Acţiune în constatare. Decizia nr. 1121/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1121/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 2365/314/2014
Dosar nr._ - acțiune în constatare–
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1121
Ședința publică din 17 septembrie 2015
Președinte: F. L.
Judecător: D. D.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanții P. M. M. și P. E., reprezentați prin avocat S. S., cu sediul în mun. Suceava, .. 10, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 5566 din 21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. A., domiciliată în ., județul Suceava, H. V., cu același domciiliu, nr. 784 și C. C., la familia H. V., cu același domiciliu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, după care:
Prezentă în instanță, avocat S. S., a învederat instanței faptul că nu mai acordă asistență juridică reclamanților apelanți, întrucât aceștia nu au timbrat.
În conformitate cu disp. art. 131 Noul Cod procedură civilă, instanța a procedat la verificarea competenței și, în conformitate cu dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă se declară competentă din punct de vedere general, teritorial și material să soluționeze prezenta cauză.
Instanța în temeiul disp. art. 482 raportat la art.208 alin.2 NCPCIV constată că intimații sunt decăzuți din dreptul de a mai ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu au depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege și că de asemenea nu au solicitat în temeiul disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă judecarea cauzei și în lipsă.
Invocă, din oficiu, excepția netimbrării apelului, avându-se în vedere faptul că apelanții au fost citați cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 454 lei, însă aceștia nu și-au îndeplinit obligația și rămâne în pronunțare cu privire la aceasta în conformitate cu disp. art. 394 din Noul Cod de procedură civilă.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra excepției de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 04.03.2014 (filele 3-6), reclamanții P. M.-M. și P. E., au chemat în judecată pe pârâții N. A., H. V. și C. C., solicitând instanței ca în baza probelor care se vor administra, să hotărască următoarele:
- să se constate că reclamanții au dobândit prin prescripția achizitivă de scurtă durată (de 10 ani), fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 1895 - 1899 V.C.civ., dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.342 mp, situat pe raza satului Hânțești, . p.f. 2214 și 2213, învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală, precum și asupra casei de locuit cu dependințele edificate pe acest teren, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că terenul care formează obiectul acțiunii de față este reprezentat de suprafața de 1.342 mp teren situat pe raza satului Hânțești. corn. Hânțești. identic cu p.f. 2214 și 2213, învecinat cu: B. C., Vilhem loan, uliță și șoseaua comunală.Terenul este afectat de una casă de locuit cu dependințele aferente.
Mai arată că la data de 19.08.2002 reclamanții au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare intitulat „Proces-verbal" cu pârâtul C. C., moștenitor al def. C. D. și A., având și acordul fraților săi, pârâtele N. A. și H. V., prin care au dobândit terenul în suprafață de 1.342 mp, casa de locuit și anexele din satul Hânțești, ., plătind prețul de_ lei ROL.
Precizează că imobilele în litigiu provin de la def. C. D. și A..
Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1637/793 din 12.10.1957 de fostul notariat Principal de Stat, vânzătorii A. V. a I. și A. M. a V. au transmis cumpărătorilor C. D. a G. și C. A. a D. dreptul de proprietate asupra imobilului constând în suprafața 1.342 mp teren împreună cu casa și dependințele situate pe acest teren învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală, contra prețului de 5.000 lei.
Vânzătorii A. V. a I. și A. M. a V. dobândiseră în proprietate aceste imobile prin cumpărare de la I. A. S. conform actului autentificat de Tribunalul D. cu nr. 1363/19.04.1929, transcris la nr. 2706/19.04.1929 la Tribunalul D..
Potrivit autorizației pentru executarea de lucrări nr. 47/9.08.1967, defunctul C. Gh. D. a obținut autorizarea executării lucrărilor de construcție a unui grajd în loc. Hânțești, jud. Suceava. Prin Autorizația pentru executarea de lucrări nr. 33/24.05.1968, defunctul C. Gh. D. a fost autorizat pentru executarea lucrărilor de construcție a unei case de locuit în loc. Hânțești, jud. Suceava, iar prin Autorizația pentru executare de lucrări nr. 41/10.06.1982 a dobândit dreptul de a executa lucrări de reparații la grajd prin refacerea peretului din spate și învelitoarea.
