Pretenţii. Decizia nr. 1003/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1003/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 4022/314/2012
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1003
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA_ 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR.42 SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ..13, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 5678 din data de 26.11.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S. C., domiciliat în mun. Suceava, .. 12, scara A, ..
Dezbaterile asupra cauzei civile în fond au avut loc în ședința publică din data de 30 APRILIE 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, 07 MAI 2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 21.05.2012, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava a chemat-o în judecată pe pârâta S. C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata debitelor restante acumulate în perioada noiembrie 2008- februarie 2012, în sumă totală de 5532,17 lei reprezentând cheltuieli de întreținere (2711,62 lei), penalități de întârziere aferente (1110) și cheltuieli cu reabilitarea termică a blocului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, astfel cum rezultă din listele de plată din perioada noiembrie 2008 – februarie 2012, afișate lunar la scara blocului, necontestate, debitele restante ale pârâtei, conform ultimei liste de plată din luna februarie 2012, sunt în sumă de 5532,17 lei (109,61+2602,01+1710+1110,55).
În drept, reclamanta a invocat disp. art. 50 din Legea nr. 230/2007, art. 32 din HG nr. 1588/2007.
În dovedire, a depus la dosar copiile listelor de plată lunare (f.4-43).
La data de 28.09.2012, reclamanta a depus precizări la acțiune (f.46), în sensul că obligația de plată a pârâtei este de 7133,24 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante (2711,62 lei), penalități de întârziere aferente (2711,62 lei) și cheltuieli cu reabilitarea termică a blocului (1710 lei).
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare (f.59), prin care a arătat că a achitat sume semnificative în contul debitului restant, iar în anul 2009 a făcut un împrumut pentru realizarea lucrării de hidroizolație pe acoperișul apartamentului în care locuiește, iar suma de peste 3000 lei pentru realizarea acestei lucrări a suportat-o singură, chiar dacă a discutat cu reprezentanții reclamantei, solicitând ca toți vecinii să participe la această lucrare comună.
A mai arătat pârâta că în luna noiembrie 2009 a început lucrarea de reabilitare termică, iar suma care i-a revenit ca plată a fost greu de achitat în totalitate, întrucât venitul total al familiei compuse din 4 persoane este de 1600 lei/lună.
La data de 05.02.2013, reclamanta a depus precizări la acțiune (f.85), în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 2711,62 lei cu titlu de cote contribuții restante la cheltuielile asociației de proprietari pe perioada aprilie 2009-februarie 2012, la plata sumei de 2711,62 lei cu titlu de penalizări de întârziere aferente și a sumei de 1710,00 lei cu titlu de cheltuieli cu reabilitarea termică a blocului, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta a depus la dosar precizări, în sensul că din suma totală datorată trebuie scăzută suma de 3403,40 lei reprezentând valoarea lucrării de hidroizolație efectuată la terasa aferentă spațiului comun și care ar fi trebuit suportată de toți locatarii prin intermediul Asociației de Proprietari.
Totodată, pârâta a arătat că înțelege să conteste cuantumul penalităților de întârziere întrucât din înscrisurile depuse nu rezultă modul de calcul a acestor penalități și având în vedere că în perioada aprilie 2009 – februarie 2012 a mai făcut plăți către Asociație.
Referitor la suma de 1710 lei reprezentând cheltuieli pentru reabilitarea termică a blocului, pârâta a apreciat că reclamanta nu are calitatea de a solicita în instanță plata acestor sume întrucât este vorba despre lucrări executate între Primăria Suceava și firmele de execuție, contract în raport de care Asociația are calitatea de terț.
Cu privire la debitul principal, pârâta a arătat că mai are de achitat suma de 500 lei, solicitând o eșalonare la plată cu privire la această sumă.
La termenul de judecată din data de 19.03.2013, instanța a calificat cererea pârâtei privind suma de 3403,40 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de hidoizolație suportată de ea, ca fiind o cerere reconvențională, pe care pârâta a timbrat-o cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 143 lei și timbru judiciar de 2 lei.
Pârâta a solicitat încuviințarea probei cu martorii A. T. și P. N. A., probă încuviințată și administrată de instanță, declarațiile martorilor fiind atașate separat la dosar (f. 154, 172).
Prin sentința civilă nr. 5678 din data de 26.11.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ , s-a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte, invocată de pârâta-reclamantă, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată de reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ..13, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă S. C., domiciliată în mun. Suceava, ..12, ., jud. Suceava.
