Fond funciar. Sentința nr. 1445/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1445/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 517/227/2013
Ds. nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.70
Ședința publică din data de 4 februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: C. L.
Judecător: V. E. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de petentul C. D. împotriva sentinței civile nr. 1445 din data de 17 septembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, intimați fiind M. Gh. R., B. C. L., B. M., A. A., F. A., B. M., C. locală de fond funciar Dolhasca, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, B. M. și I. E. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul asistat de av. S. S., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către după care:
Instanța, verificându-și competența în conformitate cu prevederile art. 131 Cod Procedură Civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina prin raportare la dispozițiile art.95 pct. 2 cod procedură civilă și la prevederile art. 53 și art. 58 din Legea nr. 18/1991.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, estimează un termen de 3 luni pentru soluționarea acestui litigiu, părțile neformulând obiecțiuni în acest sens.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 470 aliniat 3 Cod procedură civilă, constată decăderea părților din dreptul de a mai propune probe.
Întrebată fiind, av. S. S. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind formulat alte cereri și invocate alte excepții, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Av. S. S. solicită admiterea apelului și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost completată pentru motivele arătate pe larg în cererea de apel de la filele 4-8 dosar, cu cheltuieli de judecată depunând în acest sens chitanța nr. 1111 în sumă de 300 lei reprezentând onorariu avocat. A precizat că instanța de fond nu răspunde la nici una din criticele invocate în legătură cu nelegalitatea procesului verbal de punere în posesie, singura motivare fiind aceea că s-ar fi verificat în cadrul unor litigii anterioare intrate în puterea lucrului judecat aspectele legate de amplasamentul pus în posesie intimaților.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe la data de 18 august 2013, reclamantul C. D. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu M. Gh. R., B. L., B. M., A. A., F. A., B. M., în calitate de moștenitori legali ai defunctului B. L. G., C. L. de fond funciar Dolhasca și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, să dispună anularea fișei proces verbal de punere în posesie eliberată în favoarea moștenitorilor lui B. L. pentru terenul de 2500 mp intravilan Poiana „Vatra . concordanță între amplasamentul pus în posesia acestora de C. L. Dolhasca (deținut legal de reclamant după cum precizează acesta) și amplasamentul care li s-a reconstituit în proprietate în baza Deciziei nr. 3893/11.12.2001 a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia nr. 1861/11.06.2002 a Curții de Apel Suceava, menționat în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/06.06.1924.
În fapt, reclamantul a arătat că prin Decizia civila nr. 3893/11.12.2001 pronunțată în dosarul nr. 6453/2001 a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia civila nr. 1861/11 iunie 2002 pronunțată în dosarul nr. 1707/2002 a Curții de Apel Suceava s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor lui B. L. G. pentru suprafața de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana, orașul Dolhasca, fără indicarea amplasamentului.
În considerentele hotărârii menționate se reține că terenul ar fi fost dobândit în proprietate de către B. L. G., prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/6 iunie 1924 de la I. G. Cîrneala, fără a fi ulterior înscris în evidentele agricole, după care a fost preluat de CAP Dolhasca.
Pârâților li s-a emis titlul de proprietate nr. 3733/22 mai 2003, în care terenul în litigiu figurează la poziția B.1.6, sola 12, . a condus la o suprapunere în scriptic între acest titlu și titlurile de proprietate cu care justifică dreptul de proprietate la locul în litigiu.
Acest titlu de proprietate are la bază o fișă proces verbal de punere în posesie a cărei nulitate reclamantul înțelege să o invoce în cauza de față, întrucât nu există concordanță între amplasamentul pus în posesia pârâților și amplasamentul prin care li s-a reconstituit în proprietate în baza Deciziei nr. 3893/2001 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, menționat în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/6 iunie 1924.
Arată reclamantul că pârâta C. L. Dolhasca nu a respectat dispozițiile art. 27 al. 1 din Legea nr. 18/1991 rep., ale art. 34 alin. 1 din HG 890/2005 și art. 6 lit. d din HG 890/2005 care prevăd că punerea în posesie se face pe bază de măsurători topografice, prin delimitarea în teren, pe fostele amplasamente. Solicită reclamantul a se constata că punerea în posesie a pârâților cu terenul de 2500 mp nu respectă vecinătățile din de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/06.06.1924, că între cele două amplasamente evidențiate în contract nu există identitate, că fișa proces verbal de punere în posesie nu este corect întocmită pentru că suprafața de 2500 mp este evidențiată ca trup compact deși în realitate în teren amplasamentul este compus din trei parcele cu configurații diferite și cu vecini diferiți.
Astfel, anterior cooperativizării, mama sa, Cîrneala Marita, deținea la locul în litigiu o suprafață de 2700 mp curți-construcții și grădină. O suprafață de 1000 mp apare evidențiată în Certificatul de Moștenitor nr. 814 /1992 din 7 iulie 1992 eliberat după Cîrneala M., decedată la data de 8 decembrie 1991, între vecinii J. G. și Cîrneala D., fiind moștenită de Ionița G., fiu, care o deține și în prezent, diferența de 1700 mp fiind reconstituită conform titlului de proprietate nr. 1542/15 martie 1996, poziția B 1.1. pe vechiul amplasament al proprietății autoarei C. M..
Prin titlul de proprietate nr. 3383/13.09.1999 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața de 1000 mp teren curți construcții, anterior cooperativizării terenul aparținând numitului M. G..
Precizează că în anul 1963 li s-a atribuit o suprafață de teren, în vederea edificării unei gospodarii, iar cu tot cu lotul ajutător terenul măsura 1700 mp, din care pentru 1000 mp i s-a constituit dreptul de proprietate prin titlul 3383/1999. Diferența de 700 mp făcea parte din terenul care, anterior cooperativizării, era proprietatea numitei Cîrneala Marita, mama soției sale și care provenea de la B. C., tatăl soacrei sale.
Astfel, B. C. deținea la locul în litigiu o suprafață de 1400 mp, din care 700 mp i-a transmis cu titlu de zestre lui Cîrneala M., iar 700 mp i-a transmis lui Cîrneala Clementa.
Prin titlul de proprietate nr. 4035/16.08.2004 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament al proprietății lui B. C., în limita unei suprafețe totale de 1 552 mp (pozițiile B.1.1 și B 1.2-727 mp). Reclamantul mai arată că lui i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, în baza Legii nr. 18/1991, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/1997 și anterior reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanților, având astfel un drept prioritar.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. II, III pct. 1 lit. a Legea nr. 169/1997, art. 27 Legea nr. 18/1991, art. 10, 34 și 39 HG 890/2005, art. 11 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, art. 2 alin. 2 Legea nr. 1/2000, art. 274 C. proc. Civ.
În susținerea acțiunii reclamantul a solicitat doar proba cu înscrisuri, solicitând de asemenea și atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni în care s-a administrat proba cu expertiza topo, opozabilă pârâților, care a stabilit incorecta amplasare a dreptului de proprietate al pârâților.
Prin întâmpinarea aflată la fila 42, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei comisii.
Prin întâmpinarea aflată la fila 47 dosar, pârâții au invocat excepția prescripției acțiunii, considerând că în cauză s-a împlinit termenul de 3 ani conform Dispozițiilor Decretului 167/1958, procesul verbal de punere în posesie fiind emis anterior anului 2003. De asemenea, au invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, arătând că dat fiind faptul că se solicită anularea unui act juridic ce-i privește pe toți moștenitorii defunctului B. L. V., trebuiau chemați în judecată toți cei cu vocație succesorală.
