, conform adeverinței de rol agricol emisă de Primăria Broșteni din care rezultă că la nivelul anului 1948 autorul său figura înscris la rolul agricol cu suprafața de 1,10 ha teren, și în acest sens este de acord cu admiterea în parte a plângerii, adică reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3,90 ha.
În drept, art 466-482 c. proc. civ., legea 212/2008, legea 187/1945
În baza art. 244 alin. 4 c. proc. civ., a solicitat ca judecata sa aiba loc si in lipsa
Intimata C. Județeană Suceava a formulat întâmpinare ( filele 10-13 dosar) prin care a solicitat respingerea apelului.
În apărare a arătat că intimata, a solicitat instanței a recalifica calea de atac din apel în recurs arătând că potrivit prevederilor art. 457 alin (1) NCPC „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Potrivit prevederilor art. 466 alin (1) NCPC "Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel”
Potrivit prevederilor art. 483 alin (1) NCPC „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente " în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă."
În raport cu aceste dispoziții, este de reținut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietății funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislației prin reforma în domeniul proprietății cuprinsă în Legea nr. 247/2005.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin (1) din TITLUL XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005, ""Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului”.
Ca urmare, dispoziția menționată se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor, și este completată cu normele procedurale civile.
Se impune ca prin coroborarea prevederilor din NCPC cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005, să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunțate în litigiile având ca obiect anularea actelor emise cu încălcarea Legilor fondului funciar sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului.
Pe fond a solicitat respingerea recursului/apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Motivele de recurs/apel invocate nu sunt pertinente.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petentul N. I. a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului, în calitate de urmaș al autorului N. H. - veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren vegetație forestieră.
Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz.14 din anexa 48.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, "ART. 36
Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Referitor la tardivitatea depunerii cererii de către N. I.:
Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin.l din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr.127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr.127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de N. H I. are număr de înregistrare 14 din 12.06.2010.
Prin urmare această cerere depusă la data de 12 iunie 2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
Pentru a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 24 din anexa 48, întrucât autorul petenților nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Intimata C. Locală Broșteni nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei C. Județeană Suceava (filele 16-17)
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petentul N. I. a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr.2 din data de 28.02.2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr.14 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat, în calitate de urmaș a autorului –N. Haralmbie- veteran de război.
Prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului N. I. din anexa nr. 48, poziția nr.14, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.
După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr.2 din data de 28.02.2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008.
În argumentarea soluției sale, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în ceea ce privește termenul de formulare a cererilor de constituire de către categoria de beneficiari prevăzută expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificării anterioare a textului de lege vizat, adusă prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Astfel, prin această lege, la art. I s-a prevăzut introducerea unui nou alineat, alin. (2^1), la art. 3, după alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 36 din aceeași lege, în sensul că, față de forma anterioară a textului, a fost adăugată o nouă categorie de beneficiari, respectiv persoanele îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, cu ocazia aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat că: "Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, conform prezentei legi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia".
A mai reținut Înalta Curte de Casație și Justiție că din modul de redactare a acestei norme, se constată că dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atât la art. 3 alin. (2^1) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cât și la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeași lege. Din expunerea de motive a inițiatorilor Legii nr. 212/2008 rezultă că la întocmirea proiectului de act normativ s-a urmărit eliminarea unei discriminări în aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creată prin Legea nr. 193/2007, în sensul că unele persoane care aveau dreptul la împroprietărire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse în tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstrează cu acte eliberate de Arhiva Națională a Armatei că au fost concentrate, mobilizate și că au luptat împotriva Germaniei hitleriste. Ca atare, se poate constata că Legea nr. 212/2008 a venit în completarea Legii nr. 193/2007, conținând o normă clarificatoare, față de insuficiența și forma inadecvată a textului de lege existent anterior.
Această soluție legislativă a fost menită să acopere întreaga problematică a situațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se înlătura lacunele legislative, cu luarea în considerare a diferitelor ipoteze ivite odată cu aplicarea actului normativ.
Cum Legea nr. 193/2007 a rămas în vigoare, nefiind abrogată, înseamnă că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din această lege își găsește aplicabilitatea și în cazul noii categorii de persoane îndreptățite la împroprietărire, prevăzute expres prin Legea nr. 212/2008. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că dispozițiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se referă inclusiv la forma modificată prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile acestui text de lege nu se corelează sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare și că față de caracterul completator și clarificator al Legii nr. 212/2008, în raport cu reglementarea cuprinsă în Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridică, urmează a se constata că termenul de 60 de zile prevăzut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplică și cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, având în vedere că drepturile și obligațiile prevăzute de lege nu pot fi exigibile înainte ca subiecții de drept să poată afla conținutul acestora iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.
Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren în calitate de moștenitor după defunctul N. H. - veteran de război, formulată de către petentul-apelant a fost depusă la data de 12.06.2010 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr.14 din data de 12.06.2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Or, ca efect a depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Având în vedere că a reținut excepția de tardivitate a introducerii cererii de constituire iar nerespectarea termenului de depunere a cererii de constituire de către petent atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire, este nelegală soluția primei instanțe de analizare pe fond a cererii de constituire a petentului asupra suprafeței de 5 ha.
După cum rezultă din dispozițiile art. 430 al.1 și 2 Cod pr. civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Având în vedere că autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, tribunalul constată că considerentele de fapt și de drept ale primei instanțe ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008( prin prisma constatării primei instanțe că petentul-apelant nu este îndreptățit la constituire), sunt de natură să o prejudicieze pe petent într-un eventual viitor litigiu având același obiect și în ipoteza unor eventuale modificări legislative.
După cum rezultă din dispozițiile art. 461 al. 2 Cod pr. civilă, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.
Având în vedere că considerentele de fapt și de drept ale primei instanțe ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008( prin prisma constatării primei instanțe că petentul-apelant nu este îndreptățit la constituire), prejudiciază partea apelantă, în temeiul art. 461 al. 2 Cod pr. civilă și 480 al.2 Cod pr. civilă, tribunalul va admite apelul, va menține soluția de respingere a plângerii ca neîntemeiată din dispozitivul sentinței civile nr.780/3.07.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, atacată în prezenta cauză și va înlătura din sentința apelată considerentele ce vizează analiza îndeplinirii de către petentul-apelant a condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr.212/24.24.10.2008 iar examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a vedea dacă petentul-apelant este îndreptățit sau nu la constituire, a devenit de prisos.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către apelantul N. I.-. împotriva sentinței civile nr. 780 din data de 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană pentru Abilitarea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Suceava, cu sediul în Suceava, ., nr. 36, județul Suceava și C. Orășenească de Fond Funciar Broșteni, cu sediul în Broșteni, județul Suceava.
Menține soluția din sentința apelată de respingere a plângerii ca neîntemeiată.
Înlătură din cuprinsul sentinței apelate considerentele referitoare la analiza pe fond a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.36 din Legea 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.212/2008.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Mai 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. A. G. D. L. A.
Red G.D.
Jud.fond C. U.
Tehnored.L.A.
5 ex./30.05.2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1234/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 807/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
