Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1031/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1031/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 455/206/2014
Dosar nr._ plângere împotriva încheierii de carte funciară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1031/2014
Ședința publică de la 31 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. D.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către apelantul reclamant F. B. ORTODOX ROMÂN AL BUCOVINEI-Suceava, ..14, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.553/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă . F. Moldovei, jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin Serviciul Registratură al Tribunalului Suceava a fost depusă o cerere de amânarea a cauzei de către pârâta intimată.
Instanța respinge cererea de amânare a cauzei văzând că nu s-a depus nicio dovadă în sprijinul susținerilor din cerere.
În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă de către intimată, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
La data de 04 martie 2014 reclamantul F. B. Ortodox al Bucovinei a formulat în contradictoriu cu .. Suceava plângere împotriva încheierilor nr. 1459/28 noiembrie 2013 și nr._ /21 ianuarie 2014 emise de BCPI Câmpulung Moldovenesc, solicitând desființarea acestora și respingerea cererii de întabulare.
În motivare s-a arătat că prin încheierea nr._/28 noiembrie 2013 a BCPI Câmpulung Moldovenesc s-a admis cererea de întabulare a dreptului de proprietate privind imobilul cu nr. cadastral nr._ din CF_ UAT F. Moldovei provenit din CF 3564, . . cererea de reexaminare a fost respinsă prin Încheierea nr._ /21 ianuarie 2014.
S-a arătat că ambele încheieri sunt nelegale invocându-se disp. art. 888 din NCC cât și disp. art. 20 al. 3 din Legea 7/1996. Că, constituirea nu este valabilă dacă are ca obiect imobilul altuia al cărui drept este înscris în cartea funciară, iar transmiterea este nelegală dacă nu există acordul proprietarului imobilului respectiv. Că actul administrativ emis de . care își atribuie ei înșiși în proprietate imobilul în litigiu, nu are valoarea unui act prin care „s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil” dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent.
Au fost invocate disp. prev de art. 33 din Legea 7/1996 menționând u-se că din aceste dispozițiile legale raportate la cele ale art. 900 NCC, dreptul de proprietate înscris în cartea funciară în folosul unei persane există în folosul proprietarul tabular și nu se poate stinge decât prin acordul de voință al acestuia asupra constituirii sau strămutării dreptului ori în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-ar admite o acțiune în rectificare tabulară și niciodată proprietate care este înscrisă în cartea funciară în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană.
Cum dreptul de proprietate al reclamantului a fost radiat cu încălcarea dispozițiilor legale este un grav abuz împotriva intereselor patrimoniale ale proprietarului tabular respectiv a Fondului B. Ortodox al Bucovinei.
S-a mai arătat că registratorul de carte funciară trebuie să verifice dacă din cuprinsul acesteia nu reiese vreo piedică la înscrierea cerută. Că întabularea . echivalentă cu un transfer de proprietate în lipsa acordului proprietarului preexistent și fără respectarea procedurilor prev de art. 8 și 9 din Legea 213/1998, fiind încălcat principul legalității înscrierilor în cartea funciară.
S-a mai precizat că terenul ce formează obiectul întabulării face parte din categoria bunurilor imobile supuse restituirii în baza OUG 94/2000 și pentru care F. B. a depus cerere la Comisia Specială de Retrocedare.
Imobilul în litigiu a fost preluat fără titlul de Statul Român prin decretul 273/1949 prin care a fost desființat F. fiind un act normativ nepublicat și contrar ordinii constituționale existente chiar la data adoptării și ordinii juridice internaționale. Din acest punct de vedere, legile și orice act normativ adoptate și nepublicate în perioada anilor 1948-1952 trebuie considerate inexistente. Imobilele preluate în baza unor asemenea acte normative nepublicate fac parte din categoria imobilelor fără titlu iar dreptul de proprietate al persoanei deposedate nu s-a stins niciodată, nefiind desființat legal.
În consecință, și F. B. ce aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu și-a pierdut calitatea de proprietar avută la data deposedării, dreptul de proprietate al acestuia nefiind desființat în condițiile legii.
Reclamantul a arătat că întrucât statul nu a dobândit dreptul de proprietate supra terenului, nici unitatea administrativ teritorială, . a dobândit dreptul de proprietate printr-o simplă includere a acestui teren într-o listă de inventar.
