Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1151/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1151/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 9799/314/2014
Dosar nr._ Ordonanță președințială
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1151
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 21 NOIEMBRIE 2014
PREȘEDINTE: A. I. M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanta P. D., împotriva sentinței civile nr. 3663 din data de 9 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. A. R. și I. F..
La apelul nominal făcut în ședință se prezintă reclamanta apelantă, asistată de avocat S. T. și avocat S. S., pentru pârâta intimată, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorii părților depun la dosar împuterniciri avocațiale.
Instanța constată că la dosar a fost depus, prin serviciul registratură, de către reclamanta apelantă un raport de expertiză extrajudiciară, duplicatul fiind înmânat pârâtei intimate, prin apărător și pune în discuție calificarea căii de atac.
Apărători părților precizează că prezenta cale de atac este apelul și nu recursul.
Instanța, față de prevederile art. 999 al. 1 din Noul Cod de procedură civilă, califică prezenta cale de atac ca fiind apel și nu recurs și, față de disp. art. 457 al. 4 din noul Cod de procedură civilă introdus prin Legea nr. 138/2014 care stipulează că „atunci când instanța dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege”, pune în discuție acordarea unui nou termen de judecată în vederea motivării căii de atac.
Apărătorul reclamantei apelante arată că renunță la beneficiul acordării unui nou termen de judecată în vederea motivării căii de atac, solicitând a se lua în considerare motivele aflate deja la dosar.
Instanța acordă cuvântul la probe.
Apărătorul reclamantei apelante solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar, inclusiv cu raportul de expertiză extrajudiciară.
Apărătorul pârâtei intimate arată că este de acord cu proba cu înscrisurile depuse la dosar odată cu cererea de apel, iar în ceea ce privește raportul de expertiză extrajudiciară, solicită respingerea acestei probe ca tardiv formulată.
Avocat S. T., pentru reclamanta apelantă, precizează că raportul de expertiză extrajudiciară a fost efectuat la data de 12 noiembrie 2014, iar prin acesta reclamanta apelantă înțelege să dovedească că și în prezent este dată urgența, având în vedere defecțiunile la instalația sanitară și inundațiile provocate la apartamentul acesteia.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamanta apelantă, atât inițial, cât și ulterior formulării căii de atac, inclusiv raportul de expertiză extrajudiciară, pentru acestea din urmă fiind aplicabile disp. art. 254 al. 2 pct. 4 din noul Cod de procedură civilă care prevăd că dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, dacă administrarea probei nu duce la amânarea judecății”.
Apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai cu cereri de probe de formulat.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului.
Întrebați fiind, apărătorii părților, arată că sunt de acord să li se acorde cuvântul la dezbateri asupra fondului la acest termen de judecată.
Instanța, având în vedere acordul expres al părților, prin apărători și disp. art. 244 al. 3 din noul Cod de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul reclamantei apelante solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile atacate nr. 3663/2014 și pe fondul cauzei admiterea ordonanței președințiale a autorizării cu titlu provizoriu de efectuare a reparațiilor necesare la instanțiile sanitare aflate în imobilul pârâților intimați, cu precizarea că din probele tehnice aflate la dosar (notele din 8.08.2014, 11.08.2014) și raportul de expertiză extrajudiciară rezultă că defecțiunile și infiltrațiile din bucătărie, ce se extind spre ușă și hol, au provenit și provin de la apartamentul nr. 8, proprietatea pârâților intimați, ultimul expert a recomandat repararea de urgență a instalațiilor sanitare, a dat instrucțiuni în acest sens, astfel că în cauză este dată condiția urgenței.
Arată că, condiția aparenței dreptului este în favoarea reclamantei apelante, măsura a fost solicitată doar până la finalizarea dosarului de fond, astfel că și condiția neprejudecării fondului este îndeplinită în cauză, susținerile pârâților intimați nu au probe la bază, aceștia nu au făcut dovada cu facturi, devize de lucrări, etc. că au efectuat reparațiile, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu avocat din ambele instanțe și cheltuielile efectuate cu notele de constatare și raportul de expertiză extrajudiciară.
