Fond funciar. Sentința nr. 810/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 810/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 1599/314/2013
Ds. nr._ fond funciar-rejudecare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1378
Ședința publică din data de 16 septembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: S. A.
Judecător:C. L.
Judecător: V. E. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta B. M. împotriva sentinței civile nr. 810/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind intervenienții Șveduneac V., Șveduneac V., Șveduneac N. și pârâții B. D., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava și reclamanta C. C. de Fond Funciar Dărmănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă av. S. L. pentru recurentă, av. C. V. pentru intimații intervenienți, av. P. L. pentru intimata C. C. de fond funciar Dărmănești, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimaților intervenienți, în 2 exemplare, și concluzii scrise din partea intimatei C. C. de fond funciar Dărmănești.
Apărătorii părților depun la dosar împuternicirile avocațiale.
Instanța comunică d-nei av. S. L. un exemplar al întâmpinării depuse de intimații intervenienți.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, av. S. L. solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și respingerea acțiunii pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs de la filele 3-8 dosar, cu cheltuieli de judecată depunând în acest sens chitanța nr. 42 în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
Av. C. V. solicită respingerea recursului și menținerea soluției primei instanțe pentru motivele arătate pe larg în întâmpinarea de la filele 34-37 dosar, cu cheltuieli de judecată conform chitanței onorariu avocat de la fila 94 în dosar nr._ .
Av. P. L. precizează că excepția lipsei de interes reiterată de recurentă a fost tranșată indirect prin decizia de casare nr. 214/25.01.2013 care a stabilit foarte clar limitele pentru al doilea ciclu procesual. A precizat că din toate probele administrate în cauză, în al doilea ciclu procesual, a rezultat că pentru suprafața de 1500 mp din litigiu este preferabil Titlul de Proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis pe numele intervenientului Șveduneac D., instanța de fond admițând în mod corect acțiunea.
Av. P. L. arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 30.06.2008, sub număr de dosar_, modificată și completată ulterior, reclamanta C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DĂRMĂNEȘTI a chemat în judecată pe pârâții B. M., B. D. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, solicitând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2109 din 25. 08. 1998, în sensul excluderii de pe acesta a suprafeței de 1.500 m.p. teren grădină, situat în intravilanul comunei Dărmănești (filele 2, 41).
În motivare, reclamanta a arătat că suprafața respectivă de teren a fost reconstituită eronat pârâtei B. M., care ar fi indus-o în eroare. La baza emiterii titlului de proprietate nr. 2109/25.08.1998 a stat Sentința civilă nr. 2680/31.03.1998 care reconstituie pârâtei B. M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 3.890 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Dărmănești. La baza emiterii titlului de proprietate nr. 2280/07.03.2000 al intervenientului Șveduneac D. a stat registrul agricol din anii 1959-1962 și validarea comisiei județene. În consecință s-a solicitat anularea titlului de proprietate al pârâtei întrucât s-a constatat că în suprafața de 3.890 mp înscrisă pe titlu este inclusă suprafața de 1.500 mp teren care a fost reconstituită intervenientului Șveduneac D. prin titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000.
La data de 24.07.2008, pârâta B. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată. Astfel, aceasta a arătat că Primarul în numele primăriei nu poate formula o acțiune ca aceea cu care a fost învestită instanța, că nu s-a respectat procedura prealabilă, în sensul depunerii prealabile a unei contestații la C. Județeană și că nu are calitate procesuală pasivă întrucât întreaga suprafață înscrisă în titlul de proprietate nr. 2109 din 25.08.1998 a fost vândută prin act autentic numitului B. D. (filele 7-8).
La 12.09.2008, a fost formulată cerere de intervenție în interes propriu de către Șveduneac D., prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate al pârâtei, nr. 2109 din 25. 08. 1998, în limita suprafeței de 1.350 m. p., teren cu care a fost pus în posesie, deoarece are titlul de proprietate nr. 2280 din 7.03.2000 și pârâta a avut în folosință acest teren în timpul cooperativizării (filele 24-25).
La 19. 07. 2009, intervenientul Șveduneac D. a decedat și au fost introduși în cauză moștenitorii săi: Șveduneac V., Șveduneac V. Și Șveduneac N. (filele 318, 142, 143).
Prin sentința civilă nr. 3831 pronunțată la data de 11.09.2012 în dosar nr._ al Judecătoriei Suceava, s-au respins excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta B. M., s-a respins ca nefondată acțiunea introdusă de reclamanta C. Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Dărmănești, în contradictoriu cu pârâții B. M., B. D. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, fiind respinsă ca nefondată cererea de intervenție introdusă de intervenientul Șveduneac D. și continuată de intervenienții Șveduneac V., Șveduneac V. și Șveduneac N..
Prin decizia nr. 214 pronunțată la data de 25.01.2013 în dosar nr._ al Tribunalului Suceava – Secția civilă, s-a admis recursul declarat de către reclamanta C. C. de fond funciar Dărmănești și recursul declarat de către intervenientul în nume propriu S. V., împotriva sentinței civile nr. 3831 din data de 11 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. M., C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, B. D. și intervenienții în nume propriu Șveduneac V. și Șveduneac N., fiind casată sentința civilă nr. 3831/11 septembrie 2012 a Judecătoriei Suceava și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin decizia nr. 148 pronunțată la data de 21.06.2013 în dosar nr._ al Tribunalului Suceava – Secția civilă, s-a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea B. M. – prin mandatar M. C. împotriva deciziei civile nr. 214/25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. C. de Fond Funciar Dărmănești, C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, B. D., S. V., Șveduneac V. și intimat Șveduneac N..