Reclamantul și-a motivat acțiunea în drept pe disp. prev. de art. 30 din Legea 7/1996 iar potrivit art. 411 al. 1 pct. 2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar încheierile nr._ din 28 noiembrie_ și nr._/21 ianuarie 2014 emise de BCPI Câmpulung Moldovenesc, extras privind CF 3564 Câmpulung Moldovenesc cât și tabelul cuprinzând situația suprafețelor din fondul forestier care se reconstituie pentru F. B. Ortodox Român al Bucovinei.
La data de 04 aprilie 2014 . formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamant.
În motivare s-a arătat că nu sunt incidente dispozițiile Legii 7/1996, că în cauză, în cartea funciară imobilul nu pare ca fiind înscris în vreo acțiune de rectificare iar textul de lege invocat, are în vedere o acțiune în rectificare admisă, situație care nu se regăsește în cauză. S-a menționat că parcela_ a cărei înscriere în cartea funciară este contestată, face parte din domeniul public al comunei și nu din cel privat cum în mod eronat se prezintă de către petent nefiind incidente dispozițiile art. 121 din Legea nr. 215/2001. Că terenul face parte din inventarul bunurilor ce au aparținut domeniului public al . din anul 1928 astfel încât Încheierea de carte funciară contestată a fost emisă cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
Alăturat întâmpinării s-a depus la dosar hotărârea nr. 21/24 august 1999 a Consiliului Local al . nr. 45 reprezentând inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al . de situație al terenului.
Prin sentința civilă nr.553/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ prima instanță a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiune petentul a solicitat desființarea Încheierilor de Carte funciară nr._ din 28 noiembrie 2013 și nr._ din 21 ianuarie 2014, și respingerea cererii de întabulare formulată de .>
Potrivit art. 40 al. 5 din Legea 7/1996 în cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituției publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate.
Prin încheierea nr._ din 21 noiembrie 2013 BCPI Câmpulung Moldovenesc a admis cererea depusă de . în baza hotărârii Consiliului Local Fundul Moldovei nr. 21/1999 și nr. 20/2000 de însușire a inventarului bunurilor care aparțin domeniului public al . în Monitorul Oficial nr. 642 bis/30 august 2002, prin atestarea domeniului public al .-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 6265 mp teren curți, construcții, identic cu imobilul nr._ din CF_ F. Moldovei.
Analizându-se actele depuse la cererea nr._/2013 în raport de starea tabulară din vechile cărți funciare s-a constatat că imobilul din litigiu care se regăsește în lista inventar al domeniului public al .-a format dintr-o parte a parcelei nr. 1420 din CF 3521 și parte a parcelei 334 din CF 3564 F. Moldovei, ambele proprietatea statului român în CF 3564 fiind notată acțiunea din dosarul nr. 5962/2001 a Curții de Apel Suceava.
Potrivit art. 888 NCC înscrierea în Cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
Prin urmare registratorul de carte funciară a verificat aspectele formale ale cererii de intabulare și nu aspecte care țin de fondul dreptului a cărei înscriere sau radiere este solicitată, astfel încât referirile aspra modului de transmitere a imobilului până la actualii proprietari nu au legătură cu cauza.
La baza înscrierii dreptului de proprietate în favoarea . stat două hotărâri ale consiliului Local cât și HG nr. 1357/27 decembrie 2001 publicată în MO nr. 642/2002, privind apartenența la domeniul public ce formează obiectul prezentului litigiu, respectiv anexa 45 poziția nr. 131 și nr. 132.
În cauză nu s-a făcut dovada faptului că actele administrative ce au stat la baza înscrierii . fost contestate în condițiile prev. de Legea nr. 554/2004 care prevăd că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atacat privat, cât și public”.
În speță parcela nr._ din CF_ F. Moldovei face parte din domeniul public al comunei și nu din domeniul privat astfel încât în cauză nu sunt incidente disp. prev. de art. din Legea nr. 215/2001.
Potrivit art. 29 alin. 1 și 2 din Legea nr. 7/1996 în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative:
a) este încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege;
b) identifică corect numele sau denumirea părților și menționează codul numeric personal, dacă este atribuit, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora;
c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz;
d) este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română. În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcție în România;
e) este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare, a extrasului de carte funciară pentru informare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului, cu excepția cazului în care se face mențiune despre acestea în cuprinsul actului;
f) este însoțit de dovada achitării tarifului de publicitate imobiliară, cu excepția scutirilor stabilite prin lege sau a situației în care dovada încasării tarifului se face conform procedurilor stabilite prin protocoale încheiate potrivit art. 9 alin. (4) și (5);
g) îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competența registratorului.