Apărătorul pârâtei intimate solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu precizarea că prima instanță în mod corect a apreciat că în cauză nu sunt date 2 dintre condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, de la începutul anului 2014 între părți au început neînțelegeri, pârâții intimați au permis accesul în locuință, în cauză s-a constatat că infiltrațiile nu provin de la apartamentul acestora, reclamanta apelantă trebuia să apeleze la dispozițiile Legii asociaților, să facă sesizare la asociație și nu la alte instituții, cauza infiltrațiilor nu a fost identificată, astfel că aparența dreptului nu este dată în cauză.
În ceea ce privește raportul de expertiză extrajudiciară solicită să nu fie luat în considerare de către instanță, acesta nu are relevanță în cauză, întrucât nu a fost efectuat în mod obiectiv și echidistant, pârâții intimați nu au avut un expert parte la întocmirea acestei lucrări, nu au fost notificați, iar expertul nu a intrat în apartamentul acestora pentru a face constatări.
Precizează că în cauză nu este dată nici condiția urgenței, pârâții intimați nu neagă problemele apărute în apartamentul reclamantei apelante, însă sursa și proveniența acestora trebuiau a fi clarificate pe altă cale, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta apelantă precizează că expertul nu a intrat în apartamentul pârâților intimați, întrucât acesta este închis, cel ce a efectuat reparațiile este tatăl intimaților, iar expertul nu avea ce să constate.
Arată că a formulat 6 cereri la asociație, administratorul asociației s-a prezentat cu niște lucrători care au constatat defecțiuni la instalația de apă (sifon), apa s-a infiltrat în bucătărie, iar dosarul de fond are termen de judecată la data de 18 decembrie 2014.
Apărătorul reclamantei apelante precizează că în dosarul de fond s-a formulat cerere de abținere de către judecător.
Apărătorul pârâtei intimate precizează că reclamanta apelantă din prezenta cauză a solicitat ca judecătorul să se abțină de la soluționarea cauzei, în dosar nefiind administrate încă probe.
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 31.07.2014, reclamanta P. D. i-a chemat în judecată pe pârâții I. A. R. și I. F., solicitând instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să o autorizeze cu titlu provizoriu ca, până la finalizarea dosarului de fond nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Suceava, să efectueze reparațiile necesare la instalația sanitară aflată în imobilul proprietatea pârâților, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că, în ceea ce privește urgența măsurii, aceasta este dată întrucât soluționarea dosarului având ca obiect „obligația de a face” cu tot cu căi de atac durează foarte mult, iar în tot acest timp proprietatea sa care este situată sub apartamentul pârâților, este afectată ireversibil, având infiltrații în pereții de la bucătărie, baie și balcon datorită unei defecțiuni la sifonul de pardoseală și sifonul de la cadă.
Reclamanta a susținut că există riscul ca apa infiltrată să ajungă la instalație electrică, ceea ce ar duce la o explozie sau un incendiu, fiind afectat de infiltrații și peretele pe care se află priza care alimentează centrala termică de apartament.
Totodată, reclamanta a susținut că este dată și condiția vremelniciei, măsura urmând a fi dispusă până la soluționarea pe fond, definitiv și irevocabil a cauzei vizând obligația de a face.
În ceea ce privește a treia condiție, vizând aparența dreptului, reclamanta a menționat că aceasta este în favoarea sa, din înscrisurile depuse reieșind fără putință de tăgadă că, astfel cum prevăd normele art. 1528 al.1 Cod civil, în cazul neexecutării de bună voie a obligației de a face, creditorul poate să execute el însăși, pe cheltuiala debitorului ori să facă să fie executată obligația.
De asemenea, reclamanta a susținut că mai prezintă relevanță în speță și disp. art. 18 din legea nr. 230/2007.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 996 și urm. Cod procedură civilă rap. la art. 1528 al.1 cod civil și art. 14, 17, 18 din legea 230/2007 și art. 451 și urm. Cod procedură civilă.
La data de 27.08.2014, pârâții au depus întâmpinare la dosar (f.44), prin care au solicitat respingerea, ca nefondată, a cererii reclamantei.