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 14.02.2013, sub nr. de dosar_ .
La data de 21.05.2013, pârâta B. M. a depus la dosar precizări (filele 59-62).
La data de 17.05.2013, intervenientul Șveduneac V. a depus la dosar precizări (fila 79).
Prin sentința civilă nr. 810/21.02.2014 Judecătoria Suceava a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de către pârâta B. M., ca neîntemeiate, a admis acțiunea formulată de reclamanta Comisia comunală de fond funciar Dărmănești în contradictoriu cu pârâții B. M., B. D. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a admis cererea de intervenție formulată de către intervenientul Șveduneac D. și continuată de moștenitorii acestuia Șveduneac V., Șveduneac V. și Șveduneac N., a dispus anularea în parte a titlului de proprietate nr. 2109/25.08.1998 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele pârâtei B. M., în sensul excluderii din suprafața de 3890 mp situată în intravilanul satului Dărmănești, . de 1.500 mp, înscrisă în Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele intervenientului Șveduneac D. la punctul B. Suprafața primită în intravilan, nr. crt. 1 și evidențiată în planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu I. cu ocazia întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară – dosar nr._, vol. II, fila 425, a luat act că reclamanta și intervenienții nu au solicitat cheltuieli de judecată și a respins cererea pârâtei B. M. de obligare a reclamantei și intervenienților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în ceea ce privește, excepția inadmisibilității invocată de către pârâta B. M., că aceasta este neîntemeiată; în ceea ce privește posibilitatea/admisibilitatea formulării acțiunii de către primar, instanța a reținut că acțiunea nu a fost formulată de către Primarul comunei Dărmănești în numele primăriei Dărmănești, astfel cum susține pârâta, ci de către Comisia comunală de fond funciar Dărmănești, prin conducătorul/președintele său, respectiv Primarul comunei; în reglementarea privind organele abilitate să aplice dispozițiile legilor funciare, potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, Legiuitorul a prevăzut constituirea, în fiecare comună, a unei comisii de fond funciar, conduse de către primar.
De asemenea, potrivit art. 2 din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, primarul comunei este președintele comisiei comunale de fond funciar constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991.
Mai mult, în Capitolul II din H.G. nr. 890/2005 consacrat atribuțiilor comisiilor, este prevăzută atribuția comisiei comunale de a identifica terenurile atribuite cu nerespectarea dispozițiilor legale și de a sesiza primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997.
Așadar, în cauza dedusă judecății, primarul a înaintat sub semnătură sesizarea comisiei comunale al cărei președinte este, referitoare la o potențială atribuire ilegală de teren.
În ceea ce privește nerespectarea procedurii prealabile, instanța a reținut caracterul neîntemeiat al excepției prin prisma inexistenței unei asemenea proceduri pentru situația dedusă judecății.
Potrivit art. 63 din Legea nr. 18/1991, în toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operațiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun și nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.
Nulitatea operațiunilor sau actelor juridice, îndeplinite în cadrul procedurii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate, se constată în condițiile art. III din Legea nr. 169/1997 și după procedura de drept comun (Titlul Xiii din Legea nr. 247/2005 care se completează cu dispozițiile comune prevăzute de Codul de procedură civilă).
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, anterior emiterii titlului de proprietate, trebuie parcursă o procedură administrativă, care cuprinde formularea unei cereri de reconstituire la comisia locală, validarea cererii, întocmirea documentației corespunzătoare, și apoi, pe baza acestora, emiterea titlului de proprietate.
Așadar, există o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate. Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege.
Însă, legea instituie etape premergătoare emiterii titlului de proprietate. Nu există nicio procedură prealabilă (care ar consta într-o contestație prealabilă la C. Județeană) ce ar trebui urmată anterior sesizării instanței cu o acțiune în nulitate referitoare la un titlu de proprietate emis.
În consecință, instanța a respins excepția inadmisibilității, invocată de către pârâtă, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a reținut caracterul neîntemeiat al acesteia prin prisma faptului că titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a fost emis chiar pe numele pârâtei B. M..
Așadar, de vreme ce titlul de proprietate a fost emis pe numle pârâtei, aceasta are calitate procesuală într-o acțiune ce tinde la anularea acestui titlu, fiind fără relevanță asupra calității procesuale faptul că pârâta a înstrăinat imobilele indicate în titlu.
În consecință, instanța a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtă, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr. 2109/25.09.1998 a fost reconstituit, în favoarea pârâtei B. M., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3.890 mp, situate în intravilanul satului Dărmănești, . (fila 3, 12).
Potrivit mențiunilor din acesta, suprafața de 3.890 mp este reprezentată de tarlaua (sola) nr. 54, . vecini: N – G. proprietate, E – Drum Județean, S – S. V. și V – Voroniuc L..