S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă S. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava.
Pârâta-reclamantă a fost obligată la plata către reclamanta-pârâtă a sumei totale de 4.421,62 lei alcătuită din suma de 2711,62 lei reprezentând penalități de întârziere și suma de 1710 lei reprezentând cota-parte de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinței.
Reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 3403,4 lei reprezentând lucrări hidroizolație.
S-a constatat că a operat compensarea parțială între obligațiile reciproce ale părților de 4.421,62 lei, respectiv 3403,4 lei, până la concurența sumei de 3403,4 lei.
Pârâta-reclamantă S. C. a fost obligată la plata către reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava a restului rămas necompensat de 1018,22 lei.
Reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata către pârâta-reclamantă S. C. a sumei de 495 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prin prisma excepției invocate de către pârâta reclamată, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte, invocată de pârâta-reclamantă, instanța reține că în baza mandatului dat de reclamantă (f. 185), Municipiul Suceava a încheiat contractul de lucrări nr._ din 5.10.2009 cu ..L. (filele 109-118), având ca obiect reabilitarea termică a blocului 12 . în . 2), potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 18/2009. Așadar, reclamanta-pârâtă nu are calitatea de terț față de acest contract.
De asemenea, conform art. 21 din O.U.G. nr. 18/2009, asociația de proprietari: c) constituie fondul de reparații pentru asigurarea finanțării cotei-părți care îi revine în vederea executării lucrărilor de intervenție. Conform art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Așadar, titlul legal de plată al cotelor de contribuție aferente fondurilor din asociația de proprietari îl reprezintă listele de plată (f. 77), conform art. 46 din Legea nr. 230/2007, iar în ceea ce privește sumele datorate pentru lucrările de reabilitare termică, pârâta-reclamantă a achitat parțial suma (3000 lei), recunoscând datoria către Asociație, contestând calitatea acesteia doar pentru restul de 1710 lei.Față de aceste considerente, instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte, invocată de pârâta-reclamantă.
Pe fondul cauzei, pârâta-reclamantă S. C. locuiește în apartamentul situat în Suceava, .. 12, ., arondat Asociației de Proprietari nr. 42 Suceava, pârâta-reclamantă beneficiind de serviciile prestate de furnizorii de utilități.
Potrivit art. 25 din H.G. nr.1588/2007, pârâta-reclamantă este obligată la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune. Titlul legal de plată al cotelor de întreținere îl reprezintă listele de plată, conform art.25 alin.1 din H.G. nr.1588/2007 și art. 46 din Legea 230/2007, membrii asociației având obligația de a achita sumele în termen 20 de zile de la afișarea listei. În caz de neplată, proprietarii pot fi acționați în justiție de către Asociația de Proprietari (art.50 alin.1 din Legea 230/2007).
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea nr.230/2007, intrată în vigoare în august 2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Din centralizatorul listelor de calcul al cheltuielilor comune,din listele de plată depuse la dosar, chitanțele depuse pârâta-reclamantă și precizările reclamantei Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava, rezultă că în cursul litigiului pârâta – reclamantă a achitat sumele reprezentând restanță de plată în contul cheltuielilor de întreținere pentru perioada aprilie 2009 – februarie 2012. Referitor la aceste aspecte, reclamanta și-a modificat acțiunea solicitând doar obligarea pârâtei la plata sumei de 2711,62 lei cu titlu de penalități aferente obligației principale și la plata sumei de 1710 lei cu titlu de cheltuieli cu reabilitarea termică a blocului.
Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate de reclamantă, în cuantum de 2711,62 lei, aferente debitului restant pe perioada aprilie 2009 – februarie 2012, din dispozițiile legale (art.25 din H.G. nr. 1588/2007) reiese că, în măsura în care proprietarii de apartamente nu plătesc cotele de întreținere care le revin potrivit listelor de plată, asociația poate aplica penalități de întârziere, dar numai în condițiile în care există o hotărâre a Adunării Generale a asociației în acest sens.