În motivare au arătat că, în cursul anului 2013 au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ., nr.41, ., iar la începutul anului 2014 au efectuat o . lucrări de modernizare în imobil, constând și în repararea instalațiilor sanitare și, cu prilejul acestor lucrări, în cursul lunilor februarie - aprilie 2014, s-au produs niște defecțiuni semnalate de reclamantă, proprietara apartamentului situat la etajul inferior, defecțiuni care au fost remediate, așa cum a reieșit din procesul verbal de investigații semnat și de administratorul Asociației de proprietari nr. 24.
Au susținut pârâții că, pe tot parcursul lucrărilor de modernizare din lunile februarie - aprilie 2014, dar și ulterior acestei perioade, au permis accesul reclamantei în imobilul proprietatea lor pentru identificarea și repararea eventualelor defecțiuni, ori de câte ori aceasta a solicitat acest lucru, ocazii cu care, personalul calificat solicitat să constate defecțiunile a apreciat că acestea nu provin din imobilul lor.
Pârâții au susținut că infiltrațiile din apartamentul reclamantei nu sunt generate de defecțiuni ale instalațiilor sanitare ale imobilului lor, iar clarificarea unei astfel de situații se poate face conform disp. art. 15 din Legea 230/2007.
Totodată, pârâții au învederat faptul că, la data de 16.06.2014, în absența lor din imobil, a avut loc o intrare prin forțarea ușii de acces în apartament de către persoane neidentificate, eveniment cu privire la care au formulat o plângere penală.
Prin sentința civilă nr. 3663 din data de 9 septembrie 2014, Judecătoria Suceava a respins cererea având ca obiectordonanță președințială formulată de reclamanții P. D., în contradictoriu cu pârâții I. A.-R. și I. F., ca neîntemeiată și a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.
Conform art. 996 al. (1) C.proc.civ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Conform alin. (2) al aceluiași articol ordonanța este provizorie și executorie, iar potrivit alin. (5), pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fondși nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Așadar dispozițiile art. 996 C.proc.civ. prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor privind urgența măsurii ce se solicită a fi luată de instanța, neprejudecarea fondului dreptului și caracterul provizoriu al măsurii ordonate.
Instanța a constatat ca prin cererea de față reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții autorizarea instanței să efectueze reparațiile necesare la instalația sanitară din imobilul proprietatea pârâților până la soluționarea irevocabilă a litigiului având ca obiect „obligație de a face”. Aceasta a învederat faptul că apartamentul proprietatea sa este situat sub apartamentul pârâților, fiind afectat ireversibil, având infiltrații în pereții de la bucătărie, baie și balcon datorită unei defecțiuni la sifonul de pardoseală și sifonul de la cadă, de asemenea, fiind afectat de infiltrații și peretele pe care se află priza care alimentează centrala termică de apartament, existând, așadar, riscul ca apa infiltrată să ajungă la instalația electrică, ceea ce ar duce la o explozie sau un incendiu.
Instanța a reținut că aparența de drept este în favoarea reclamantei dacă poziția acesteia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
În raport de adresele depuse la dosar (f. 13-14), notelor de constatare (f. 15, 24), susținerile părților, planșele foto (f.16-17, 56-58) și procesul verbal din data de 12.08.2014 întocmit de Poliția Mun. Suceava nu s-a putut aprecia pe calea ordonanței președințiale că vreuna dintre părți are în favoarea sa în mai mare măsură aparența unei situații juridice legale preferabile, fără a încălca cerințele impuse de dispozițiile art. 996 C.pr.civ.
Așadar, exceptând susținerile subiective ale părților, din actele depuse la dosar nu a rezultat unde s-a produs defecțiunea, deci care este cauza infiltrațiilor, reclamanta susținând că provin de la sifonul de la cadă și de pardoseală, iar pârâții că provin de la instalația aflată în proprietate comună a locatarilor blocului.