Prin urmare prima instanță a apreciat că încheierile de carte funciară au fost emise cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege avându-se în vedere actele care au fost depuse în vederea înscrierii în Cartea Funciară.
Potrivit art. 24 alin. 3 din Legea 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.
Susținerile petentei în sensul că înscrierea în cartea funciară a unui act administrativ se poate efectua numai dacă există o dispoziție a legii care să prevadă o asemenea înscriere, nu poate fi primită de instanță având în vedere art. 40 alin. 5 din același act normativ care prevede condițiile înscrierii în Cartea Funciară a imobilelor proprietate publică a statului și a unităților administrativ teritoriale.
Mențiunea potrivit căreia legile și orice act normativ adoptat și nepublicat în perioada 1948-1952 trebuie considerate inexistente, nu poate fi primit de instanță, în condițiile în care în CF 3564 F. Moldovei dreptul de proprietate este înscris pe numele Statului Român - Ministerul minelor și petrolului în baza Legii nr. 119/1948 a Decretului nr. 46/1949 și a Deciziei nr. 72/1948 respectiv în baza unor titluri valabile.
Față de considerente arătate mai sus prima instanță a apreciat că cererea este nefondată și a respins-o ca atare reținându-se faptul că înscrierea . Cartea funciară cu terenul din litigiu s-a făcut cu respectarea dispozițiile prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul F. B. Ortodo0x Român al Bucovinei.
În motivare a arătat că principiul legalității înscrierilor în cartea funciară obligă registratorul de a cerceta nu numai legalitatea formală ci și legalitatea materială a actului care se înscrie.
În acest sens, deoarece rezolvarea cererii depinde de mențiunile înscrise în cartea funciară la data înregistrării cererii, registratorul de carte funciară trebuie să verifice dacă din cuprinsul acesteia nu reiese vreo piedică la înscrierea cerută. O asemenea piedică există când în cartea funciară este înscris ca titular o persoană care nu și-a transmis dreptul său, către cel care solicită înscrierea.
Intabularea dreptului de proprietate pentru . echivalentă unui transfer de proprietate în lipsa acordului proprietarului tabular preexistent și fără respectarea procedurilor prevăzute de art. 8 și 9 din Legea nr. 213/1998.
Neexistând nici un act de trecere a termenului din domeniul Statului ca proprietar aparent, în domeniul Comunei F. Moldovei care să respecte cerințele art. 8-9 din Legea nr. 213/1998, principiul legalității înscrierilor în CF a fost încălcat.
Terenul ce formează obiectul intabulării face parte din categoria bunurilor imobile supuse restituirii în baza dispozițiilor OUG nr. 94/2000, și pentru care F. B. a depus cerere la Comisia specială de retrocedare.
Trebuie reținut și faptul că potrivit art. 6 alin. 1 și 3 din Legea nr._ 213/1998 fac parte din domeniul public sau privat al Statului ori al unității administrativ-teritoriale bunurile dobândite de Stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 numai dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat, instanțele judecătorești fiind competente să stabilească valabilitatea titlului.
Imobilul în litigiu a fost preluat fără titlu de statul român, Decretul 273 din 24 iunie 1949 prin care a fost desființat F. fiind un act normativ nepublicat și contrar ordinii constituționale existentă chiar la data adoptării cât și ordinii juridice internaționale.
Însăși Constituția din 1948 recunoștea și garanta proprietatea particulară prin art. 8, iar prin art. 10 stabilea că exproprierile puteau fi făcute în baza legii numai pentru cauză de utilitatea publică și cu o dreaptă despăgubire stabilită de justiție.
Legile și orice act normativ adoptate și nepublicate în perioada 1948-1952 trebuie considerate inexistente. Imobilele preluate în baza unor asemenea acte normative nepublicate fac parte din categoria imobilelor preluate fără titlu (F. Baias, B. D., M. N. -, „Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv", voi. I, editura Rosetti, București, 2001, pag. 112-114).
De asemenea, jurisprudența constituțională a stabilit că în toate cazurile în care titlul nu este valabil, Statul nu a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului preluat și, pe cale de consecință, dreptul de proprietate al persoanei deposedate nu s-a stins niciodată, nefiind desființat legal.
A considera, într-o dispoziție a legii, că imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar însemna să se recunoască acestei legi un efect constitutiv de drept de proprietate al statului, ceea ce presupune fie un efect retroactiv a legii, fie recurgerea la un mod de transformare a proprietății persoanei fizice în proprietate de stat, pe care Constituția din 1991 nu îl recunoaște și care, de aceea, nu poate fi acceptat (Curtea Constituțională, dec. nr. 73/19.07.1995).