În aceeași întâmpinare, pârâții au invocat excepția autorității de lucru judecat, arătând că între părți a mai existat un proces având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 3733/22.05.2003 pentru suprafața de 2500 mp intravilan Poiana „vatra . 391, învecinata cu C. I D., M. Nic, drum, Boanceanu Cat., B. M., Bosanceanu I., T. Gh, Izlaz comunal, Carneala Marita, în urma căruia s-a pronunțat Sentința nr. 166/2011 a Judecătoriei Fălticeni irevocabilă prin Decizia nr. 1740/2011 a Tribunalului Suceava. Mai arată pârâții chiar dacă în speța de față nu există identitate de obiect, în cadrul acțiunii vizând anularea titlului de proprietate instanța s-a pronunțat și cu privire la valabilitatea procesului verbal de punere în posesie, din care rezultă clar care este amplasamentul terenului în litigiu.
Pe fondul cauzei pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că prin sentința civilă nr. 3893/11 decembrie 2001, pronunțată în dosarul nr. 4453/2001 al Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia civila nr. 1861/11 iunie 2002 a Curții de Apel Suceava, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 27 ari, teren situat pe raza satului Poiana, jud. Suceava.
În acea cauză a formulat cerere de intervenție și reclamantul C. D., astfel încât aceste sentințe și decizii îi sunt opozabile. Cu ocazia judecării plângerii la Legea 18/1991, s-au administrat probe inclusiv o expertiza tehnică topografică, care a stabilit amplasamentul terenului ca fiind cel din contractul de vânzare cumpărare dintre Cîrneala I. G. și L. B., cu vecinătățile indicate în acel act din 1924.
Prin Decizia nr. 271 din data de 22 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr._, în cadrul recursului promovat de M. R., B. D. ș.a. s-a menținut sentința primei instanțe, respectiv sentința civilă nr. 559/27.04.2004 a Judecătoriei Fălticeni prin care a fost obligat pârâtul C. D. să lase în deplină proprietate și liniștiră posesie pârâților din prezenta acțiune, suprafața de 23,94 ha teren situat în intravilanul satului Poiana . schița nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expertul Mateffy S..
Ambele expertize din acest dosar au confirmat că vecinătățile terenului din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile actuale din titlul de proprietate emis în favoarea pârâților din prezentul dosar, cu precizarea că în locul vecinului M. I. din act, apare astăzi reclamantul din dosarul de față, C. D., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenul acestui fost proprietar. Prin toate aceste hotărâri judecătorești arată pârâții că instanțele au făcut o analiză profundă a reconstituirii propriului drept de proprietate atât asupra întinderii și, mai ales, asupra amplasamentului suprafeței de teren în litigiu, astfel încât instanța nu poate trece peste ce instanțele au hotărât cu putere de lucru judecat asupra corectitudinii amplasamentului înscris în titlul de proprietate de proprietate și în procesul verbal de punere în posesie.
În susținerea întâmpinării au solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv hotărârile judecătorești amintite.
Prin întâmpinarea depusă la fila 72 dosar, C. locală de Fond Funciar Dolhasca a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate, invocând ca și pârâții, aceleași hotărâri judecătorești ce au clarificat situația amplasamentului ternului în litigiu.
În susținerea întâmpinării au solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv copia titlului de proprietate emis autorului pârâților și fișa proces verbal de punere în posesie.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune întrucât în cauză se invocă nulitatea absolută care este imprescriptibilă, a solicitat introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor defunctului B. L. V. și, pe cale de consecință, respingerea excepției coparticipării procesuale pasive obligatorii, respingerea excepției autorității de lucru judecat întrucât nu există identitate de obiect între prezentul dosar și dosarul nr._, aici solicitându-se constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie și nu a titlului de proprietate.
Prin încheierea din data de 01.07.2013 aflată la fila 133 dosar s-au respins toate aceste excepții ca nefondate, pentru motivele arătate pe larg în acea încheiere.
La cererea părților s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni. Părțile au precizat că nu mai solicită alte probe.
Prin sentința civilă nr. 1445 din 17.09.2013 a Judecătoriei Fălticeni, prima instanță a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect fond funciar privind petentul C. D. în contradictoriu cu intimații: M. R., B. L., B. M., A. A., F. A., B. M., B. M., I. E. G., C. locală de fond funciar Dolhasca, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între părți au existat mai multe litigii, în care, pe cale incidentală, sub puterea lucrului judecat, s-a dispus în mod irevocabil și asupra validității amplasamentului din fișa proces verbal de punere în posesie a cărei anulare se solicită.
Prin Decizia civilă 3893/11.12.2001 (dosar nr. 6453/2001 )a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia civila nr. 1861/11 iunie 2006 a Curții de Apel Suceava (dosar nr. 1707/2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor lui B. L. G. pentru suprafața de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana, .> În acea cauza a formulat cerere de intervenție și reclamantul C. D., cerere ce i-a fost respinsă, astfel că sentințele pronunțate îi sunt opozabile reclamantului.
S-a reținut în considerentele hotărârilor menționate că terenul a fost dobândit în proprietate de către B. L. G. prin contractul autentificat sub nr. 724/ 6 iunie 1924 de la I. G. C. dar nu a fost trecut în registrul agricol, fiind însă preluat la colectivizarea agriculturii.
Cu ocazia judecării plângerii la Legea 18/1991 prin care pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana –Dolhasca au fost administrate probe, inclusiv proba cu expertiza topografică, care a stabilit că vecinătățile terenului de 0, 27 ha din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile prezentate în planul de situație din raportul de expertiză și anume faptul că se regăsesc aceeași vecini sau moștenitorii acestora respectiv B. Cîrneala, cu precizarea ca apar în prezent ca vecini C. D. în locul vecinului M. I din act deoarece în favoarea intervenientului s-a constituit dreptul de proprietate pentru terenul acestui fost proprietar pentru construirea casei și anexelor gospodărești.
S-a reținut cu autoritate de lucru judecat în considerentele ambelor decizii că potrivit raportului de expertiza efectuat în cursul judecății de fond, terenul identificat și măsurat, este deținut de intervenient care nu justifică dreptul de proprietate pentru acest teren.
Pârâților li s-a emis titlul de proprietate nr. 3733/22 mai 2003 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate în sola 12, . C. D., Bosanceanu Cat. Bosanceanu I., T. Gh, C. M..
Prin titlul de proprietate nr. 3383/13 septembrie 1999, reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren curți construcții situat în satul Poiana, oraș Dolhasca cu vecinii, mostenitorii C. Marita, drum comunal, M. A, T. V.(fila 14 dosar).
Prin titlul de proprietate nr. 1542/1996 s-a reconstituit în favoarea autoarei reclamantului defuncta C. I Marita dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,77 ha teren la locul Poiana cu vecinii I. Gh, drum, M. Gh.
Prin titlul de proprietate nr. 4035/2004 i s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului Cîrneala D. pentru suprafața de 0,1552 mp (fila 22). În cadrul dosarului nr. 1922/2004 având ca obiect revendicare, reclamanți fiind pârâții din prezentul dosar și pârât reclamantul din acest dosar, C. D., prin Sentința nr. 559/2004 a Judecătoriei Fălticeni s-a admis în parte acțiunea pârâților din acest dosar iar C. D. a fost obligat să le lase acestora în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 23,94 ha, din care face parte și terenul în litigiu.