Din examinarea înscrisurilor de la dosar (f. 15, 24) a reieșit că se poate reține în favoarea reclamantei o aparență de drept asupra imobilului situat în mun. Ș. cel mare nr. 41, . . pare a fi tulburat de infiltrațiile produse la tavanul și pereții din baie și bucătărie. Din nota de constatare din 08.07.2014 a reieșit că sunt grav degradate tencuielile și vopsitoriile lavabile de la pereți și tavan pe o suprafață de 15 mp, garnija și șina de glisare a perdelei, fiind afectat și peretele pe care se află priza de alimentează centrala de apartament situata in bucătărie.
Din procesul verbal de investigații a mai rezultat că pârâții I. A. R. și I. F. sunt proprietarii apartamentului din mun. Ș. cel M. nr. 41, . . susține reclamanta.
De asemenea, din nota de constatare din 11.08.2014 a reieșit că în bucătăria . a fost înlocuită recent întrucât nu s-a finisat reparația: țevile, fitingurile, sifoanele, neprezentând urme de scurgeri de apă. În baia aceluiași apartament au fost înlocuite bateriile de la cadă și chiuveta, țevile, fitingurile neprezentând scurgeri de apă. Reparațiile au fost făcute recent întrucât nu au fost finisate prin finisarea spărturilor.
Totodată, așa cum a rezultat din procesul verbal din data de 12.08.2014 întocmit de Poliția Mun. Suceava, administratorul asociației a declarat că are la cunoștință despre divergențele dintre părți, pe motivul unor defecțiuni la instalația sanitară și că s-a deplasat personal în mai multe rânduri la domiciliul celor două familii, iar in cursul lunilor februarie-aprilie 2014 s-au remediat defecțiunile, de către muncitori calificați.
Pe de altă parte, instanța a mai reținut ca nici condiția urgenței, în sens procedural, nu a fost îndeplinită în cauză, reclamanta susținând în fața instanței că, în prezent, de la data de 31 iulie nu mai curge apă, dar se aud anumite zgomote din apartamentul de deasupra. De altfel, pârâții au recunoscut divergențele dintre părți și defecțiunile apărute la instalația sanitară încă din ianuarie 2014, afirmând că defecțiunile au fost remediate, aspect ce s-a coroborat cu susținerile reclamantei și înscrisurile depuse la dosar.
Urgențaeste una din condițiile specifice ale procedurii ordonanței președințiale. Ea trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice cazului, iar în cazul procedurii de față urgența se apreciază în raport de situația existentă la momentul judecății, întrucât cererea nu poate fi admisă dacă între momentul sesizării și cel al judecății situația de fapt s-a schimbat în așa fel încât motivele invocate în dovedirea caracterului urgent nu mai subzistă.
Nefăcându-se nicio proba în sensul persistenței urgenței pe parcursul judecății ci dimpotrivă, din susținerile reclamantei rezultând încetarea situației reclamate, s-a reținut că simpla afirmație a existentei urgenței, cuprinsă în cererea de chemare în judecată și reiterată cu ocazia dezbaterilor, nu a putut fi primită în condițiile în care reclamanta nu a mai justificat niciunul din cazurile grabnice prevăzute de art. 996 C.pr.civ.
Pe de altă parte, determinarea persoanei căreia îi revine obligația de a efectua reparațiile – pârâții ori Asociația de Proprietari, în funcție de unde s-au produs defecțiunile, necesită un probatoriu mai complex incompatibil cu prezenta procedură și tinde spre o prejudecare a fondului.
Pentru aceste motive, cât timp cât cerințele prevăzute de art. 996 alin.1 C.proc.civ. nu au fost îndeplinite în totalitate, instanța a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, solicitarea acesteia fiind incompatibilă cu sensul și semnificația procedurii ordonanței președințiale
În temeiul art. 451 alin. 1 din Codul de procedură Civilă, având în vedere culpa procesuală a reclamantei, instanța a respins cererea privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs (calificat apel la termenul de judecată din data de 21 noiembrie 2014) reclamanta prin care a arătat următoarele:
Nu a afirmat în ședință că s-au reparat scurgerile de apă din trunchiul comun, dimpotrivă, a cerut posibilitatea unei verificări urgente a acestuia.
Loviturile din tavan durează de aproape 2 luni, nu de 2 zile, de când a născut soția proprietarului.