În cererea introductivă, reclamanta a arătat că, în mod greșit, în acest titlu de proprietate, a fost înscris numitul S. V. ca vecin de hotar la partea de Sud a parcelei de 3.890 mp, deoarece în acest mod a fost eliminată . ha ce aparține intervenientului Șveduneac D. (sau moștenitorilor săi). În mod corect, ar fi trebuit înscris ca vecin la hotarul de Sud, numitul Șveduneac D..
Prin precizările depuse la data de 14.10.2008, reclamanta a arătat că se impune anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 2109/25.09.1998 în sensul excluderii suprafeței de 1.500 mp din suprafața de 3.890 mp. Aceasta s-ar impune în considerarea faptului că suprafața de 1.500 mp a fost reconstituită în favoarea intervenientului Șveduneac D., fiind înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele acestuia, respectiv Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 (fila 41).
Prin titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 a fost reconstituit, în favoarea interveneientului Șveduneac D., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16.000 mp, situate pe teritoriul satului Dărmănești, . (fila 4).
Printre suprafețele cu privire la care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea intervenientului Șveduneac D., figurează și suprafața primită în intravilan, identificată astfel: 1.500 mp, ., . vecini: N – Școala Dărmănești, E – S. V., S – C. D. și V – B. M..
Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis pe numele intervenientului a făcut obiectul unei acțiuni în anulare titlu, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr._ (atașat la dosarul cauzei).
Prin sentința civilă nr. 2031 din 04.05.2009, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții B. M. și B. D. în sensul anulării titlului de proprietate nr. 2280/07.03.2000. Prin Decizia nr. 420 din 01.03.2010 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2031 din 04.05.2009, aceasta din urmă rămânând irevocabilă.
Reclamanta B. M. a formulat și cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 2031 din 04.05.2009, cerere respinsă prin sentința civilă nr. 1468 din 23.03.2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ (atașat la dosarul cauzei). Prin Decizia nr. 396 din 12.02.2013 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul formulat de B. M. împotriva Sentinței civile nr. 1468 din 23.03.2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .
Față de susținerile reclamantei și a intervenientului principal, precum și față de dispozițiile instanței de recurs, obligatorii pentru instanța ce rejudecă fondul în temeiul art. 315 Cod procedură civilă, instanța a verificat dacă există, într-adevăr, o suprapunere între cele două titluri de proprietate, cu privire la o suprafață de 1.500 mp. Astfel cum a reținut instanța de recurs, în cazul în care rezultă o asemenea suprapunere trebuie analizate drepturile de proprietate invocate de părți, apoi comparate, urmând a se stabili preferabilitatea unuia în detrimentul celuilalt, văzând care este mai caracterizat. De asemenea, instanța de recurs a reținut caracterul esențial al litigiului ce a avut ca obiect anularea titlui de proprietate al intervenientului nr. 2280/07.03.2000, finalizat prin decizia civilă nr. 420/2010.
Dând eficiență dispozițiilor instanței de recurs, analizând aspectele reținute irevocabil prin Decizia nr. 420 din 01.03.2010 a Tribunalului Suceava din dosarul nr._ și probele administrate în cauză, inclusiv depozițiile martorilor și suplimentul la raportul de expertiză administrate în rejudecare, instanța a reținut caracterul întemeiat al acțiunii.
Astfel, în Decizia nr. 420 din 01.03.2010 a Tribunalului Suceava din dosarul nr._ s-au reținut, cu putere de lucru judecat, următoarele aspecte esențiale pentru prezenta cauză:
“Șveduneac D. a avut în proprietate anterior cooperativizării terenul în litigiu”, respectiv suprafața de 1.500 mp teren, tarlaua nr. 54, ..636.
“Din copia registrului agricol de la f. 33 dosar de fond rezultă că terenul a fost înscris în perioada 1959-1962 la poziția defunctului pârât, iar martorii H. V. (vecin al terenului) și C. A. (persoană care a lucrat terenul) au confirmat că terenul a aparținut înainte de colectivizare lui S. D., fiind ținut de B. M. ca lot în folosință în timpul colectivizării.”
(…)
“Din extrasele din Tabloul de plugari împroprietăriți pe teritoriul comunei Dărmănești existente la Arhivele Naționale și depuse la f. 126-127 dosar de fond rezultă că S. V. a Ne. și B. Ilarion au fost împroprietăriți la reforma agrară din 1945 cu câte 0,15 ha teren. Aceste înscrisuri nu sunt de natură a modifica soluția legală și temeinică a primei instanțe, față de împrejurarea că nu există nicio dovadă că terenul lui S. V. a Ne. este identic cu terenul în litigiu și care a fost înscris în registrul agricol al defunctului pârât.”
“Față de toate aceste considerente, de împrejurarea că prin sentința nr. 2680/31.03.1998 a Judecătoriei Suceava nu s-a stabilit amplasamentul terenului reconstituit recurentei, văzând și faptul că defunctului pârât i s-a validat dreptul de proprietate în anul 1991, doar titlul fiind emis ulterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea recurentei, tribunalul constată că titlul nr. 2280/2000 a fost emis în mod legal, în favoarea fostului proprietar.”