Ulterior, prin Decizia nr. 279/22.06.2007 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr._ (f. 57-59), s-a menținut această sentință, constatându-se că în mod corect analizând titlurile părților instanța de fond a dat prioritate titlului de proprietate emis pârâților din prezentul dosar. S-a reținut cu autoritate de lucru judecat în considerentele deciziei ca urmare a expertizei efectuate în apel de expert F. Jenică există o suprapunere a terenului părților, respectiv terenul revendicat inclus în titlul de proprietate nr. 3733/2003 se identifica cu parcelele 2, 5, 6 din planul de situație anexă la raportul de expertiză, parcele pentru care i s-a reconstituit și constituit dreptul de proprietate pârâtului C. D. prin titlurile de proprietate nr. 4035/2004 și nr. 1204/1997, 3384/1999. Autorul pârâților, defunctul B. L. G. a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. 724/1924 de la I. G. C. suprafața de 2700 mp cu vecinii C Bosanceanu, I M., D. G. C. și vânzatorul I. G. C.. Ambele expertize efectuate în dosar au confirmat că vecinătățile terenului din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile actuale din titlul de proprietate emis în favoarea pârâților cu precizarea că în locul vecinului M. I din act, apare, astăzi, pârâtul C. D. căruia i s-a constituit dreptul de proprietate pe terenul acestui fost proprietar .
S-a avut în vedere faptul că terenul din evidențele de rol nu oferă date exacte privind amplasamentele, în timp ce amplasamentul actual al terenului din titlul de proprietate contestat este confirmat prin identitatea vecinătăților titlului cu actul de obținere a terenului din anul 1924.
Mai mult, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu s-a realizat avându-se în vedere vechiul amplasament stabilit și prin expertizele topo efectuate în dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate, dosar în care C. D. a avut calitate de intervenient în nume propriu, astfel că susținerile acestuia că autorii săi au fost înscriși în registrul agricol cu terenul în litigiu nu mai au relevanță.
În dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate și de care părțile au înțeles să se prevaleze, a fost efectuată o nouă expertiză, de către expert A. M., probă ce nu a fost reținută de instanță. Astfel, prin Sentința nr. 166/25.01.2011 pronunțată în acest dosar, s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului C. D., constatându-se că „raportul de expertiză întocmit în cauză de expert A. M. a fost întocmit în limita actelor depuse de către reclamant și având la bază evidențele de rol agricol din anii 1959-1962 înlăturate de altfel prin deciziile instanțelor anterior pronunțate și că expertul a arătat că nu înțelege clar vecinătățile amplasamentului vândut de către I. G. Cîrneala numitului G. L. B. din contractul de vânzare cumpărare 724/1924 ce are ca obiect suprafața de 15 prăjini sau 2685 mp, deși sub acest aspect s-a făcut referire în sentințele care au putere de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât acestea au fost opozabile reclamantului” (f. 361-364 dosar nr._ ).
Având în vedere concluziile hotărârilor judecătorești amintite mai sus, instanța a constatat că în cauză este dat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat. Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.431 alin. 2 Cod pr. civilă în vigoare la momentul sesizării instanței, în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.
Ori, așa cum reiese din hotărârile judecătorești amintite, analizându-se validitatea dreptului de proprietate al pârâților, s-a analizat implicit și amplasamentul terenului, motiv pentru care instanța constată că în cauză nu sunt date motive de nulitate absolută ale procesului verbal de punere în posesie, cererea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul C. D. în data de 21 octombrie 2013 solicitând schimbarea în totalitate a sentinței apelate, cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată și completată.
Pe cale de consecință, în rejudecare, a solicitat a se dispune anularea fișei proces-verbal de punere în posesie eliberată în favoarea moștenitorilor lui B. L. G. pentru terenul de 2.500 mp intravilan Poiana „V. . concordanță între amplasamentul pus în posesie acestora de comisia locală (deținut legal de apelant) și amplasamentul care li s-a reconstituit în proprietate în baza deciziei nr. 3893/11.12.2001 (Ds. nr. 6453/2001) a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin deciziei. nr. 1861/11.06.2002 (Ds. nr. 1707/2002) a Curții de Apel Suceava, menționat în contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 724/06.06.1924, cu cheltuieli de judecată din ambele cicluri procesuale.
A precizat că, greșit instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea, cu motivarea că între părți au existat mai multe litigii în care, pe cale incidentală, sub puterea lucrului judecat, s-ar fi dispus în mod irevocabil și asupra validității amplasamentului din fișa proces-verbal de punere în posesie a cărei anulare se solicită.
A arătat că singurul argument al instanței de fond este legat de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, fără a se verifica, concret, motivele de nelegalitate ale emiterii fișei proces-verbal de punere în posesie eliberată în favoarea moștenitorilor lui B. L. G. pentru terenul de 2.500 mp intravilan Poiana „V. . în legătură cu vădita concordanță între amplasamentul pus în posesie pârâților persoane fizice de comisia locală și amplasamentul care li s-a reconstituit în proprietate în baza deciziei nr. 3893/11.12.2001 (Ds. nr. 6453/2001) a Tribunalului Suceava. Prin decizia nr. 3893/11.12.2001 (Ds. nr. 6453/2001) a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin decizia nr. 1861/11.06.2002 (Ds. nr. 1707/2002) a Curții de Apel Suceava, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor lui B. L. G. pentru suprafața de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana, . amplasamentului.
A precizat că, în considerentele hotărârii menționate s-a reținut că terenul ar fi fost dobândit în proprietate de către B. L. G. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/06.06.1924 de la I. G. C., fără a fi fost ulterior înscris în evidențele agricole, după care a fost preluat de CAP Dolhasca.
A arătat că prin TP 3733/2003 eliberat în favoarea pârâților persoane fizice, acestora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 2.500 mp intravilan Poiana „V. . 391, învecinat cu: C. I. D. -M. Nic. - drum (N), B. Cat. - B. M. (E), B. I. - Ț. Gh. - Iz. corn. (S) și C. M. (V).
A arătat că acest titlu de proprietate are la bază o fișă proces-verbal de punere în posesie, a cărei nulitate a înțeles să o invoce în cauza de față, pentru că nu există concordanță între amplasamentul pus în posesie pârâților persoane fizice și amplasamentul reconstituit în proprietate în baza D.C. nr. 3893/11.12.2001 (Ds. nr. 6453/2001) a Tribunalului Suceava, menționat în contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 724/06.06.1924.
A arătat că art. 27 al. 1 Legea 18/1991 republicat prevede că punerea în posesie se realizează numai după ce se fac în teren măsurătorile; art. 34 al. 1 HG 890/2005 prevede că punerea în posesie pe bază de măsurători topografice se va efectua în conformitate cu art. 27 L. 18/1991 rep.
A arătat că potrivit art. 6 lit. d din H.G. nr. 890/2005, comisia locală are competența de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren care se atribuie conform legii, iar potrivit art. 6 lit. i HG 890/2005 are competența de a pune în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, de a completa fișele proces-verbal de punere în posesie și de a înmâna titlul de proprietate.
A precizat că, în privința terenurilor situate în intravilan, reconstituirea dreptului de proprietate se realizează pe vechile amplasamente de dinainte de cooperativizare, dacă acestea n-au fost legal atribuite altor persoane.