Constatarea din 11.08.2014 contrazice (ca și cea din 8.07.2014) fără drept de tăgadă procesul verbal al administratorului.
Faptul că varul este uscat în petele din bucătărie și baie nu înseamnă că reparația făcută este de calitate. Deci trebuie verificat totul de către o echipă de oameni calificați.
Reparațiile s-au făcut de către tatăl proprietarului, nu de către 2 lucrători aduși de administrator, încă din februarie – martie 2014. Constatările din 8 iulie și 11 septembrie contrazic vehement acest lucru.
În data de 31 iulie 2014, situația fiind gravă, a fost obligată să depună această ordonanță președințială și chiar dacă totul ar fi acum rezolvat, dar nu este, are dreptul la cheltuieli de judecată.
Prin memoriul de apel din data de 12.09.2014, reclamanta a arătat următoarele:
Din ianuarie 2014 abia în august 2014 s-a înlocuit și sifonul și țeava de la cadă, deci nici vorbă de o reparație totală în martie 2014 (constatările din 8.07.2014 și 11.08.2014). Niciunul din instalatori nu a afirmat că infiltrațiile sunt din altă parte decât din baia lor. Ca dovadă a anexat adresa Primăriei Suceava din 18,03.2014 unde s-a specificat înlocuirea tuturor sifoanelor si preaplinului încât totul funcționează perfect;
În aprilie 2014 un lucrător adus de administratorul Asociației 24 a introdus o țeava între cele 2 sifoane din baie. S-a rezolvat problema, dar proprietarul și tatăl său care singur s-a ocupat de toată reparația fără să aibă autorizație, au scos-o șase zile mai târziu și au turnat ciment ca să nu se vadă defecțiunea. A avut iarăși infiltrații, la constatarea din 11.08.2014 în prezența d-lui avocat, S. T., tatăl proprietarului a recunoscut că a efectuat singur totul.
A depus cel puțin trei cereri fără răspuns la asociație (05.02.2014, 17,03.2014), inclusiv prin avocat în mai 2014.
Domnișoara avocat B. Flaviana- pe atunci - a văzut personal umezeala din apartamentul său.
În 17.06.2014 domnul agent principal, C. V. a venit în apartament, a văzut petele de rugină și apă și a afirmat deși nu este specialist și nu se pricepe, că provin de la trunchiul comun, lucru total neadevărat, dar i-a încurajat astfel pe cei de deasupra să-i dea apă în apartament.
În 17.07.2014 a avut inundație pe centrala de apartament și în baie o pată nou apărută sub cada lor, pe plafonul băii sale.
După aceasta data au început lovituri puternice de ranga si de ciocan in tavanul bucătăriei si băii, iar in ultimul timp picura apa in trunchiul comun. Se încerca a se dovedi ca de la el provine apa din infiltrații, ceea ce este absurd, dar trebuie verificat urgent acest lucru si remediat. Acest trunchi comun deservește încă 3 apartamente dedesubt. Instalatori i-au explicat ca s-a umblat la trunchiul comun în acest caz.
Dosarul nr. 3264/2014 nu are legătură cu instalația sanitară și nu o privește personal.
Demersurile făcute la ACET (datorită domnului Președinte al Asociației Proprietarilor, Domnul H.), la Domnul Prefect, ca și cele către Primăria Suceava au fost relevante căci au scos în evidență rolul important al Asociației de Locatari care nu și-a făcut datoria și a dezinformat permanent organul ierarhic superior - Asociația Proprietarilor care însă a fost sesizată de către instituția Primarului așa cum a reieșit din adresa nr._/01.08.2014.
Acest lucru trebuia făcut încă din 19;02.2014, când domnul Președinte Hanțeriuc personal a fost anunțat de ea în acest sens.
A solicitat admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Pârâții deși legal citați, nu au formulat întâmpinare, însă pârâta intimată, prin apărătorul său prezent la dezbateri, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului, conform art. 479 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a reținut corect condițiile legale prevăzute pentru ordonanța președințială: aparența de drept în favoarea reclamantei, urgența, vremelnicia, neprejudecarea fondului cauzei.