În plus, pentru a fi valabile, hotărârile adunării generale trebuie să respecte condițiile de cvorum și majoritate legale, conform art.14 din H.G. nr. 1588/2007. De asemenea, art. 49 din Legea nr.230/2007, intrată în vigoare în august 2007, prevede că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În prezenta cauză instanța de fond a reținut că, prin Hotărârile Adunării Generale a proprietarilor din cadrul Asociației de proprietari nr. 42 Suceava s-a statuat ca procentul penalităților percepute în caz de întârziere să fie de 0,2 % pe zi de întârziere astfel cum rezultă din procesul verbal din 10.04.2009 (f. 61), din procesul verbal din 25.03.2010 (f. 66), din 18.02.2011 (f.69) și din 22.02.2012 (f.47) privind hotărârea Adunării Generale a proprietarilor din cadrul Asociației de proprietari nr.42 Suceava.
De asemenea, instanța de fond a constatat că penalitățile de întârziere au fost calculate cu respectarea prevederilor art.49 al.1 din Legea nr.230/2007, în sensul că nu depășesc procentul maxim admis de lege de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, iar suma penalizărilor nu depășește debitul la care s-au aplicat. Acest aspect rezultă din fișa ce cuprind calculul penalităților (f.126). Totodată, pârâta-reclamantă a arătat că este de acord cu modul de calcul al penalităților (f. 179).
În ceea ce privește suma de 1710 lei reprezentând cota-parte de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinței, instanța reține că prin contractul de mandat nr. 14 din 09.04.2009 încheiat, în baza art. 10 din O.U.G nr. 18/2009, între Asociația de proprietari nr. 42 Suceava și Municipiul Suceava prin primar, reclamanta, în calitate de beneficiar al investiției, a împuternicit coordonatorul local - mandatarul să stabilească și să efectueze măsurile ce se impun în condițiile și cu respectarea prevederilor O.U.G. nr.18/2009 pentru creșterea performanței energetice a blocului de locuințe în discuție.
Prin actul adițional nr.1 la contractul de mandat menționat înregistrat la 18.06.2009 la reclamanta Asociata de Proprietari nr. 42 la, în baza Hotărârii Adunării Generale a Proprietarilor din 10.04.2009, și-a exprimat acordul pentru executarea lucrărilor de intervenție la blocul de locuințe din .. 12, .,B, valoarea lucrărilor de intervenție fiind de 520,0 mii lei, cota parte ce revenea Asociației fiind de 104,0 mii lei.
Instanța de fond a reținut că Asociația de proprietari nr. 42 a solicitat includerea în programul anual de reabilitare termica a blocului de locuințe-condominiu în baza procesul verbal din data de 10.04.2008 privind ședința Adunării Generale în care s-a discutat și aprobarea pentru includerea în lista priorități a imobilelor care necesită reabilitare termică (f. 191). S-a menționat în acest proces verbal ca s-a obținut acordul privind reabilitarea termică, fiind atașate tabelele nominale de la filele 81. Din tabelul de la fila 81 rezultă că și pârâta-reclamantă a semnat tabelul, astfel încât a fost de acord cu lucrările de reabilitare și s-a obligat să achite 20% din contravaloarea lucrărilor.
În baza mandatului dat de reclamantă, Municipiul Suceava a încheiat contractul de lucrări nr._ din 5.10.2009 cu ..L. (filele 109-118), având ca obiect reabilitarea termică a blocului 12 . în . 2). După efectuarea lucrărilor de anvelopare, a fost calculată cota de 20% ce trebuia achitată de Asociația de proprietari nr. 42 Suceava, pentru fiecare proprietar de apartament (filele 77-80).
Potrivit art. 16 din Legea nr. 230/2007 și art. 12 B lit. d) din H.G. nr. 1588/2007, pârâta este obligat să ia măsuri pentru consolidarea sau modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică și eficiența energetică, potrivit prevederilor legale, și să achite cota-parte din costurile aferente. Titlul legal de plată al cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari îl reprezintă listele de plată, conform art. 25 alin. 1 din H.G. nr. 1588/2007 și art. 46 din Legea nr. 230/2007.
De asemenea, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, asociațiile de proprietari înștiințate se pot înscrie în programul local prin solicitare scrisă înregistrată la coordonatorul local în a cărui arie de competență este amplasat blocul de locuințe, solicitarea asociației urmând a fi însoțită de contractul de mandat semnat, hotărârea privind înscrierea în programul local, adoptată în adunarea generală cu acordul majorității proprietarilor și lista proprietarilor din imobil. Finanțarea executării lucrărilor de intervenție se asigură astfel: a) 50% din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței; b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale și/sau din alte surse legal constituite; c) 20% din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite (art. 13).