Solicită a se constata, prin raportare la probatoriul administrat în dosarul atașat spre consultare - Dosar nr._ al Judecătoriei Fălticeni, în care a solicitat invalidarea TP 3733/2003 (cauză în care s-a administrat proba cu o expertiză topo, opozabilă pârâților, care a stabilit că punerea acestora în posesie cu terenul de 2.500 mp în litigiu nu s-a făcut pe amplasamentul evidențiat în contractul 724/1924 și în care s-au audiat martori, în legătură cu vechile amplasamente ale antecesorilor părților), că punerea în posesie a pârâților persoane fizice cu terenul de 2.500 mp nu respectă vecinătățile înscrise în contractul de vânzare 724/06.06,1924 (care nu corespund cu cele din teren); că între cele două amplasamente evidențiate în contractul de vânzare 724/06.06.1924 și în fișa proces-verbal de punere în posesie nu există identitate; că fișa proces-verbal de punere în posesie nu este corect întocmită, pentru că suprafața de 2.500 mp este evidențiată ca un trup compact, pe când în realitate, în teren, amplasamentul este compus din trei parcele cu configurații diferite și cu vecini diferiți.
A arătat că justifică interes în a cere anularea acestei fișe, deoarece prin punerea în posesie a pârâților cu acest teren, de maniera consemnată în procesul-verbal contestat și cu nesocotirea vecinătăților înscrise în contractul 724/1924, s-au încălcat limitele terenului constituit, respectiv reconstituit în proprietate și pus în posesie apelantului anterior anului 2001 (în cazul pârâților reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat în baza Legii 1/2000, abia în anul 2001).
Astfel, anterior cooperativizării, mama reclamantului-apelant C. M., deținea la locul în litigiu o suprafață de 2.700 mp curți-construcții și grădină. O suprafață de 1.000 mp apare evidențiată în Certificatul de moștenitor nr. 814/992 din 07.07.1992 eliberat după C. M. (decedată la 08.12.1991), între vecinii: J. G. și C. D., fiind moștenită de I. G. (fiu), care o deține și în prezent. Diferența de 1.700 mp a fost reconstituită în proprietate prin titlul 1542/15.03.1996, poziția B.l.l. și pusă reclamantului-apelant în posesie pe vechiul amplasament al proprietății autoarei C. M..
A arătat că prin titlul de proprietate nr. 3383/13.09.1999 i s-a constituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1.000 mp teren curți-construcții, anterior cooperativizării terenul aparținând numitului M. G..
A precizat că în anul 1963 i s-a atribuit o suprafață de teren în vederea edificării unei gospodării, iar cu tot cu lotul ajutător terenul măsura 1.700 mp, din care pentru 1.000 mp mi s-a constituit dreptul de proprietate prin titlul 3383/1999. Diferența de 700 mp făcea parte din terenul care, anterior cooperativizării, era proprietatea numitei C. M., mama soției sale și care provenea de la B. C., tatăl soacrei sale. Astfel, B. C. deținea la locul în litigiu o suprafață de 1.400 mp, din care 700 mp i-a transmis cu titlu de zestre lui C. M., iar 700 mp i-a transmis lui C. Clemența. Prin titlul de proprietate nr. 4035/16.08.2004, i s-a reconstituit dreptul de proprietate (punerea în posesie facându-se pe vechiul amplasament al proprietății lui B. C.) în limita unei suprafețe totale de 1.552 mp (pozițiile B.l.l - 825 mpșiB.1.2-727 mp).
A precizat că i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu respectarea dispozițiilor art. 11 al. 2 indice 1 Legea 18/1991 rep. și art. 2 al. 1 Legea 1/2000, pe vechiul amplasament al antecesorilor mei, procedura reconstituirii dreptului de proprietate a fost declanșată în cazul său în baza Legii 18/1991, anterior intrării în vigoare a Legii 169/1997, care prin art. II a instituit o aplicare concretă a principiului neretroactivității legii civile mai noi, urmărindu-se asigurarea stabilității circuitului civil.
A arătat că beneficiază de incidența normelor de protecție prevăzute de art. II din acest act normativ, reluate în cuprinsul Legii 1/2000 prin art. 2 al. 2.
A arătat că pârâților persoane fizice li s-a reconstituit abia în 2001 dreptul de proprietate asupra unui teren care nu a fost individualizat prin repere spațiale, punerea acestora în posesie cu terenul în litigiu fiind realizată ulterior, încât, și dacă am ignora că amplasamentul în litigiu nu este cel evidențiat în contractul aut. în baza Procesului-verbal 724/1924, oricum se impunea anularea fișei proces-verbal de punere în posesie, în raport de dispozițiile art. 39 din HG 890/2005 și de împrejurarea că, prin faptul atribuirii legale a acestui teren către apelant, punerea în posesie trebuia făcută în favoarea pârâților persoane fizice pe un alt amplasament, cu respectarea art. 10 din HG 890/2005.
A solicitat admiterea apelului și, pe fond, admiterea acțiunii.
Intimata C. L. de fond funciar Dolhasca a formulat întâmpinare în conformitate cu art. 205 Cod procedură Civilă.
A arătat suprafața de teren pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit de expertul I. D. într-o configurație care nu putea fi respectată la momentul punerii în posesie, întrucât la locul situării terenului fusese reconstituit dreptul de proprietate mai multor persoane și punerea în posesie a moștenitorilor def. B. L. G. trebuia să respecte dreptul de proprietate al terțelor persoane.
A precizat că punerea în posesie s-a făcut pentru suprafața de 2.500 mp și nu 2.700 mp, cum a fost reconstituită moștenitorilor def. B. L. G., întrucât nu s-a regăsit disponibil în teren.
Învederează instanței faptul că hotărârea judecătorească prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor def. B. L. G. este opozabilă reclamantului - apelant, acesta având calitatea de intervenient.
A arătat că între părțile din prezenta cauză s-au derulat mai multe litigii, respectiv pârâții au promovat o acțiune având ca obiect revendicare, ce a făcut obiectul dosarului nr. 1922/2004 a Judecătoriei Fălticeni, prin S.C. nr. 559/2009 reclamantul fiind obligat să lase in deplină proprietate suprafața de teren ce a fost individualizată prin raportul de expertiză efectuat de exp. F. Jcnică, reconstituită potrivit deciziei civile nr. 3893/11.12.2001. Ulterior, reclamantul - apelant din prezenta cauză a promovat o cerere ce a făcut obiectul dosarului nr._, prin care a solicitat anularea T.P. nr. 3733/2003, cerere respinsă prin S.C. nr. 166/2011, irevocabilă.
A arătat că reclamantul - apelant a beneficiat, la locul numit „G." de constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp, prin titlul de proprietate nr. 3383/1999 și de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.552 mp, prin titlul de proprietate nr. 4035/2004. De asemenea, autoarei reclamantului, defunctei Cîmeală M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,17 ha, prin titlul de proprietate nr. 1542/1996.
Suprafața de 825 mp înscrisă în T.P. nr. 4035/2004 se suprapune peste parte din suprafața de 1.700 mp din T.P. nr. 1542/1996, conform raportului de expertiză efectuat de exp. A. M., în dosarul nr._ .
Conform art. 5 alin. 1 lit. i din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale de fond funciar pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin.
A arătat că nu a făcut decât să respecte hotărârea judecătorească prin care s-a constituit dreptul de proprietate pârâților, efectuând punerea în posesie conform situației din teren.
A precizat că reclamantul apelant beneficiază de incidența dispozițiilor art. II din legea ni169/1997 modificată prin Legea nr. 247/2005, conform cărora "Dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc în niciun fel atingere titlurilor și altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor".