De la data încheierii antecontractului reclamanții au intrat în posesia imobilelor transmise de C. C..
Potrivit Certificatului fiscal nr. 3513/3.12.2013 eliberat de Primăria . că reclamanții figurează înscriși în evidențele agricole ale Primăriei . casă de locuit și anexe construite în anul 1968 și cu suprafața de 1.342 mp teren situat în intravilanul satului Hânțești, precum și faptul că nu reiese din evidențele Primăriei . bunuri ar fi confiscate, sechestrate sau trecute în proprietatea statului în temeiul vreunui act normativ.
Adeverința nr. 3514/3.12.2013 eliberată de Primăria . că reclamanții figurează înscriși în registrul agricol voi. V, fila 85 - . de 1.342 mp teren, precum și faptul că pentru această suprafață nu există vreo hotărâre adoptată de Consiliul Local al comunei Hânțești de trecere în domeniul public sau privat al comunei.
Astfel, art. 1895 - 1899 V.C.civ. reglementează uzucapiunea de 10 până la 20 de ani sau uzucapiunea scurtă, iar art. 1895 V.C.civ. statuează că "cel ce câștigă cu bună-credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuiește în raza teritorială a tribunalului unde se află nemișcătorul, și prin 20 de ani, dacă locuiește afară din acea rază teritorială".
Apreciază că sunt întrunite condițiile uzucapiunii scurte, având în vedere că posesia subsemnaților este una utilă, de bună-credință și se întemeiază pe un just titlu.
Mai arată că în mod greșit reclamanții au crezut până în prezent că au dobândit bunurile imobile în litigiu de la un veritabil proprietar, în condițiile în care nu au cunoscut că defunctul C. D. și, respectiv moștenitorii acestuia, nu obținuseră titlu de proprietate în baza L. 18/1991 pentru terenul de 1.342 mp. Li s-a prezentat contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1637/793 din 12.10.1957 de fostul Notariatul Principal de Stat, reclamanții au avut convingerea, întemeiată pe bună-credință din partea lor, în înțelesul art. 1898 V.C.civ., că antecesorii vânzătorului, defunctul C. D. și A., au fost proprietari ai realității imobiliare vândute, moștenită prin retransmitere și că au dobândit aceste bunuri având toate însușirile cerute de lege spre a li se putea transmite proprietatea.
Mai mult, potrivit art. 1898 al. 2 V.C.civ. este suficient ca buna-credință să fi existat în momentul intrării în posesia imobilului (mala fides superveniens non nocet), reaua-credință care survine în cursul posesiei nedăunând posesorului.
Pe de altă parte, procesul-verbal încheiat cu C. C. (care are la bază contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1637/793 din 12.10.1957), de care se prevalează în cauza de față, prezintă caracterele juridice necesare pentru a constitui un just titlu.
Actele pe care și-au întemeiat convingerea că au contractat cu adevăratul proprietar au valoarea unui titlu translativ viciat, având în vedere că, aparent, aceste acte îndeplinesc condițiile transferului dreptului de proprietate, dar, în realitate, li s-a transmis doar posesia bunurilor. Aceasta, în contextul în care pentru terenul de 1.342 mp nu s-a obținut reconstituirea dreptului de proprietate în baza L. 18/1991.
Astfel, titlul de care se prevalează provine de la un non dominus.
Având în vedere că toți pârâții locuiesc în raza teritorială a tribunalului unde se află nemișcătorul, sunt întrunite condițiile uzucapiunii scurte, respectiv de 10 ani, fiind o prescripție de favoare tăcută posesiei de bună-credință exercitată de reclamanți. Cum actele de care se prevalează nu provin de la verus dominus, dar pot fi apreciate ca fiind just titlu, fiind de bună-credință la momentul intrării în posesia imobilelor, cum posesia lor este una nestingherită, exercitată în mod continuu, public, sub nume de proprietar, apreciază că au dobândit prin prescripția achizitivă de scurtă durată (10 de ani) dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.342 mp, situat pe raza satului Hânțești, corn. Hânțești, identic cu p.f. 2214 și 2213, învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală, precum și asupra casei de locuit cu dependințe edificate pe acest teren.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1895 - 1899 C.civ. 1864 .
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar, proba cu martori, cu teza probatorie vizând buna lor credință și posesia utilă exercitată asupra imobilelor, interogatorii pârâți.