Împrejurarea că recurentei i s-a eliberat titlu de proprietate pentru un amplasament care nu a fost prevăzut în sentința de reconstituire și ce fusese deja validat defunctului pârât nu poate conduce la anularea titlului emis în mod legal fostului proprietar. Nu pot fi invocate în acest scop nici tranzacțiile ulterioare asupra terenului (respectiv vânzarea acestuia către recurent).
Așadar, deși titlul de proprietate nr. 2109/25.08.2998 a fost emis pentru exact suprafața de 3.890 mp indicată în Sentința civilă nr. 2680 din 31.03.1998 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 2670/1997 (fila 42), instanța a reținut că în această sentință civilă nu a fost indicat amplasamentul suprafeței de 3.890 mp. Or, reclamanta și intervenientul solicită anularea titlului de proprietate emis în temeiul acestei sentințe civile, tocmai în considerarea faptului că suprafața indicată în titlu include și suprafața de 1.500 mp aparținând intervenientului și pentru care acesta din urmă are la rândul său un titlu.
În titlul de proprietate nr. 2280/2000 cu privire la care s-a reținut în mod irevocabil că a fost emis în mod legal, figurează suprafața primită în intravilan, identificată astfel: 1.500 mp, ., . vecini: N – Școala Dărmănești, E – S. V., S – C. D. și V – B. M..
Analizând planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu iuliana (fila 425 – dosar inițial), instanța a reținut că suprafața de 1.500 mp în litigiu are o formă neregulată, astfel încât H. V. (S. V.) este vecin, atât în partea de est, dar și în partea de sud. Acest aspect poate fi dedus și prin analiza titlului de proprietate emis pe numele lui H. V. (S. V.), respectiv titlul nr. 1689/02.07.1996. Acestuia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 600 mp situate în intravilanul satului Dărmănești în aceeași parcelă nr. 54. Or, suprafața de 600 mp indicată în acest titlu are ca vecin în partea de nord pe Șveduneac D. (fila 38 – dosar actual). Coroborând aceste aspecte, este lesne de înțeles afirmația reclamantei din cererea introductivă în sensul că prin înscrierea numitului S. V. ca vecin de hotar la partea de Sud a parcelei de 3.890 mp, în titlul nr. 2109/25.08.1998, a fost practic înglobată . ha ce aparține intervenientului Șveduneac D. (sau moștenitorilor săi) și că, în mod corect, ar fi trebuit înscris ca vecin la hotarul de Sud, numitul Șveduneac D..
Identificând suprafața de 1.500 mp ce face obiectul litigiului, expertul topo a concluzionat că “există suprapunere între terenul de 1.500 mp din titlul nr. 2280/07.08.2000 al intervenienților și suprafața de 3.890 mp din titlul nr. 2109/1998 al pârâților în limita celor 1500 mp” în sensul că suprafața de 1.500 mp din titlul nr. 2280/07.03.2000 al intervenientului a fost inclusă în cei 3.890 mp din titlul nr. 2109/25.08.1998 (fila 421, 422 – dosar inițial).
Or, comparând cele două titluri de proprietate, instanța a reținut că titlul intervenientului este preferabil în detrimentul titlului pârâtei B. M., aspect ce impune admiterea acțiunii în sensul excluderii din suprafața de 3890 mp idicată în Titlul de proprietate nr. 2109/25.08.1998, a suprafeței de 1.500 mp, înscrisă în Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele intervenientului Șveduneac D. la punctul B. Suprafața primită în intravilan, nr. crt. 1 și evidențiată în planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu I. cu ocazia întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară – dosar nr._, vol. II, fila 425.
În acest sens, instanța a reținut că la baza emiterii titlului de proprietate nr. 2280/07.03.2000 pe suprafața de 1.500 mp a stat rolul agricol pe anii 1959-1962 al intervenientului decedat Șveduneac D., aspect reținut cu putere de lucru judecat și în Decizia nr. 420 din 01.03.2010 a Tribunalului Suceava din dosarul nr._ .
De asemenea, intervenientului decedat i s-a validat dreptul de proprietate în anul 1991, doar titlul fiind emis în anul 2000, ulterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtei B. M. prin titlul din anul 1998.
Mai mult, în timp ce titlul intervenientului s-a întemeiat pe registrul agricol din anii 1959-1962 și valabilitatea sa a fost reținută cu putere de lucru judecat printr-o hotărâre judecătorească, titlul pârâtei a fost emis în temeiul unei hotărâri judecătorești în care nu este indicat amplasamentul terenului pentru care se reconstituie dreptul de proprietate.
Astfel, strict pentru suprafața de 1500 mp din litigiu, probele administrate indică preferabilitatea titltului nr. 2280/07.03.2000 emis pe numele intervenientului decedat Șveduneac D..
Pentru toate aceste considerente, observând și dispozițiile art. III alin. 1 lit.a) din Legea nr. 169/1997, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta Comisia comunală de fond funciar Dărmănești în contradictoriu cu pârâții B. M., B. D. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
De asemenea, a admis cererea de intervenție formulată de către intervenientul Șveduneac D. și continuată de moștenitorii acestuia Șveduneac V., Șveduneac V. și Șveduneac N..
În consecință, a dispus anularea în parte a titlului de proprietate nr. 2109/25.08.1998 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele pârâtei B. M., în sensul excluderii din suprafața de 3890 mp situată în intravilanul satului Dărmănești, . de 1.500 mp, înscrisă în Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele intervenientului Șveduneac D. la punctul B. Suprafața primită în intravilan, nr. crt. 1 și evidențiată în planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu I. cu ocazia întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară – dosar nr._, vol. II, fila 425.