Având în vedere faptul că legalitatea emiterii titlului de proprietate nr. 3733/2003 a făcut obiectul analizei și în dosarul nr. 1922/2004 cât și în dosarul nr._, iar procesul verbal de punere în posesie face parte din documentația ce stă la baza eliberării titlului de proprietate, și având în vedere efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, lasă la aprecierea instanței prezenta cerere.
Intimații M. R., B. E. L., B. M., A. A., F. A. și I. G. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond.
Critica apelantului, au arătat aceștia, vizează faptul că instanța de fond a avut în vedere doar efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, fără a se verifica în concret motivele de nelegalitate a emiterii fișei proces-verbal de punere în posesie eliberat în favoarea moștenitorilor lui B. L. G...
Au arătat că apelantul reia în motivele de apel motivele de fapt invocate în cererea de chemare în judecată, dar nu arată care sunt motivele de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței apelate.
Au arătat că sentința instanței de fond este temeinică și legală, cuprinzând pe larg motivele care au stat la baza pronunțării acesteia.
Au arătat că s-a avut în vedere la pronunțarea hotărârii faptul că motivele invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată, precum și motivele și susținerile intimaților din întâmpinare. De asemenea, la cererea reclamantului s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni, în această cauză nu s-a mai administrat nici o probă din care să rezulte o altă împrejurare sau o altă situație de fapt.
Au arătat că instanța în mod corect a reținut că au existat mai multe litigii între părți în care, pe cale incidentală, sub puterea lucrului judecat, s-a dispus în mod irevocabil și asupra validității amplasamentului din fișa proces-verbal de punere în posesie a cărei anulare se solicită. Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probatoriului administrat în cauză, reținând că prin decizia civilă nr. 3893 din 11.12.2001 în dosarul nr. 6453/2001 al Tribunalului Suceava, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1861 din 11 iunie 2006 a Curții de Apel Suceava în dosarul nr. 1707/2002, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorului lui B. L. G. pentru suprafața de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana, .> În acea cauză, și reclamantul C. D. a avut calitatea de intervenient în interes propriu, cerere care i-a fost respinsă. S-a reținut cu autoritate de lucru judecat că terenul este deținut de C. D. și are amplasamentul stabilit în mod corect în raportul de expertiză topografică și cu vecinătățile prezente, cu precizarea că în locul vecinului M. este trecut moștenitorul acestuia, respectiv B..
Au arătat că instanța de fond a făcut o analiză a dreptului de proprietate reconstituit în favoarea reclamantului. Nu este lipsit de importanță că instanța de fond a avut în vedere și decizia nr. 279 din 22.06.2007 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr._, prin care s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că terenul revendicat se identifică cu parcelele 256 din planul de situație a raportului de expertiză. S-a constatat că autorul pârâților a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 724/1924 de la I. G. C. suprafața de 2.700 mp, acest fapt fiind stabilit de expertizele efectuate în cauză. S-a reținut cu autoritate de lucru judecat că terenul din evidențele de rol ale reclamantului Cîrneaiă D. nu oferă date exacte privind amplasamentele, în timp ce amplasamentul actual al terenului lui B. L. G. coincide cu cel din actul din 1924. S-a avut în vedere de instanța de fond și dosarul nr._, având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate, prin care s-a respins cererea reclamantului.
Au precizat că, raportat la toate hotărârile judecătorești arătate mai sus, în mod corect instanța de fond a aplicat legea privind autoritatea de lucru judecat. Prezumția lucrului judecat are un caracter absolut, astfel încât ce s-a judecat anterior nu poate fi pus în discuție într-o nouă cauză.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr. 3893 din data de 11 decembrie 2001 a Tribunalului Suceava(dosar nr. 6453/2001) s-a reconstituit petenților B. D., B. C L., L. E., B. V., B. Gh. P., A. A., B. M., M. Gh. R. și B. Gh. D. dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2700 mp teren pe raza satului Poiana, orașul Dolhasca, jud. Suceava(f.53-ds. fond) și s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de C. D.( intervenientul-recurent din prezenta cauză), hotărârea rămânând irevocabilă prin respingerea recursului declarat în cauză prin Decizia nr. 1861 din data de 11 iunie 2002 a Curții de Apel Suceava(f.55-ds. fond).
În dosarul nr. 6453/2001 al Tribunalului Suceava, instanța de apel a reținut că petenții B. D., B. C L., L. E., B. V., B. Gh. P., A. A., B. M., M. Gh. R., B. Gh. D. sunt îndreptățiți la reconstituire pentru suprafața de 0,27 ha teren arabil cu argumentul că terenul a fost dobândit în proprietate de către tatăl apelanților-reclamanți, B. L. G. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/1924, dar nu a fost trecut în registrul agricol, fiind însă preluat la colectivizarea agriculturii iar intimatul C. D. nu a făcut dovada proprietății de teren în litigiu. S-a mai reținut în decizia instanței de apel că potrivit raportului de expertiză topo efectuat în cadrul judecății în fond, terenul a fost identificat și măsurat, fiind deținut de intervenient care nu justifică stăpânirea suprafeței solicitate de apelanți iar vecinătățile terenului de 0,27 ha din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile prezentate în planul de situație din raportul de expertiză efectuat la judecarea fondului(f.54-ds. fond).
În baza hotărârii judecătorești de reconstituire și ale altor hotărâri ale comisiei județene, s-a procedat la punerea în posesie a lui B. D., L. E., A. A., B. M., M. Gh. R., B. C. și B. P. cu suprafața totală de_ mp teren din care suprafața de 2500 mp teren situată în intravilanul satului Poiana, orașul Dolhasca, jud. Suceava la locul numit ,,V. . din fișa proces verbal de punere în posesie de la f. 76 dosar fond întocmită de C. de fond funciar Dolhasca, ulterior fiind eliberat titlul de proprietate nr. 3733 din data de 25 mai 2003 pe numele moștenitorilor lui B. L. G.(f. 75-ds. fond).
În dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, petentul-apelant C. D. a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 3733/22 mai 2003 eliberat în favoarea moștenitorilor defunctului B. L. G., cât privește amplasamentul suprafeței de 2500 mp intravilan Poiana „Vatra . C. I D., M. Nic, drum, B. Cat.,B. M., Bosanceanu I., T. Gh, Izlaz comunal, Carneala Marita, deoarece parații persoane fizice nu justifică îndreptățire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui amplasament.
Prin sentința civilă nr. 166 din data de 25 ianuarie 2011 a Judecătoriei Fălticeni pronunțată în dosarul nr._, instanța a respins ca nefondată acțiunea în constatarea nulității parțiale absolute a titlului de proprietate nr. 3733 din data de 22 mai 2003 eliberat pe numele intimaților.
Părțile s-au mai judecat în dosarul nr. 1922/2002 al Judecătoriei Fălticeni având ca obiect revendicare imobiliară în care s-a admis acțiunea în revendicare imobiliară a lui M. Gh. R., B. M., B. P., A. A., B. C. L., B. D., F. A., B. M. și s-a dispus obligarea pârâtului Cărneală D.( apelantul din prezenta cauză) să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 23,94 ha teren situată în intravilanul satului Poiana, orașul Dolhasca, identificată în schița nr. 2 din raportul de expertiză întocmit de expertul Matteffy Zsuzsanna, cu S2, S4 și S5, hașurat în culoare albastră, cu argumentul că suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare este identică cu cea menționată în titlul de proprietate nr. 2733/2003 iar pârâtul C. D. a ocupat din suprafața reconstituită reclamanților, suprafața de 23,94 ari iar hotărârea pronunțată în dosarul de revendicare imobiliară a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat în cauză prin Decizia nr. 279 din data de 22 iunie 2007 a Curții de Apel Suceava(f.57-ds. fond).