Corect a reținut prima instanță că, în prezenta cauză, nu se poate aprecia că vreuna din părți are în favoarea sa, în mai mare măsură, aparența unei situații juridice legale preferabile (a se vedea pag. 4 ultimul alineat, din sentință). De observat că prima instanță a reținut în favoarea reclamantei o aparență de drept doar asupra imobilului apartament, nu pe fondul prezentei cauze.
Din nota de constatare din 08.07.2014 reiese că sunt grav degradate tencuielile și vopsitoriile lavabile de la pereți și tavan pe o suprafață de 15 mp, garnija și șina de glisare a perdelei, fiind afectat și peretele pe care se află priza de alimentează centrala de apartament situata in bucătărie (f. 15, judecătorie).
Ulterior, s-a întocmit o altă notă de constatare, din 11.08.2014 (f. 24, judecătorie), reținându-se următoarele: bucătăria și baia apartamentului sus menționat au fost avariate în urma infiltrațiilor de la ., respectiv . soților I. A. R. și I. F.. Avariile constau în infiltrații de apă pe tavanul și pe peretele bucătăriei pe care se află priza ce alimentează centrala de apartament și, de asemenea, pe peretele și tavanul băii unde sunt pete mari cu rugină. Sub oglindă, rugina a fost dusă sub faianță de apa infiltrată.
Instalatorul A. G., după ce a fost invitat și a primit acordul soților I. A. R. și I. F., în prezenta acestora și a domnului avocat, a examinat bucătăria și baia apartamentului nr. 11 de la etajul 3. A constatat în bucătăria . instalația sanitară a fost înlocuită recent întrucât nu s-a finisat reparația: țevile, fitingurile și sifoanele, neprezentând urme de scurgeri de apă. În baia aceluiași apartament au fost înlocuite bateriile de la cadă și chiuvetă, țevile, fitingurile neprezentând scurgeri de apă. Reparațiile au fost făcute recent întrucât aceasta nu a fost finalizată prin finisarea spărturilor. Proprietara P. D. a afirmat că se aud picături de apă pe trunchiul comun, după ce se folosește mult robinetul căzii.
La data de 12 august 2014 s-a încheiat un proces verbal de investigații de către Poliția Mun. Suceava (f. 46, judecătorie), în care s-au reținut următoarele: administratorul asociației, a declarat verbal că, cunoaște situația, divergențele dintre locatarii blocului 41, . ., respectiv numita Plecan D. de la . A. R. de la . unor defecțiuni la instalația sanitară a acestor apartamente.
De asemenea, a declarat că personal s-a deplasat în mai multe rânduri la domiciliul celor două familii, s-a constatat și remediat în cursul lunilor februarie, aprilie 2014 defecțiunile constatate la acea dată. La remedierea acestor defecțiuni, la cererea locatarilor, au fost trimiși muncitori calificați pentru a repara defecțiunile constatate.
Pentru data de 16.06.2014, la Asociația de proprietari nr. 24, pe care A. G. o administrează, nu s-a înregistrat nicio plângere, sesizare și nici nu s-a solicitat sprijin cu lucrători calificați pentru nicio intervenție, pentru apartamentele proprietate a numitei Plecan D. sau I. A. R..
Rezultă că, în mod corect, a reținut prima instanță că, în prezentul dosar, de ordonanță președințială, nu se poate stabili aparența de drept în favoarea unei părți, față de probatoriul administrat, văzând caracterul sumar, simplificat al ordonanței președințiale.
Rezultă anumite probleme la apartamentul reclamantei, pe de altă parte, pârâții nu au rămas în pasivitate, efectuând anumite reparații. La acest moment, față de cele arătate mai sus, nu rezultă că responsabilitatea pentru inundații revine pârâților. Așa cum rezultă din răspunsurile date de ACET și Instituția Prefectului (f. 13, 14, judecătorie), defecțiunile pot fi imputate vecinilor sau asociației de proprietari, dacă problema a intervenit cu privire la spațiile comune. Este deci în discuție dacă defecțiunile provin din apartamentul vecin, al pârâților sau din trunchiul comun, pentru care responsabilă este asociația de proprietari.