Prin urmare, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu își păstrează calitatea de proprietar avută la data deposedării.
În consecință, și F. B. ce aparține Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu și-a pierdut calitatea de proprietar avută la data deposedării, dreptul de proprietate al acestuia nefiind desființat în condițiile legii.
Cum statul nu a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren, nici unitatea administrativ-teritorială . a dobândit dreptul de proprietate printr-o simplă includere a acestui teren într-o listă de inventar.
Potrivit art. 888 NCC „înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă, a certificatului de moștenitor sau în bâza unui alt act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta”.
În acest sens, și dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 stabilesc faptul că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în cartea funciară „pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis, de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil”.
Din această dispoziție rezultă că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza unui act administrativ poate avea loc numai dacă prin acel act s-a „constituit ori transmis în mod valabil dreptul de proprietate.
Constituirea nu este valabilă dacă are ca obiect imobilul altuia al cărui drept este înscris în cartea funciară, iar transmiterea este nelegală dacă nu există acordul proprietarului imobilului respectiv.
De asemenea, art. 121 din Legea nr. 215/2001 precizează că „ domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege".
În cauză, actul administrativ emis de . care își atribuie ei înșiși în proprietate imobilul în litigiu nu are valoarea unui act prin care „s-a constituit ori transmis. în mod valabil dreptul de proprietate de la proprietarul tabular preexistent.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 885 alin. 2 NCC „drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea fundară, cu consimțământul titularului, dat prin înscris autentic notarial""".
Și dispozițiile art. 33 din Legea nr. 7/1996 prevăd că „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale".
Din aceste dispoziții raportate și la cele ale art. 900 NCC rezultă în primul rând că dreptul de proprietate înscris în cartea funciară în folosul unei persoane există în folosul proprietarului tabular și nu se poate stinge decât prin acordul de voință al acestuia asupra constituirii sau strămutării dreptului ori în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care s-ar admite o acțiune în rectificare tabulară.
Din aceleași dispoziții raportate și la cele ale art. 557 n. 2 NCC mai rezultă că numai în cazurile anume și expres prevăzute de lege proprietatea se poate dobândi și prin efectul unui act administrativ (spre exemplu dispozițiile art. 19, 21, i ș.a. din Legea nr. 18/1991).
Niciodată însă proprietatea care este înscrisă în cartea funciară în folosul unei persoane nu poate fi dobândită prin act administrativ de o altă persoană.
Cum dreptul de proprietate al Fondului a fost practic radiat cu încălcarea dispozițiilor legale susmenționate și cum . a dobândit dreptul de proprietate prin modalitățile prevăzute de lege, este un evident și grav abuz împotriva intereselor patrimoniale ale proprietarului tabular F. B. Ortodox Român al Bucovinei, ceea ce impune restabilirea legalității.
Intimata . formulat întâmpinare ( filele 13-16 dosar) prin care a solicitat respingere apelului ca nefondat.
În apărare a arătat că din punct de vedere legal si procedural, încheierea de carte funciară contestată, a fost emisă în deplină conformitate cu normele legale, opinie împărtășită și de către instanța care a cercetat fondul litigiului și solicită a fi menținută ca atare, cu atât mai mult cu cât:
Potrivit art. 29 alin. 1 si 2 din Legea nr. 7/1996, în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, daca înscrisul îndeplinește următoarele condiții:
a)este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b)indica numele pârtilor;
c)individualizează imobilul printr-un identificator unic;
d)este însoțit de o traducere legalizata, daca actul nu este întocmit în limba româna;
e)este însoțit, dupa caz, de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
În atare situație, plângerea îndreptata împotriva încheierii biroului de carte funciara, are un caracter necontencios, deoarece prin aceasta nu se urmărește stabilirea unui drept de proprietate in condiții de contradictorialitate, ci numai verificarea legalității înscrierilor în cartea funciara de către Oficiul de cadastru si "Publicitate Imobiliara - Biroul de carte funciara teritoriala .Câmpulung Moldovenesc.
Potrivit art.28 al. 1 din Legea nr.7/1996, cererea de înscriere în cartea funciara se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial si va fi însoțita de înscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. îndeplinirea condițiilor de înscriere se face printr-o verificare efectuata la momentul înregistrării cererii; de aceea, la analiza plângerii, Oficiul este obligat sa înainteze instanței si dosarul încheierii si copia cărtii funciare. Reiese, așadar ca, în soluționarea unei plângeri împotriva unei încheieri de carte funciara, instanța învestită va fi legata, definitiv, de documentația pe care s-a bazat înscrierea contestata.