Conform art. 21 din O.U.G. nr. 18/2009, asociația de proprietari: a) aprobă în adunarea generală a proprietarilor înscrierea în programul local; b) semnează contractul de mandat cu coordonatorul local, prin care îl mandatează pe acesta să stabilească măsurile și acțiunile ce se impun, în condițiile și cu respectarea prezentei ordonanțe de urgență, pentru creșterea performanței energetice a blocului de locuințe; c) constituie fondul de reparații pentru asigurarea finanțării cotei-părți care îi revine în vederea executării lucrărilor de intervenție; d) participă la recepția la terminarea lucrărilor, precum și la recepția finală.
Pentru pârâta-reclamantă S. C., proprietarul apartamentului nr.13, . stabilit că trebuie să achite, pentru reabilitarea termică a blocului, o valoare totala de 4710 lei (conform înscrisurilor de la fila 77 coroborate cu înscrisul de la f. 78-80 dosar). Acesta a achitat suma parțial (3000 lei) recunoscând în mod implicit debitul datorat și calitatea reclamantei-pârâte de a solicita acest debit, rămânându-i un rest de plată de 1710 lei,. De asemenea, la termenul din 22.10.2013, pârâta-reclamantă solicitând compensarea sumei privind reabilitarea termică cu cele solicitate în cererea reconvențională, a recunoscut în mod implicit datoria.
În ceea ce privește suma de 3403,4 lei reprezentând lucrări de hidroizolație solicitată de pârâta-reclamantă prin cererea reconvențională, instanța reține că pârâta-reclamantă a achitat suma de 3403,4 lei societății . reprezentând factura nr._ din 14.09.2007 (f. 98) privind lucrări de execuție hidroizolație la terasa blocului. Înscrisurile depuse la dosar se coroborează cu declarația martorului A. T. (f. 154), din care rezultă că societatea menționată a efectuat lucrări de hidroizolație la terasa blocului din . care locuiește pârâta-reclamantă, la solicitarea acesteia care a fost nevoită să efectueze lucrările din cauza infiltrațiilor. Martora P. N. A. (f. 172) a confirmat faptul că degradările produse la locuința pârâtei-reclamante s-au produs deoarece de terasa blocului nu era bine izolată și că pârâta-reclamantă a efectuat reparațiile la terasa blocului din propriile resurse.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 230/2007 modif., proprietarii sunt obligați să ia măsuri pentru consolidarea sau modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică și eficiența energetică, potrivit prevederilor legale.
În acest sens art. 45 alin.3 din Lg. nr. 230/2007 modif., prevede că „proprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe și un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune, iar comitetul executiv va pregăti și va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației de proprietari. Plățile pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune se vor face din fondul de reparații”. Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
În prezenta cauză, este necontestat faptul că pârâta-reclamanta în calitate de proprietar al apartamentului nr. 13 . etajul 4 a efectuat anumite lucrări de reparații în regie proprie asupra terasei blocului (f. 98), fără a avea acordul Asociației și al proprietarilor (f. 183), însă lipsa acestui acord nu înlătură obligația proprietarilor de a contribui la repararea și îmbunătățirea proprietății comune, reclamanta-pârâtă urmând a le achita din fondul de reparații anual constituit de Asociație, astfel cum reiese din listele de plată (f. 11-43).
În consecință, față de cele reținute de mai sus și în temeiul art. 46 și art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, s-a admis în parte cererea astfel modificată și pârâta-reclamantă a fost obligată la plata către reclamanta - pârâtă a sumei de 4421,62 lei, alcătuită din suma de 2711,62 lei reprezentând penalități de întârziere și suma de 1710 lei reprezentând cota-parte de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinței.
De asemenea, s-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă S. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava, reclamanta-pârâtă fiind obligată la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 3403,4 lei reprezentând lucrări hidroizolație.
Față de obligațiile reciproce ale părților, conform art. 1143 C.civ., art. 1144, art. 1145 C.civ., s-a constatat că a operat compensarea parțială între obligațiile reciproce ale părților de 4.421,62 lei, respectiv 3403,4 lei, până la concurența sumei de 3403,4 lei și va obliga pârâta-reclamantă S. C. la plata către reclamanta-pârâtă Asociația de Proprietari nr. 42 Suceava a restului rămas necompensat de 1018,22 lei.