Instanța a luat act că reclamanta și intervenienții nu au solicitat cheltuieli de judecată și, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a respins cererea pârâtei B. M. de obligare a reclamantei și intervenienților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile susarătate, în termen legal, B. M. a declarat recurs aducându-i critici pe aspecte de nelegalitate și netemeinicie.; în dezvoltarea motivelor de recurs depuse la filelel 3-8 dosar a susținut că această hotărâre apare cu totul nejustificată în contextul prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 privind modificarea Legii Fondului Funciar, că nu sunt incidente cauzei dispozițiile art. III litera a.) pct. I, II, III, IV, V din Legea nr. 169/1997.
A mai arătat că suprafața de 3890 mp teren intravilan Dărmănești în dimensiunea și configurația actuală a fost deținută de soții B. M. și Ilarion de la sfârșitul anilor 1940, că ei au deținut în proprietate aproximativ 11 ari grădină cu care s-au înscris în CAP, iar diferența de 1500 mp au cumpărat-o de la numitul Holovenciuc N.(poziția nr. 100 din Tabelul de Împroprietăriri din anul 1947) și 1500 mp de la Șveduneac V. ( poziția 103 din același tabel), că la data intrării în CAP au declarat o suprafață de teren mai mică deoarece Ilarion era mecanic de locomotivă și acea situație profesională trebuia menținută.
A mai motivat că inginera topo Răchitneanu a reținut că împroprietăririle din cursul anului 1947 în favoarea sătenilor în litigiu s-au făcut din pământul etnicilor germani repatriați. Cu privire la intervenienți, a susținut, recurenta, că ei nu au dovedit că autorul lor Șveduneac D. a lui N. ar fi fost împroprietărit cu terenul în litigiu și nici că reconstituirea proprietății în favoarea pârâtei s-a făcut nelegal.
A motivat, apoi, că terenul în litigiu este deja încorporat în gospodăria pârâtei M. C. și parțial a fost vândut pârâtului B. D. care este întabulat, că faptul că intervenientul a fost înregistrat în Registrul Agricol cu 1500 mp și ulterior i s-a emis titlul de proprietate nr. 2280/2000, nu este un argument suficient pentru anularea titlului pârâtei, emis anterior la data de 25.08.1998 în baza unei hotărâri judecătorești și cu acordul comisiei locale care solicită acea anulare și că sentința recurată reține preferabilitatea titlului nr. 2280/2000 emis pe numele intervenientului Șveduneac D.-decedat, fără a avea argumente cu greutate.
Prin întâmpinarea de la filele 34-37 dosar, intimații Șveduneac V., Șveduneac V., Șveduneac N., în calitate de moștenitori ai lui Șveduneac D.-intervenient decedat, au solicitat respingerea recursului și menținerrea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 810/2014.
Au susținut în acest sens că suprafața de teren de 1500 mp din intravilanul localității Dărmănești a fost proprietatea defunctului Șveduneac D., această suprafață fiind predată la CAP în anul 1962, că la apariția Legii Fondului Funciar i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru aceleași suprafețe pe vechiul amplasament, fiind preluate și fiind pus în posesie de către C. Locala Dărmănești.
Au precizat că pe timpul CAP-ului, cei 1500 mp au fost lucrați cu titlul de lot în folosință de către B. M.; că terenul nu a fost vândut și nici nu s-a realizat vreun schimb de teren cu B. M., în schimb ea a râvnit după terenul lui Șveduneac D., procedând la tot felul de manevre nelegale, deși știa că acest teren este proprietatea lui, fiind reconstituit.
Au precizat că recurenta B. M. împreună cu inginera C. M. au procedat la întocmirea de planuri de situație peste terenul lor, peste terenul fiului acesteia, B. L., care avea eliberat titlul de proprietate, a dus instanța în eroare pentru a obține o hotărâre judecătorească, iar apoi au determinat C. Locală să elibereze titlul de proprietate. Expertiza întocmită de experta desemnată în cauză a scos în evidență că B. M. a fost înscrisă la CAP doar cu suprafața de 1500 mp cu care fusese împroprietărit B. ILARION; în acest trup, toți cetățenii care au fost împroprietăriți au primit loturi de 1500 mp și nu mai mult așa cum a primit la acea dată și Șveduneac D..Martorii audiați au arătat cu claritate că Șveduneac D. a stăpânit terenul până în 1962 pe acel amplasament și chiar unul din ei ajutând la arat.
Au mai precizat că B. M. a obținut hotărâre și titlul de proprietate fiind ajutată de C. M. care este rudă apropiată cu aceasta și care și-a depășit atribuțiunile de serviciu, i-a întocmit planul de situație ca persoană fizică autorizată, apoi după ce a obținut hotărâre judecătorească, a pus-o în posesie, i-a întocmit titlul de proprietate ca membră a Comisiei Locale, iar apoi a întocmit documente pentru intabulare. Pentru a îngreuna situația, B. M. a întabulat terenul și l-a vândut parte din el fiului acesteia, care locuiește cu familia în ., care a fost și el introdus în cauză în calitate de pârât și care nu a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de Judecătorie.