În prezenta cauză, petentul apelant C. D. a solicitat anularea fișei proces verbal de punere în posesie eliberată în favoarea moștenitorilor lui B. L. pentru terenul de 2500 mp intravilan Poiana „Vatra . concordanță între amplasamentul pus în posesia acestora de C. L. Dolhasca (deținut legal de reclamant după cum precizează acesta) și amplasamentul care li s-a reconstituit în proprietate în baza Deciziei nr. 3893/11.12.2001 a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia nr. 1861/11.06.2002 a Curții de Apel Suceava, menționat în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/06.06.1924.
Tribunalul reține că, după cum rezultă din prevederile art. 116 al.1 din Legea nr.18/1991 republicată, comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările și operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului iar după cum rezultă din prevederile al. 2 din același act normativ, comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operațiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor județene.
După cum rezultă din prevederile art. 33 al.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 1172 din 21 noiembrie 2001( în vigoare la data punerii în posesie a intimaților), punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptățite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general. În situația în care volumul lucrărilor depășește posibilitățile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general ai agenților economici. Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu, până la prezentarea hotărârii judecătorești de către comisii, cu suprafețele stabilite pe baza hotărârii comisiei județene. După prezentarea hotărârii judecătorești punerea în posesie se va face ținându-se seama de aceasta iar după cum rezultă din al. 3 din același act normativ, punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 52, și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schița terenului. După cum rezultă din prevederile art. 34 al. 1 din același act normativ, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 27.
După cum a reținut în mod corect instanța de fond, există identitate între amplasamentul pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate intimaților în baza Deciziei nr. 3893/11.12.2001 a Tribunalului Suceava, irevocabilă prin Decizia nr. 1861/11.06.2002 a Curții de Apel Suceava și cel menționat în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 724/06.06.1924 iar acest lucru s-a stabilit încă din faza reconstituirii dreptului de proprietate a intimaților în dosarul nr. 6453/2001 al Tribunalului Suceava, în care instanța de apel a reținut că petenții B. D., B. C L., L. E., B. V., B. Gh. P., A. A., B. M., M. Gh. R., B. Gh. D. sunt îndreptățiți la reconstituire pentru suprafața de 0,27 ha teren arabil cu argumentul că terenul a fost dobândit în proprietate de către tatăl apelanților-reclamanți, B. L. G. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724/1924, dar nu a fost trecut în registru agricol iar potrivit raportului de expertiză topo efectuat în cadrul judecății în fond, terenul a fost identificat și măsurat, fiind deținut de intervenient care nu justifică stăpânirea suprafeței solicitate de apelanți iar vecinătățile terenului de 0,27 ha din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile prezentate în planul de situație din raportul de expertiză efectuat la judecarea fondului(f.54-ds. fond).
Prin urmare, contrar susținerilor din cererea de chemare în judecată și din cererea de apel, intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament deținut de autorul lor despre care s-a reținut că este deținut fără drept de către petent încă din faza de reconstituire a dreptului de proprietate, terenul fiind individualizat prin repere spațiale prin Decizia nr. 3893 din data de 11 decembrie 2001 a Tribunalului Suceava(dosar nr. 6453/2001), în care a fost stabilit pe cale incidentală vechiul amplasament al suprafeței de teren de 2700 mp teren arabil pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate intimaților. Deși cauza și obiectul acțiunii nu sunt identice în aceste dosare, instanța constată că situația de fapt stabilită și dezlegarea dată problemelor de drept litigioase ridicate de petent prin această hotărâre, rămasă irevocabilă, se bucură de putere de lucru judecat în prezenta cauză, prezumția de lucru judecat impunând consecvența în judecată și anume faptul că ceea ce s-a constatat și s-a statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o alta.
Astfel, tribunalul reține că actul jurisdicțional( ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității și efecte de opozabilitate față de terți. Efectul negativ al puterii de lucru judecat (care se impune cu aceeași forță juridică atât părților și instanței care judecă din nou un litigiu dintre părți), interzice reluarea verificării jurisdicționale asupra acelorași aspecte care au fost deja tranșate în cadrul unui proces( în care părțile, beneficiind de respectarea dreptului la apărare și de toate garanțiile procesuale și-au afirmat și respectiv, și-au apărat drepturile).
Legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate al intimaților asupra vechiului amplasament pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Decizia nr. 3893 din data de 11 decembrie 2001 a Tribunalului Suceava(dosar nr. 6453/2001), a mai fost analizată în cadrul judecării acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 3733 din data de 22 mai 2003, promovată de petentul C. D. pentru suprafața de 2500 mp și în care petentul a invocat aproape aceleași motive de nulitate ca și în prezenta cauză și anume că: anterior cooperativizării, mama sa, Cîrneala M., deținea la locul în litigiu o suprafață de 2700 mp curți-construcții și gradină iar o suprafață de 1000 mp apare evidențiată în Certificatul de Moștenitor nr. 814 /1992 din 7 iulie 1992 eliberat după Cîrneala Marita decedată la 8 decembrie 1991, între vecinii J. G. și Cîrneala D., fiind moștenită de I. G., fiu, care o deține și în prezent, diferența de 1700 mp fiind reconstituită conform titlului de proprietate nr. 1542/15 martie 1996, poziția B 1.1. pe vechiul amplasament al proprietății autoarei Cîrneala Marita; că prin titlul de proprietate nr. 3383/13.09.1999 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1000 mp teren curți construcții, anterior cooperativizării terenul aparținând numitului M. G.; că în anul 1963 li s-a atribuit o suprafață de teren, în vederea edificării unei gospodarii, iar cu tot cu lotul ajutător terenul măsura 1700 mp, din care pentru 1000 mp i s-a constituit dreptul de proprietate prin titlul 3383/1999. Diferența de 700 mp făcea parte din terenul care, anterior cooperativizării, era proprietatea numitei Cîrneala Marita, mama soției sale și care provenea de la B. C., tatăl soacrei sale. Tot în cererea având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele intimaților, petentul-apelant a mai arătat că Bosanceanu C. deținea la locul în litigiu o suprafață de 1400 mp, din care 700 mp i-a transmis cu titlu de zestre lui Cîrneala M. iar 700 mp i-a transmis lui Cîrneala Clementa și că prin titlul de proprietate nr. 4035/16.08.2004 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament al proprietății lui Bosanceanu C., în limita unei suprafețe totale de 1 552 mp (pozițiile B.1.1 și B 1.2-727 mp)
Tot în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, petentul-apelant a arătat că înțelege să conteste amplasamentul acestui teren, așa cum apare evidențiat în titlul de proprietate 3733/2003, între vecinii Cîrneala I D., M. Nic, drum, Bosanceanu Cat., B. M.,Bosanceanu I., T. Gh, Izlaz comunal și Cîrneala M. și că pârâții nu justifică îndreptățire la reconstituire asupra acestui amplasament, în limitele căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, cu respectarea dispozițiillor art. 11 alin. 2 1 din Legea 18/1991 republicată și art. 2 alin. 1 din Legea 1/2000 și că în cel privește procedura reconstituirii dreptului de proprietate a fost declanșata în baza Legii 18/1991, anterior intrării în vigoare a Legii 169/1997, care prin art. II a instituit o aplicare concreta a principiului neretroactivității legii civile mai noi, urmărindu-se asigurarea stabilității circuitului civil. S-a mai arătat de către petentul-apelant în acel dosar că validarea sa cu dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu și punerea efectivă în posesie făcându-se anterior intrării în vigoare a Legii 169/1997, rezultă că beneficiază de incidenta normelor de protecție prevăzute de art. II din acest act normativ, reluate în cuprinsul Legii 1/2000 prin art. 2 alin. 2.și că pârâților li s-a reconstituit abia în anul 2001 dreptul de proprietate asupra unui teren care nu a fost individualizat prin repere spațiale, încât presupunând, prin absurd, că amplasamentul în litigiu este cel evidențiat în contractul autentificat în baza procesului verbal 724/1924, se pune problema aplicării art. 39 din HG 890/2005 și dacă nu sunt în situația în care, prin faptul atribuirii legale a acestui teren către el, reconstituirea trebuia făcută în favoarea pârâților pe un alt amplasament, cu respectarea art. 10 din HG 890/2005.