În baza art. 274, art. 276 C.pr.civ., reclamanta-pârâtă a fost obligată la plata către pârâta-reclamantă S. C. a sumei de 495 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.42 SUCEAVA – prin reprezentant legal, criticând sentința civilă pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că, instanța de fond a încălcat dispozițiile legale imperative impuse de legiuitor pentru ca o cerere reconvențională să poată fi judecata pe fond cu cererea principală, motiv de casare prevăzut de art.488 pct.5, C pr.civ respectiv art,. 304 pct.5 C.pr.civ.vechi.
Astfel, potrivit art.209(4), C.pr.civ, in vigoare la data introducerii cererii reconvenționale (19.03.2013), cererea reconvenționala se depune sub sancțiunea decăderii odată cu întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen de judecata, iar conform art. 119(3) din vechiul cod de procedura civila cererea reconvenționala se depune odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu in prima zi de înfățișare. Potrivit art.l85() C.pr.civ nou, neexecutarea unui drept procesual in termen, se sancționează cu decăderea, in afara de cazul in care legea dispune altfel J. actul de procedura făcut peste termen este lovit de nulitate iar conform iar conform art.103 (1) C pr.civ vechi, neîndeplinirea oricărui act de procedura in termenul legal atrage decăderea, afara de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de voința ei. In fine, potrivit art.l77(2), C.pr.civ nou nulitatea nu poate fi acoperita daca a intervenit decăderea ori o alta sancțiune procedurala sau daca se produce ori subzista o vătămare.
In cauza, cererea reconvențională a fost depusa la dosar la al 4-lea termen de judecata din 19.03.2013 si fără ca parata intimata sa probeze ca este exceptata de la prevederile citate ori ca a fost împiedicata dintr-o împrejurare mai sus de voința ei pentru a o formula .
Așa încât, in mod greșit, instanța de fond a hotărât judecarea cererii reconvenționale odată cu cererea principala in loc sa dispună anularea acesteia.
De aceea, in temeiul art.496, raportat la art.488 pct.5, C.pr.civ, respectiv art.312 raportat la art.304 pct.5 Cod pr.civ.vechi, a solicitat admiterea recursului și să se dispună casarea în parte a sentinței în sensul anularii cererii reconvenționale și menținerii dispozițiilor cu privire la soluționarea cererii principale.
Instanța de fond a încălcat dispozițiile legale imperative cu privire la obligativitatea comunicării Cererii reconvențională, motiv de casare prev. de art.488 pct.5 C.pr.civ respectiv art.304 pct.5 Cod pr.civil vechi.
Potrivit art.209(5) C.pr.civ. respectiv art.114 C.pr.civ vechi, instanța de fond avea obligația ca prin încheierea de ședința din 19.03.1013, când a calificat înscrisul paratei intimate denumit "concluzii", aflat la fila 101 dosar, ca fiind o cerere reconvențională, sa dispună si comunicarea acestuia, împreună cu actele doveditoare, pentru a avea posibilitatea formulării apărărilor ce se impuneau in cauza. Insa, in mod voit sau din neglijenta judecătorului cauzei nu a procedat astfel dispunând, din oficiu, judecarea pe fond a cererii reconvenționale.
Procedându-se ca atare nu i s-a dat șansa formulării unor apărări pertinente in cauza si pe cale de consecința s-au încălcat principiul contradictorialității si dreptului la apărare.
De aceea, in temeiul art.496,498 (2) C.pr.civ.,si art.312 C.pr.civ vechi, a solicitat admiterea recursului și a se dispune casarea sentinței cu trimiterea dosarului la aceeași instanța in vederea rejudecării cererii reconvenționale cu menținerea dispozițiilor prin care s-a hotărât admiterea cererii principale.
Instanța de fond a încălcat prevederile art.34 si 37 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari potrivit cărora, lucrările de reparații asupra proprietății comune, cum este și terasa blocului în discuție, se executa numai prin contractarea acestora de către conducerea asociației de proprietari cu firmele de profil respective. Cum rezultă din probatoriul de la dosar, contrar prevederilor citate, pârâta intimata din propria inițiativa si pe riscul său s-a substituit competentelor stabilite de legiuitor in sarcina conducerii asociației si a contractat în numele ei lucrarea de reparații respectivă.
Mai mult, în loc să se adreseze într-un termen rezonabil conducerii asociații de proprietari în vederea recuperării pretinselor lucrări de reparații, parata intimata după 7 ani de la finalizarea acestora s-a adresat direct instanței de judecata ceea ce denota in mod vădit reaua sa credința în executarea drepturilor procesuale.