Au precizat că lui Șveduneac D. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, eliberându-i-se titlul de proprietate, iar în urma unei judecăți în acțiunea promovată de B. M., prin fiica acesteia M. C. s-a stabilit că titlul de proprietate a lui Șveduneac D. a fost corect emis, terenul primit este între foștii vecini care îi avea și în anul 1962, iar motivele invocate în recursul lui B. M. sunt simple afirmații care nu au nici o acoperire.
Au susținut că toți vecinii cunosc că B. Ilarion a fost împroprietărit cu o suprafață de 1500 mp ca și Șveduneac D. și că B. M. a ocupat cu forța terenul lui Șveduneac D..
Au precizat că, în urma probelor ce s-au administrat, instanța a stabilit că titlul lui Șveduneac D. a fost corect întocmit și este preferabil, iar titlul lui B. M. trebuie anulat, urmând a fi exclusă suprafața de 1500 mp, fiindînscrisă în Titlul de proprietate nr. 2280/7.03.2000, pe numele lui Șveduneac D..
Au mai precizat faptul că terenul lui Șveduneac D. a fost reconstituit și validat pe vechiul amplasament de către C. Județeană imediat după apariția Legii 18.
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la recurs, însă, intimata C. C. de Fond Funciar Dărmănești, prin concluziile scrise depuse de apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefundat pentru următoarele considerente:
A precizat că, în mod corect instanța de fond, a dispus anularea în parte a Titlului de Proprietate nr. 2109/25.08.1998 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele pârâtei B. M., în sensul excluderii din suprafața de 3890 mp situată în intravilanul satului Dărmănești, . de 1.500 mp, înscriși în Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava pe numele intervenientului Șveduneac D. si evidențiată în planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu I..
A precizat că instanța de fond a respectat întocmai indicațiile instanței de casare, subscriindu-se Deciziei civile nr. 214/25.01.2013, prin care s-au statuat următoarele, respectiv trebuia sa se verifice eventuala suprapunere intre cele doua titluri de proprietate; dacă rezulta suprapunere trebuiau analizate drepturile de proprietate invocate, urmând a se stabili preferabilitatea, văzând care este mai caracterizat; hotărârea trebuia sa se fundamenteze si pe Decizia civila nr. 420/2010 a Tribunalului Suceava; instanța de fond trebuia sa analizeze dovezile dreptului de proprietate ale intervenientului, după admiterea cererii de probe a acestuia.
A precizat că, în cel de- al doilea ciclu procesual, instanța a făcut aplicarea Deciziei invocate, administrându-se un probatoriu complex - înscrisuri, martori si supliment la expertiza.
A arătat că, din probele administrate in cauza, in ambele cicluri - înscrisuri, declarații martori, interogatoriul paratei, coroborat cu concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara si mai ales cu suplimentul la acesta, rezultă cu certitudine ca autorul paratei a deținut doar suprafața de 1500 mp, reconstituirea fiind nelegala.
Autorului intervenientilor i s-a validat dupa reconstituire terenul pe vechiul amplasament, conform dispozițiilor Legii nr. 18/1991, fiind identificat in mod corect terenul cu vecinătățile sale, exact după rolul agricol. In schimb parata nu era indreptatita la reconstituire si in rolul agricol pe anii 1959-1962 al defunctului B. Ilarion figurează doar 1500 mp la locul litigiului. Titlul de proprietate al intervenientului nu a fost anulat in Dosarul nr._, fiind corect precizate vecinătățile: B., Chidovet si S..
A mai arătat că, așa cum s-a reținut de prima instanța, exista suprapunere intre cele doua titluri, iar în ceea ce privește analiza drepturilor de proprietate, in ceea ce-1 privește pe intervenient, sunt relevante următoarele aspecte, respectiv Șveduneac D. a fost validat in anii 1991-1992 cu suprafața de 1,60 ha in care sunt incluși cei 1500 mp litigiosi; în rolul agricol din anii 1959-1962 figura amplasamentul Gradina in suprafața de 1500 mp; C. comunala Dărmănesti îi eliberează TP nr. 2280/2000 lui Șveduneac D., ce include suprafața de mai sus; nu exista nici un înscris care să ateste un schimb de terenuri cu B. M..
A precizat că, analizând titlul lui B. M., se pot constata următoarele: în a treia adresa a Comisiei din Dosarul nr. 2670/1997 având ca obiect Plângere la Legea nr. 18/1991, se arata ca suprafața de 3890 mp ar aparține lui B. M., insa chiar si in aceasta adresa care a stat la baza emiterii Titlului a cărui anulare se cere, se recunoaște ca terenul nu a fost înscris in rolul agricol din anii 1959-1962 pe numele lui B.; autorul paratei, B. Ilarion, nu putea fi proprietar înainte de anii 1945-1947 întrucât terenurile proveneau de la etnicii germani si au făcut obiectul improprietaririlor cu cate 1500 mp; în rolul agricol din anii 1959-1962 B. Ilarion figura doar cu 1500 mp (_ mp arabil si 300 mp CC) pentru care s-a eliberat TP nr. 872/1995, la locul litigiului neputându-i-se reconstitui mai mult; experta Rachitneanu demonstrează lipsa de acuratețe a planurilor întocmite de C. M..