Din simpla lectură a cererii de chemare în judecată promovată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni și a celei promovată în prezenta cauză se observă că aceleași motive de nulitate parțială absolută ale titlului de proprietate nr. 3733 din data de 22 mai 2003 invocate de petentul-apelant în acel dosar și enumerate mai sus, au fost invocate și sprijinul cererii sale de constatare a nulității fișei proces verbal de punere în posesie în baza căreia C. județeană Suceava a emis titlul de proprietate indicat mai sus.
Or, instanța a analizat deja o dată aceste motive de nulitate absolută în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni iar prin sentința civilă nr. 166 din data de 25 ianuarie 2011 a Judecătoriei Fălticeni, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
În argumentarea soluției sale, Judecătoria Fălticeni a reținut că sentințele pronunțate în dosarul de reconstituire sunt opozabile reclamantului și că s-a reținut în considerentele hotărârilor menționate că terenul a fost dobândit în proprietate de către B. L. G. prin contractul autentificat sub nr. 724/ 6 iunie 1924 de la I. G. C. dar nu a fost trecut în registrul agricol, fiind însă preluat la colectivizarea agriculturii. S-a mai reținut de Judecătoria Fălticeni că, cu ocazia judecării plângerii la Legea 18/1991 prin care pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 27 ari teren situat pe raza satului Poiana –Dolhasca au fost administrate probe, inclusiv proba cu expertiza topografică, care a stabilit că vecinătățile terenului de 0, 27 ha din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile prezentate în planul de situație din raportul de expertiza și anume faptul ca se regăsesc aceeași vecini sau moștenitorii acestora respectiv Bosanceanu Cîrneala, cu precizarea că apar în prezent ca vecini C. D. în locul vecinului M. I din act deoarece în favoarea intervenientului s-a constituit dreptul de proprietate pentru terenul acestui fost proprietar pentru construirea casei si anexelor gospodărești și că s-a reținut cu autoritate de lucru judecat în considerentele ambelor decizii că potrivit raportului de expertiza efectuat în cursul judecății de fond terenul identificat și măsurat, este deținut de intervenient care nu justifica dreptul de proprietate pentru acest teren .
S-a mai reținut de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ că pârâților li s-a emis titlul de proprietate nr. 3733/22 mai 2003 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate în sola 12, . D., Bosanceanu Cat.Bosanceanu I., T. Gh, C. M., prin titlul de proprietate nr. 3383/13 septembrie 1999 reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren curți construcții situat în satul Poiana, oraș Dolhasca cu vecinii, moștenitorii C. Marita, drum comunal, M. A, T. V.(fila 14 dosar), prin titlul de proprietate nr. 1542/1996 s-a reconstituit în favoarea autoarei reclamantului defuncta C. I Marita dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,77 ha teren la locul Poiana cu vecinii I. Gh, drum, M. Gh iar prin titlul de proprietate nr. 4035/2004, i s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantului Cîrneala D. pentru suprafata de 0,1552 mp (fila 22).
S-a mai reținut de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ că titlurile părților au fost analizate în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară ce a făcut obiectul dosarului nr. 1922/2004 al Judecătoriei Fălticeni în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 559 din 27.04.2009, rămasă definitivă prin Decizia civila nr. 279/22 iunie 2009 a Curții de Apel Suceava pronunțata în dosarul nr._ și că s-a reținut cu autoritate de lucru judecat în considerentele deciziei ca urmare a expertizei efectuate în apel de expert F. Jenică că exista o suprapunere a terenului părților, respectiv terenul revendicat inclus în titlul de proprietate nr. 3733/2003 se identifica cu parcelele 2, 5, 6 din planul de situație anexă la raportul de expertiză, parcele pentru care i s-a reconstituit și constituit dreptul de proprietate pârâtului C. D. prin titlurile de proprietate nr. 4035/2004 și nr. 1204/1997, 3384/1999 .
Cum titlurile de proprietate au fost analizate în hotărârile mai sus enunțate în care s-a făcut referire expresă la amplasamentul parcelelor în litigiu, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantului prin care se cerea constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate 3733/22 mai 2003 eliberată în favoarea moștenitorilor defunctului B. L. G. cu argumentul că probele administrate în cauză nu relevă altă situație de fapt decât cea reținută cu autoritate de lucru judecat în sentințele arătate.
Astfel, s-a mai reținut de Judecătoria Fălticeni în sentința civilă nr. 166 din data de 25 ianuarie 2011 că martorii S. C. și J. M. relevă în depozițiile lor (filele 200-201) faptul că terenul în care este amplasată gospodăria reclamantului a aparținut anterior cooperativizării numitului M. G., că reclamantul și-a edificat gospodăria încă din anul 1962 iar raportul de expertiză întocmit în cauză de expert A. M. a fost întocmit în limita actelor depuse de către reclamant și având la baza evidentele de rol agricol din anii 1959-1962 înlăturate de altfel prin deciziile instanțelor anterior pronunțate iar expertul a arătat că nu înțelege clar vecinătățile amplasamentului vândut de către I. G. Cîrneala numitului G. L. B. din contractul de vânzare cumpărare 724/1924 ce are ca obiect suprafața de 15 prăjini sau 2685 mp, ori sub acest aspect s-a făcut referire în sentințele care au putere de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât acestea au fost opozabile reclamantului, astfel că acțiunea în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele intimaților a fost respinsă ca nefondată, hotărârea rămânând irevocabilă.
Tribunalul reține că motivele de nulitate invocate de petent în sprijinul acțiunii sale de constatare a nulității fișei proces verbal de punere în posesie au mai fost invocate și analizate în cadrul judecății acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele intimaților pentru aceeași suprafață de teren iar operațiunile de punere în posesie, procesul verbal de punere în posesie și întocmirea fișei proces verbal de punere în posesie sunt acte premergătoare întocmirii și emiterii titlului de proprietate. Contrar susținerilor din cererea de apel, aceste motive de nulitate nu mai puteau fi analizate pe fond de către prima instanță prin hotărârea apelată în prezenta cauză, dată fiind autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 166 din data de 25 ianuarie 2011 a Judecătoriei Fălticeni, nefiind posibilă reanalizarea situației de fapt stabilite și problemelor de drept dezlegate prin această hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, acceptarea efectului pozitiv al lucrului judecat apărând ca o necesitate juridică evidentă, funcția lui corespunzând nevoii de a se evita pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii cu privire la aceleași chestiuni de fapt și de drept.