De ceea, in temeiul art.496 raportat la art.488 pct.8 C.pr.civ. respectiv art.312 raportat la art.304 pct.9 C.pr.civ vechi, a solicitat admiterea recursului și casarea în parte a sentinței atacate in sensul respingerii ca nefondată a cererii reconvenționale și menținerii dispozițiilor cu privire la cererea principală.
Intimata pârâtă deși legal citată nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare însă, la termenul de judecată din data de 30.04.2014, apărătorul ales al acesteia, avocat B. A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, potrivit celor consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data anterior menționată.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, a probelor administrate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Referitor la cererea principală, astfel cum a fost precizată, tribunalul reține că aceasta a primit o corectă dezlegare, întrucât în mod temeinic și legal, judecătorul fondului a reținut că, în baza art. 25 din H.G. nr.1588/2007, pârâta-intimată este obligată la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune, rezultând din listele de plată, iar potrivit art.25 alin.1 din H.G. nr.1588/2007 și art. 46 din Legea 230/2007; că actele depuse la dosar coroborate cu susținerile ambelor părți, converg spre concluzia corectă, că pe parcursul derulării litigiului, pârâta – reclamantă a achitat sumele reprezentând restanță de plată în contul cheltuielilor de întreținere pentru perioada aprilie 2009 – februarie 2012.
Acesta este contextul care explică modificarea acțiunii de către reclamantă, solicitând doar obligarea pârâtei la plata sumei de 2711,62 lei cu titlu de penalități aferente obligației principale și la plata sumei de 1710 lei cu titlu de cheltuieli cu reabilitarea termică a blocului.
În mod just judecătorul fondului a statuat că art.25 din H.G. nr. 1588/2007 dă posibilitatea asociației de proprietari, să aplice penalități de întârziere, dar numai în condițiile în care există o hotărâre a Adunării Generale a asociației în acest sens, iar potrivit art. 49 din Legea 230/2007, aceste penalități nu pot fi mai mari de 0,2% pe zi de întârziere, și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Cum procesele verbale din 10.04.2009 depus la fila 61 dosar fond, procesul verbal din 25.03.2010 de la fila 66, cel din 18.02.2011 - fila 69 și din 22.02.2012 fila 47 privind hotărârea Adunării Generale a proprietarilor din cadrul Asociației de proprietari nr.42 Suceava relevă că penalitățile de întârziere au fost calculate cu respectarea prevederilor art.49 al.1 din Legea nr.230/2007, acesta nefiind mai mare de procentul maxim admis de lege de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, iar suma penalizărilor nu depășește debitul la care s-au aplicat, corect prima instanță a reținut cuantumul acestor penalități, de 2711,62 lei.
În plus, trebuie de precizat că la fila 179 dosar, în încheierea de ședință din 22 octombrie 2013, s-a consemnat că pârâta – reclamantă intimată este de acord cu modul de calcul al penalităților.
În ceea ce privește suma de 1710 lei reprezentând cota-parte de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinței, pârâta a solicitat compensarea acestei sume cu cea solicitată de ea prin cererea reconvențională.
În legătură cu reabilitarea termică, tribunalul constată că, după cum rezultă din înscrisurile de la filele 77 – 80 dosar fond, pârâta – reclamantă avea obligația să achite suma de 4710 lei.
Din această sumă, pârâta precizează că a achitat doar 3000 lei, rămânându-i de plată un rest de plată de 1710 lei.
Așa fiind, în mod just judecătorul fondului a raționat în sensul că efectuarea unei plăți parțiale din debitul inițial echivalează cu o recunoaștere implicită și totală a acestuia, reținând că astfel, pârâta – reclamantă a recunoscut atât debitul datorat, dar și îndrituirea reclamantei, de a solicita achitarea integrală a debitului.
Referitor la cererea reconvențională însă, tribunalul reține următoarele:
La fila 101 dosar fond se regăsește memoriul pârâtei reclamante intimate S. C., prin care aceasta arăta că suma de 1710 lei reprezintă cheltuieli pentru reabilitarea termică a blocului; că suma de 3403, 40 lei reprezintă contravaloarea lucrării de hidroizolație, pe care a suportat-o de una singură; că înțelege să conteste cuantumul penalităților de întârziere, în condițiile în care, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă modul de calcul al acestora, procentul datorat pentru fiecare zi de întârziere. Mai arată această pârâtă, că în perioada aprilie 2009 – februarie 2012 a mai făcut plăți către asociație, iar perioadele în care au fost edificate cele două lucrări au coincis.