A apreciat că s-a demonstrat că titlul intervenientului este mai caracterizat, ceea ce a atras preferabilitatea acestuia si pe cale de consecința in mod corect instant de fond a admis acțiunea.
Examinând sentința prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, Tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Contrar susținerilor recurentei este a se observa că instanța de fond a realizat o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. III aliniat 1 litera a.) din Legea nr. 169/1997 dispunând anularea parțială a titlului de proprietate nr. 2109/1998, emis pe numele pârâtei, în sensul excluderii din aceasta a suprafeței de 1500 mp teren situat în intravilanul satului Dărmănești, ..
Ansamblul probatoriu administrat în cele 2 cicluri procesuale a evidențiat, fără putință de tăgadă, incidența dispozițiilor art. III aliniat 1 litera a.) pct. i și ii din Legea nr. 169/1997.
A rezultat astfel, că prin Titlul de proprietate nr. 2109/25.09.1998 a fost reconstituit, în favoarea pârâtei B. M., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3.890 mp, situate în intravilanul satului Dărmănești, . (fila 3, 12).
Potrivit mențiunilor din acesta, suprafața de 3.890 mp este reprezentată de tarlaua (sola) nr. 54, . vecini: N – G. proprietate, E – Drum Județean, S – S. V. și V – Voroniuc L..
Prin precizările depuse la data de 14.10.2008, reclamanta a arătat că se impune anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 2109/25.09.1998 în sensul excluderii suprafeței de 1.500 mp din suprafața de 3.890 mp, în considerarea faptului că suprafața de 1.500 mp a fost reconstituită în favoarea intervenientului Șveduneac D., fiind înscrisă în titlul de proprietate emis pe numele acestuia, respectiv Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 (fila 41).
Prin titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 a fost reconstituit, în favoarea intervenientului Șveduneac D., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16.000 mp, situate pe teritoriul satului Dărmănești, . (fila 4).
Printre suprafețele cu privire la care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea intervenientului Șveduneac D., figurează și suprafața primită în intravilan, identificată astfel: 1.500 mp, ., . vecini: N – Școala Dărmănești, E – S. V., S – C. D. și V – B. M..
Titlul de proprietate nr. 2280/07.03.2000 emis pe numele intervenientului a făcut obiectul unei acțiuni în anulare titlu, respectiv a făcut obiectul dosarului nr._ atașat la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 2031 din 04.05.2009 a Judecătoriei Suceava, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții B. M. și B. D. în sensul anulării titlului de proprietate nr. 2280/07.03.2000, iar prin Decizia nr. 420 din 01.03.2010 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2031 din 04.05.2009, aceasta din urmă rămânând irevocabilă.
Reclamanta B. M. a formulat și cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 2031 din 04.05.2009, cerere ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1468 din 23.03.2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ (atașat la dosarul cauzei), iar prin Decizia nr. 396 din 12.02.2013 a Tribunalului Suceava a fost respins recursul formulat de B. M. împotriva Sentinței civile nr. 1468 din 23.03.2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .
În titlul de proprietate nr. 2280/2000 eliberat pe numele intervenientului Șveduneac D. cu privire la care s-a reținut în mod irevocabil că a fost emis în mod legal, figurează suprafața reconstituită în intravilan, identificată astfel: 1.500 mp, ., . vecini: N – Școala Dărmănești, E – S. V., S – C. D. și V – B. M..
Din concluziile raportului de expertiză și din planul de amplasament întocmit de expert Răchitneanu iuliana (fila 425 – dosar inițial), rezultă că suprafața de 1.500 mp în litigiu are o formă neregulată, astfel încât H. V. (S. V.) este vecin, atât în partea de est, dar și în partea de sud, iar acest aspect poate fi dedus și prin analiza titlului de proprietate emis pe numele lui H. V. (S. V.), respectiv titlul nr. 1689/02.07.1996. Acestuia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 600 mp situate în intravilanul satului Dărmănești în aceeași parcelă nr. 54. Or, suprafața de 600 mp indicată în acest titlu are ca vecin în partea de nord pe Șveduneac D. (fila 38 – dosar actual). Prin coroborarea tuturor acestor aspecte s-a concluzionat, întemeiat că, este lesne de înțeles afirmația reclamantei din cererea introductivă în sensul că prin înscrierea numitului S. V. ca vecin de hotar la partea de Sud a parcelei de 3.890 mp, în titlul nr. 2109/25.08.1998, a fost practic înglobată . ha ce aparține intervenientului Șveduneac D. (sau moștenitorilor săi) și că, în mod corect, ar fi trebuit înscris ca vecin la hotarul de Sud, numitul Șveduneac D..
Apoi, identificând suprafața de 1.500 mp ce face obiectul litigiului, expertul topo a concluzionat că “există suprapunere între terenul de 1.500 mp din titlul nr. 2280/07.08.2000 al intervenienților și suprafața de 3.890 mp din titlul nr. 2109/1998 al pârâților în limita celor 1500 mp” în sensul că suprafața de 1.500 mp din titlul nr. 2280/07.03.2000 al intervenientului a fost inclusă în cei 3.890 mp din titlul nr. 2109/25.08.1998 (fila 421, 422 – dosar inițial).