În dosarul de revendicare imobiliară s-a reținut prin Decizia nr. 279 din data de 22 iunie 2007 a Curții de Apel Suceava(f.57-ds. fond) că, într-adevăr, există identitate între terenul revendicat, inclus în titlul de proprietate nr. 3733/2003 al intimaților care se identifică cu parcelele 2, 5 și 6 din planul de situație anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul F. Jenică în acel dosar, parcele pentru care i s-a constituit, respectiv reconstituit dreptul de proprietate și petentului-apelant prin titlurile de proprietate nr. 4035/2004, 3383/1999 și 1204/1995 însă instanța de recurs a considerat că titlul de proprietate al intimaților( reclamanți-recurenți în acel dosar) este preferabil față de titlurile de proprietate ale apelantului, având în vedere că amplasamentul actual al terenului reclamanților este confirmat prin identitatea vecinătăților titlului de proprietate cu actul de dobândire a terenului din anul 1924 și că ,,reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților s-a realizat avându-se în vedere vechiul amplasament stabilit prin expertizele topo efectuate în dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamanților, dosar în care pârâtul C. D. a avut calitatea de intervenient în interes propriu, astfel că susținerile acestuia că autorii săi au fost înscriși în terenul litigiu nu mai au relevanță”.
Prin urmare, contrar susținerilor din cererea de apel, există concordanță între amplasamentul pus în posesie intimaților și amplasamentul pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate acestora prin Decizia nr. 3893 din data de 11 decembrie 2001 a Tribunalului Suceava( dosar nr. 6453/2001) și cel menționat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 724 din data de 6 iunie 1924 iar faptul că există suprapunere între titlurile de proprietate ale părților și că punerea în posesie a intimaților s-a realizat pe vechiul amplasament al terenurilor care a fost atribuit altor persoane, nu atrage nulitatea absolută a fișei proces verbal de punere în posesie, atâta timp cât în dosarul nr. 6453/2001 al Tribunalului Suceava s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că, potrivit raportului de expertiză topo efectuat în cadrul judecății în fond în acel dosar, terenul a fost identificat și măsurat, fiind deținut de intervenientul C. D.(petentul din prezenta cauză) care nu justifică stăpânirea suprafeței solicitate de apelanți iar vecinătățile terenului de 0,27 ha din actul autentificat sub nr. 724/1924 corespund cu vecinătățile prezentate în planul de situație din raportul de expertiză efectuat la judecarea fondului.
Fișa proces verbal de punere în posesie premergătoare eliberării titlului de proprietate nr. 3733 din data de 22 mai 2003 a fost întocmită în baza hotărârii judecătorești de reconstituire, așa cum prevăd dispozițiile art. 33 al.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 1172 din 21 noiembrie 2001, act normativ în vigoare la data punerii în posesie a intimaților iar H.G nr. 890/2005 a intrat în vigoare ulterior punerii în posesie a acestora, astfel încât legalitatea operațiunilor de punere în posesie a intimaților nu poate fi analizată prin prisma acestui act normativ, contrar susținerilor din cererea de apel.
De altfel, legalitatea punerii în posesie a intimaților și a reconstituirii dreptului lor de proprietate asupra amplasamentului suprafeței de 2500 mp teren indicat în fișa proces verbal de punere în posesie contestată prin prisma motivelor invocate în cererea de apel, a mai fost analizată deja în cadrul acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 3733 din data de 22 mai 2003 iar prin sentința civilă nr. 166 din data de 25 ianuarie 2011 a Judecătoriei Fălticeni( dosar nr._ ) s-au înlăturat apărările petentului-apelant( reiterate în prezenta cauză), cu argumentul că titlurile de proprietate ale părților au fost analizate deja în cadrul dosarului nr. 6453/2001 al Tribunalului Suceava și în dosarul de revendicare imobiliară iar probele administrate în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni nu au relevat altă situație de fapt decât cea reținută cu autoritate de lucru judecat în hotărârile judecătorești pronunțate în acele dosare, opozabile reclamantului.
Prin urmare, motivul de apel referitor la faptul că punerea în posesie a intimaților trebuia făcută pe alt amplasament întrucât vechiul amplasament fusese atribuit legal altor persoane, respectiv autorilor petentului-apelant, este neîntemeiat, având în vedere că prin hotărârile judecătorești pronunțate în dosarele având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate, revendicare imobiliară și constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie a intimaților asupra suprafeței de 2500 mp teren trebuia făcută pe vechiul amplasament al acestei suprafețe deținute de apelant, chiar în condițiile în care exista suprapunere între titlurile de proprietate ale părților iar legalitatea operațiunilor de punere în posesie a intimaților pe acest amplasament nu mai putea fi reanalizată, pe fond, în prezenta cauză, dată fiind situația de fapt stabilită și dezlegarea dată problemelor de drept litigioase ridicate de petent prin hotărârile judecătorești anterioare intrate în puterea lucrului judecat și dispozițiile art. 431 al. 2 Cod pr. civilă.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la faptul că fișa proces-verbal de punere în posesie nu este corect întocmită, pentru că suprafața de 2.500 mp este evidențiată ca un trup compact, pe când în realitate, în teren, amplasamentul este compus din trei parcele cu configurații diferite și cu vecini diferiți, tribunalul reține că acest motiv de apel este neîntemeiat atâta timp cât reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu s-a realizat având în vedere vechiul amplasament stabilit și prin expertizele topo efectuate în dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate, după cum a reținut în mod corect prima instanță iar procesul verbal de punere în posesie s-a întocmit în baza hotărârii judecătorești de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea intimaților, așa cum prevăd dispozițiile art.33 al.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 1172 din 21 noiembrie 2001, în vigoare la data punerii în posesie a intimaților.
Cum prin hotărârile judecătorești pronunțate în dosarele anterioare, analizându-se validitatea dreptului de proprietate al intimaților, s-a analizat implicit și amplasamentul terenului iar hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată iar autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, după cum rezultă din dispozițiile art. 430 al.1 și 2 Cod pr. civilă, tribunalul constată că motivele de apel invocate sunt neîntemeiate astfel încât, în temeiul art. 480 al.1 Cod pr. civilă, va păstra hotărârea atacată și va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge apelul declarat de petentul C. D., domiciliat în satul Poiana, oraș Dolhasca, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1445/17.09.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, intimați fiind M. R., domiciliată în municipiul Sibiu, .. 49C,., ., B. L., domiciliată în municipiul Cluj N., ., jud. Cluj, B. M., domiciliată în municipiul Iași, ., .. D, ., A. A., domiciliată în municipiul Iași, ., .. D, ., F. A., domiciliată în municipiul București, .. 11, sector 2, B. M., domiciliat în municipiul București, .. 121, ., sector 1, B. M., domiciliată în municipiul P., Calea Iașului, nr. 7, .. A, ., I. E. G., domiciliată în municipiul P., .. 30, ., ., C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dolhasca, jud. Suceava, reprezentată legal prin primar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, reprezentată legal prin prefect, ca nefondat.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2014.
Președinte Judecător Grefier
C. L. V. E. L. N. A.
Red. VEL/Tehn. NA
Jud. fond G. I.
2 ex/
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 124/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 338/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