În atare împrejurări, la termenul de judecată din 19 martie 2013 – fila 122 dosar fond, în lipsa reclamantei și a reprezentantului legal al acesteia, instanța a calificat cererea pârâtei privind suma de 3403, 40 lei (contravaloarea lucrărilor de hidroizolație), ca fiind o cerere reconvențională.
Reține instanța de control judiciar, că acest memoriu, calificat de către prima instanță, cerere reconvențională, nu a fost comunicat reclamantei – pârâte.
Potrivit art. 119 Cod procedură civilă, dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională, și aceasta trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
De asemenea, conform art. 114 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă, președintele va dispune în același timp, să se comunice pârâtului, odată cu citația, copii de pe cerere și de pe înscrisuri.
Raportând textele de lege sus citate la cele reținute anterior de tribunal, rezultă fără îndoială, că în speță au fost eludate aceste prevederi.
Prin necomunicarea cererii reconvenționale către reclamantă, acesteia nu i s-a asigurat dreptul la apărare în legătură cu pretențiile pârâtei – reclamante, referitoare la obligarea Asociației, la suportarea contravalorii lucrărilor de hidroizolație, în sumă de 3403, 40 lei.
Ori, una din componentele dreptului la apărare este cea referitoare la dreptul părții de a administra probele pe care le consideră oportune în combaterea pretențiilor formulate de adversar.
În condițiile în care asociația nu a luat la cunoștință de pretențiile formulate de către pârâtă, aceasta a fost pusă în imposibilitatea de a-și exprima opinia și de a propune probe în sensul celor susținute, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
Nu în ultimul rând, este de observat că, practic, cererea reconvențională cuprinde două capete de cerere: unul – vizând obligarea Asociației, la suportarea contravalorii lucrărilor de hidroizolație, în sumă de 3403, 40 lei, iar al doilea capăt se referă la compensarea sumelor datorate de pârâtă cu sumele pe care reclamanta la rândul său, le-ar datora pârâtei.
Ori, acest capăt de cerere depinde de modul de soluționare al capătului de cerere privind obligarea obligarea Asociației, la suportarea contravalorii lucrărilor de hidroizolație, în sumă de 3403, 40 lei.
Față de aceste considerente, tribunalul constată că motivul de recurs formulat de reclamanta – pârâtă asociația de proprietari 42 Suceava, referitor la faptul că instanța de fond avea obligația ca prin încheierea de ședință din 19.03.1013, când a calificat înscrisul paratei intimate denumit "concluzii", aflat la fila 101 dosar, ca fiind o cerere reconvențională, să dispună și comunicarea acestuia, împreună cu actele doveditoare, pentru a avea posibilitatea formulării apărărilor ce se impuneau in cauza, și că neprocedându-se în acest fel, nu i s-a dat șansa formulării unor apărări pertinente în cauză, încălcându-se și principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare, este întemeiat.
De altfel, potrivit art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2.
Conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În speță, așa cum arătam anterior, necomunicarea cererii reconvenționale către reclamantă a produs acesteia o vătămare, constând în aceea că reclamanta a fost lipsită de dreptul de apărare, fiind în imposibilitatea de a administra probe cu privire la pretențiile pârâtei din cererea reconvențională.
Față de cele ce preced, în considerarea art. 304 pct. 5 și 9 raportat la art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa în parte sentința civilă nr. 5678 din 26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă S. C..
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va proceda la comunicarea cererii reconvenționale către reclamanta – pârâtă, va pune în discuția părților necesitatea administrării probelor pe care le consideră oportune în soluționarea acesteia, inclusiv proba cu înscrisuri și eventuala expertiză contabilă, va statua asupra compensării solicitată de către pârâtă, apreciind dacă sunt întrunite cumulativ, condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite recursul formulat de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.42 SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ..13, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 5678 din data de 26.11.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S. C., domiciliat în mun. Suceava, .. 12, scara A, ..
Casează în parte sentința civilă nr. 5678 din 26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă S. C..
Menține dispoziția referitoare la admiterea în parte a acțiunii principale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 07 MAI 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. G. F. C. M.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. fond. C. A.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./18.06.2014.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 341/2014. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 58/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