Contrar criticilor din recurs și, având în vedere această suprapunere în reconstituirea dreptului de proprietate, necontestat că preferabil este titlul de proprietate nr. 2280/2000 eliberat în favoarea intervenientului Șveduneac D. în detrimentul titlului de proprietate cu nr. 2109/1998 emis în favoarea pârâtei recurente.
Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului la baza eliberării titlului intervenientului intimat a stat Registrul Agricol al comunei pe anii 1959-1962, registru în care intervenientul a figurat evidențiat în perioada de referință cu acest teren, în timp ce pârâtei recurente i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3890 mp în intravilanul comunei Dărmănești prin sentința civilă nr. 2680/1998 a Judecătoriei Suceava, neopozabilă intimatului și fără indicarea amplasamentului suprafeței retrocedate.
Apoi că, preferabil în prezentul litigiu, este titlul de proprietate nr. 2280/2000 eliberat intervenientului rezultă cu autoritate de lucru judecat și din cuprinsul deciziei civile nr. 420/01.03.2000 a Tribunalului Suceava, opozabilă recurentei, din dosarul nr._ .
Analizând înscrisurile din această cauză, Tribunalul reține că, în litigiul anterior purtat între pârâtă și intervenient, s-a statuat irevocabil și cu putere de lucru judecat că Șveduneac D. a avut în proprietate anterior cooperativizării terenul în litigiu, respectiv suprafața de 1.500 mp teren, tarlaua nr. 54, ..636, că din copia registrului agricol de la f. 33 dosar de fond a rezultat că terenul a fost înscris în perioada 1959-1962 la poziția defunctului pârât, iar martorii H. V. (vecin al terenului) și C. A. (persoană care a lucrat terenul) au confirmat că terenul a aparținut înainte de colectivizare lui S. D., fiind ținut de B. M. ca lot în folosință în timpul colectivizării.
Prin aceeași decizie nr. 420/2000 s-a mai motivat că din extrasele din Tabloul de plugari împroprietăriți pe teritoriul comunei Dărmănești existente la Arhivele Naționale și depuse la f. 126-127 dosar de fond rezultă că S. V. a Ne. și B. Ilarion au fost împroprietăriți la reforma agrară din 1945 cu câte 0,15 ha teren, că aceste înscrisuri nu sunt de natură a modifica soluția legală și temeinică a primei instanțe, față de împrejurarea că nu există nicio dovadă că terenul lui S. V. a Ne. este identic cu terenul în litigiu și care a fost înscris în registrul agricol al defunctului pârât.
S-a statuat apoi că, față de toate aceste considerente, de împrejurarea că prin sentința nr. 2680/31.03.1998 a Judecătoriei Suceava nu s-a stabilit amplasamentul terenului reconstituit recurentei, văzând și faptul că defunctului pârât i s-a validat dreptul de proprietate în anul 1991, doar titlul fiind emis ulterior reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea recurentei, că titlul nr. 2280/2000 a fost emis în mod legal, în favoarea fostului proprietar, iar împrejurarea că recurentei i s-a eliberat titlu de proprietate pentru un amplasament care nu a fost prevăzut în sentința de reconstituire și ce fusese deja validat defunctului pârât nu poate conduce la anularea titlului emis în mod legal fostului proprietar neputând fi invocate în acest scop nici tranzacțiile ulterioare asupra terenului (respectiv vânzarea acestuia către recurent).
Faptul că în prezent terenul ar fi fost deja încorporat în gospodăria fiicei pârâtei, M. C., și parțial vândul pârâtului B. D. care este întabulat nu pot fi primite de instanța de recurs întrucât aceste apărări nu pot înlătura incidența dispozițiilor art. III aliniat 1 litera a.) din Legea nr. 169/1997 în ceea ce privește titlul pârâtei.
Nerelevante sub aspect probatoriu și față de toate cele arătate mai sus, sunt și motivațiile recurentei privitoare la reținerea de către inginera topo Răchitneanu I. că împroprietăririle din cursul anului 1947 în favoarea sătenilor în litigiu s-ar fi făcut din pământul etnicilor germani repatriați.
În contextul tuturor celor susmenționate, găsind că motivațiile recurentei sunt nefondat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, cum intervenienții nu au depus dovezi în sprijinul cheltuielilor de judecată soliciate în recurs, Tribunalul urmează a respinge și cererea intervenienților Șveduneac V., Șveduneac V., Șveduneac N. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta B. M. domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 810/21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind intervenienții Șveduneac V. domiciliat în com. Dărmănești, ., jud. Suceava, Șveduneac V. domiciliat în Suceava, G. E. nr. 13, ., ., Șveduneac N. domiciliat în Suceava, G. E. nr. 11A, ., ., jud. Suceava și pârâții B. D. domiciliat în . nr. 135, ., ., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava și reclamanta C. C. de Fond Funciar Dărmănești, jud. Suceava, ca nefondat.
Respinge cererea intervenienților intimați Șveduneac V., Șveduneac V. și Șveduneac N. de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16.09.2014.
Președinte: Judecător: Judecător: Grefier
S. A. C. L. V. E. L. N. A.
Red. CL/Tehn. NA/08.10.2014
Jud. fond Cosovăț A.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1153/2014. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 1807/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