În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art.205 - 208 Cod Procedură Civilă, Legea nr. 7/1996.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că atât încheierea de carte funciară nr._/28.11.2013 a BCPI Campulung Moldovenesc precum și încheierea de respingere nr._ /21.01..2014 OCPI Suceava - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Campulung Moldovenesc au fost date cu respectarea dispozițiilor legale întrucât conform situației tabulare proprietarul înscris în CF nr.3521 si 3564 F. Moldovei, din care s-a format imobilului înscris în CF_ UAT F. Moldovei este Statul Român, iar actul administrativ care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate îi este opozabil proprietarului tabular, Statul Român.
Astfel, prin încheierea nr_ /21.01..2014 a fost respinsă cererea de reexaminare a încheierii nr._/28.11.2013 a BCPI Campulung Moldovenesc, întrucât imobilul înscris în CF_ care se regăsește în lista de inventar a domeniului public al comunei F. Moldovei s-a format dintr-o parte a parcelei nr. 1420 din CF3521 și o parte a parcelei 334 din CF 3564 UAT F. Moldovei, ambele proprietatea Statului Român, iar în CF 3564 este notată acțiunea în dosar 5962/2001 a Curții de Apel Suceava.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea 7/1996 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale se înscriu în CF „ Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative va înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor”.
În baza art. 40 alin. 5 din Legea 7/1996 republicată, în cazul imobilelor proprietate publică a statului și a unităților administrativ tabulare intabularea se realizează la cererea conducătorului instituției publice centrale sau locale după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în condițiile legii, certificate pentru conformitate.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 29 alin. 1, 2 din Legea 7/1996, registratorul CF admite cererea de intabulare dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic, este însoțit de o copie a extrasului Cf pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
Din conținutul textelor de lege enunțate mai sus rezultă că registratorul are obligația de a verifica aspecte formale ale cererii de intabulare și nu aspecte care țin de fondul dreptului.
Cercetând situația tabulară a imobilului rezultă că ultimul proprietar înscris în cartea funciară este Statul Român, și nu reclamantul- apelant.
Așa cum s-a arătat anterior, registratorul de carte funciară efectuează numai un examen formal al conținutului cărții funciare, identificând ca ultim proprietar tabular înscris Statul Român, acesta, ca de altfel și instanța de judecată, neavând competența, în această procedură, de a verifica titlul cu care Statul s-a înscris anterior în cartea funciară.
Cu alte cuvinte, contrar susținerilor petentului care invocă faptul că nu există un act translativ de proprietate valabil încheiat între proprietarul tabular înscris anterior în CF nr.3564 și Statul Român care și-a înscris dreptul fără acordul proprietarului imobilului instanța reține că verificările cu privire la aceste aspecte exced atribuțiilor registratorului de CF investit cu prezenta cerere.
În acest cadru procesual, instanța nu analizează aspecte care țin de verificarea legalității și temeiniciei actelor juridice care au stat la baza înscrierii anterioare a dreptului de proprietate în CF, petentul având în acest sens posibilitatea de a investi instanța de judecată, pe calea unei acțiuni de drept comun sau a unei acțiuni în rectificare tabulară.
Întrucât, potrivit dispozițiilor legale sus-citate,”înscrierea unui drept în cartea funciară se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută” și cum ultimul proprietar tabular este Statul Român, numai acesta din urmă poate să invoce vreo piedică la intabulare bazată pe aspectele invocate de apelant privind titularul cererii de intabulare, iar nu apelantul.
Nefiind dovedită așadar calitatea de ultim proprietar tabular sau pierderea titlului Statului și redobândirea de către apelant a dreptului de proprietate acesta nu poate invoca prin urmare aspecte ce țin de valabilitatea titlului intimatei.
Pentru toate considerentele învederate, în baza art. 477 al.1, art. 479 al. 1 teza I, art. 480 alin.1 din noul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către apelantul reclamant F. B. ORTODOX ROMÂN AL BUCOVINEI-Suceava, ..14, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.553/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă . F. Moldovei, jud Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. A. G. D. L. A.
Red G.D.
Jud.fond M. D.
Tehnored.L.A.
4 ex./18.11.2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 671/2014. Tribunalul SUCEAVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 455/2014. Tribunalul... → |
|---|