De reținut că, potrivit notei de constatare din 11.08.2014, chiar reclamanta a afirmat că se aud picături de apă în trunchiul comun. Rezultă că însăși reclamanta a făcut declarații care pun sub semnul întrebării responsabilitatea pârâților.
În apel, s-a depus un raport de expertiză tehnică extrajudiciară (f. 36-45). Concluziile acestuia nu pot fi reținute, acesta nefiind întocmit în condițiile de contradictorialitate, conform art. 335 al. 1 din noul Cod de procedură civilă care stipulează că „dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului sau sunt necesare explicațiile părților, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora și locul unde se va face lucrarea. Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză”.
Expertiza realizată presupunea o lucrare la fața locului, astfel că se impunea încunoștințarea adversarului.
Mai mult, așa cum a arătat apelanta în fața instanței de apel, expertul nu s-a deplasat și în apartamentul vecin, pentru a efectua constatări. Nu rezultă nici măcar o solicitare în acest sens, adresată pârâților.
Din adresele primăriei (f. 7,8, apel) depuse de apelantă, rezultă că pârâții au efectuat reparațiile necesare.
Dosarul penal pentru distrugere nu a fost încă soluționat.
Corect a reținut prima instanță că nu este dată nici condiția urgenței, față de cele arătate de reclamantă în fața sa. Aceasta a arătat că „în prezent, este mai bine, începând din 31.07.2014, de când a început demersurile în instanță, nu mai curge apă. În schimb, de câteva zile se aude picurând apă în trunchiul comun și niște zgomote în tavan și consideră că pârâții încearcă să facă în așa fel încât să-i curgă apă în altă parte. Mai arată că, în prezent, se pare că le-a reparat totuși”. Deci, reclamanta face iarăși vorbire de probleme în trunchiul comun.
Urgența se apreciază la momentul judecății, în apel nedovedindu-se pertinent o schimbare față de cele declarate de reclamantă în fața primei instanțe.
Chiar și în cererea de apel, apelanta a arătat că nu a afirmat că s-au reparat scurgerile de apă din trunchiul comun (f. 4, apel). Apelanta insistă asupra acestui aspect și la sfârșitul memoriului de apel olograf.
Nu este dată nici condiția neprejudecării fondului. Stabilirea persoanei responsabile pentru inundații (pârâții sau asociația de proprietari) presupune administrarea unui probatoriu complex, eventual o expertiză tehnică judiciară, incompatibilă cu prevederile ordonanței președințiale, conform art. 998 al 3 din noul Cod de procedură civilă care prevede că „Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat”.
Loviturile în tavan sunt nerelevante, față de obiectul cauzei.
Toate constatările au fost analizate mai sus.
Problemele cu care se confruntă reclamanta nu pot fi tăgăduite, însă se vor analiza pe calea acțiunii de drept comun, când se va cerceta calitatea reparațiilor efectuate de părți.
Urgența, s-a arătat deja, se raportează la momentul judecății, nu al depunerii cererii.
În al doilea memoriu de apel (f. 5) se prezintă situația reparațiilor, a avariilor, se contestă poziția polițistului C. V., aspecte ce țin de fondul cauzei și vor fi analizate pe calea acțiunii de drept comun.
Este criticată asociația de proprietari, care nu este însă parte în acest proces.
În consecință, în baza art. 480 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat, nejustificându-se nici acordarea cheltuielilor de judecată către apelantă.
Conform art. 453 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, față de căderea în pretenții, va obliga apelanta la plata către intimata I. A. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial (f. 49).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamanta P. D., domiciliată în Suceava, ., nr. 41, ., . civile nr. 3663 din data de 9 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții I. A. R. și I. F., domiciliați în Suceava, ., nr. 41, ., .> Obligă apelanta la plata către intimata I. A. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 21 noiembrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. S. A. – M.
Red. A.I.M.
Judecător fond C. A.
Tehnored. S.A.M.
5 ex./24.11.2014
| ← Revendicare imobiliară. Hotărâre din 07-10-2014, Tribunalul... | Cerere de ajutor public judiciar. Decizia nr. 1549/2014.... → |
|---|