Văzând și disp. art. 1050 C.pr.civ., precizează că deține imobilele de la data încheierii antecontractului, 19.08.2002. Imobilele nu sunt înscrise în cartea funciară, terenul de 1.342 mp fiind identificat potrivit planului de situație întocmit la 06.09.2004 cu p.f. 2214 și 2213, valoarea sa de impozitare fiind de 54 lei; valoarea de impozitare a construcțiilor este de 16.000 lei.
Potrivit Certificatului fiscal 3513/2013, figurează cu imobilele în registrul agricol, vol. V, fila 85, terenul nefăcând parte din domeniul public sau privat al comunei Hânțești, potrivit adeverinței nr. 3514/2013.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: proces verbal din data de 19.08.2014 (fila 8), plan de situație din data de 06.09.2004 (fila 9), adeverința nr. 3514/2013 (fila 10), certificat fiscal nr.3513 din 3.12.2013 (fila 11), certificat de moștenitor ( fila 12), certificat de deces ( fila 13), BI P. M. – M. (fil 14), CI N. A. și H. V. ( fila 15), contract de vânzare –cumpărare ( fila16), autorizație pentru executarea de lucrări din 1967(fila 17), autorizație pentru executarea de lucrări din 1968 (fila 18), autorizație pentru executarea de lucrări din 1982 (fila 19), certificat de deces Cintiuc D. ( fila 20), certificat de naștere C. A. și certificat de căsătorie N. I. (fila 21), certificat de naștere C. V. și certificat de căsătorie H. N. (fila 22) .
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 908 lei, astfel cum reiese din chitanța . nr. 1755 din 19.03.2014 (fila 32).
La data de 08.04.2014, pârâții N. A., H. V. și C. C. au depus întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu acțiunea formulată de reclamanți, precizând totodată că la data încheierii antecontractului, respectiv 19.08.2002, reclamanții au intrat în posesia imobilelor, având posesia nestingherită.
La data de 18.06.2014, s-a depus adresă de la Primăria . se comunică faptul că suprafața de 1342 mp teren situat pe raza . obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Suceava pentru reconstiutirea dreptului de proprietate, acțiune formulată de reclamantele N. A., H. V., în contradictoriu cu Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate și Comisia comunală de fond funciar Hânțești, iar instanța prin sentința civilă nr.1797 din 10.04.2012 a respins acțiunea ca neîntemeiată. În prezent terenul se află în posesia reclamanților.
La data de 24.09.2014, s-a depus din partea Primăriei . adresă prin care se comunică că suprafața de 1342 mp teren situat pe raza . în registrul agricol reclamanții între anii 2010 -2014, iar acesta a intrat în proprietatea numiților C. D. și C. A. ( părinții pârâților) în baza contractului de vânzare – cumpărare nr.1637/793 la 12.10.1957, iar prin sentința civilă nr.1797 din 10.04.2012, s-a respins acțiunea reclamanților, ca neîntemeiată întrucât nu se face dovada dreptului de proprietate cu înscrisuri și nu se face identificarea în planul parcelar a terenului solicitat.
De asemenea au mai fost depuse la dosar din partea apărătoarei reclamanților „note de ședință” prin care arată că pârâții N. A., H. V. și C. C. au calitatea de moștenitori ai def. C. D. și A. (fiice și fiu), anexând certificate de naștere și de căsătorie pentru N. A. și certificate de naștere și de căsătorie pentru H. V.. Anexează certificatele de deces după Cîntiuc D. (cunoscut ca și C. D. sau C. D.), dec. la 09.07.2002 și după C. A. (cunoscută ca și Cîntiuc A. sau C. A.), dec. la 20.01.1991, precum și Certificatul de moștenitor eliberat după aceasta din urmă, potrivit cu care unicul moștenitor legal acceptant este C. C., fiu, fiind străini de succesiune prin neacceptare în condițiile art. 700 C.civ, H. V. și N. A., fiice și Cîntiuc D., soț. Certificatul de moștenitor face referire la o suprafață de teren de 700 mp curte provenită prin cumpărare în timpul căsătoriei cu D. (în masă incluzându-se doar cota de 1/2 din acest teren), cu actul autentificat sub nr. 1637/793 din 12.10.1957 de Notariatul Suceava transcris sub nr. 310/957.
Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1637/793 din 12.10.1957 de fostul Notariatul Principal de Stat, vânzătorii A. V. a I. și A. M. a V. au transmis cumpărătorilor C. D. a G. și C. A. a D. dreptul de proprietate asupra imobilului constând în suprafața 1.342 mp teren împreună cu casa și dependințele situate pe acest teren învecinat cu: B. C., Vilhem I.. uliță și șoseaua comunală, contra prețului de 5.000 lei. Acest contract, translativ de drept de proprietate, de la data înscrierii în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni a devenit opozabil față de terți.
Mai arată că din suprafața de 1.342 mp cumpărată de părinții pârâților face parte terenul de 700 mp menționat în CM 1152/992 din 17.09.1992. Prevalându-se de calitatea de unic moștenitor după C. A. și de posesia exercitată asupra construcțiilor și terenului aferent, în litigiu, C. C., prin antecontractul de vânzare-cumpărare intitulat „Proces-verbal, datat 19.08.2002, având și acordul surorilor sale, pârâtele N. A. și H. V. (care, prin întâmpinările formulate, au achiesat la pretențiile reclamanților), transmite terenul în suprafață de 1.342 mp, casa de locuit și anexele din satul Hânțești, corn. Hânțești, jud. Suceava. De aceea a fost chemat în judecată pârâtul C. C., pentru uzucapiunea de scurtă durată. De altfel, în virtutea calității de moștenitor legal după C. D. și A., de la care provine terenul de 1.342 mp, acesta trebuie să stea în judecată în calitate de pârât.
La termenul de judecată din data de 26.09.2014, instanța a luat act că reclamanții au renunțat la proba cu interogatoriul civil al pârâților. De asemenea în baza art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 C.proc.civ., a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri precum și proba testimonială cu martorii B. O. și Acsoaiei E..
Prin sentința civilă nr. 5566 din 21 noiembrie 2014, s-a respins cererea ca neîntemeiată și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, reclamanții au solicitat instanței să se constate că au dobândit prin prescripția achizitivă de scurtă durată (de 10 ani), dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.342 mp, situat pe raza satului Hânțești, . p.f. 2214 și 2213, învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală, precum și asupra casei de locuit cu dependințele edificate pe acest teren, imobil aflat în posesia acestora încă din 19.08.2002.
Din înscrisurile depuse la dosar instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1637/793 din 12.10.1957 de fostul Notariat Principal de Stat Regiunea Suceava, vânzătorii A. V. a I. și A. M. a V. au transmis cumpărătorilor C. D. a G. și C. A. a D. dreptul de proprietate asupra imobilului constând în suprafața 1.342 mp teren împreună cu casa și dependințele situate pe acest teren învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală. (f.16)
Prin autorizația pentru executarea de lucrări nr. 33/24.05.1968, defunctul C. Gh. D. a fost autorizat pentru executarea lucrărilor de construcție a unei case de locuit în loc. Hânțești, jud. Suceava, iar prin autorizația pentru executare de lucrări nr. 41/10.06.1982 a dobândit dreptul de a executa lucrări de reparații la grajd prin refacerea peretului din spate și învelitoarea și adăpostori pentru păsări. (f.18-19)
La data de 19.08.2002 s-a încheiat între reclamantul P. M. și pârâtul C. C., moștenitor al def. C. D. și A., înscrisul sub semnătură privată intitulat „proces-verbal" având ca obiect cumpărarea casei din Hânțești, ., cu tot cu anexe și suprafață de 1.342 mp. La încheierea acestui înscris așa cum reiese din cuprinsul acestuia, au fost de față pe lângă cumpărător și vânzător, din partea cumpărătorului și soția acestuia P. E. și din partea vânzătorului, surorile acestuia N. A. și H. V.. (f.8)
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1895-1899 C Civ din 1864, arătând că sunt întrunite condițiile uzucapiunii scurte, având în vedere că posesia acestora asupra imobilului este una utilă, de bună-credință și se întemeiază pe un just titlu.
Instanța a reținut că uzucapiunea de 10 până la 20 de ani este reglementată de art. 1895 - 1899 V.C.civ. aplicabil în cauză având în vedere data începerii posesiei (potrivit art.6 alin.2 C.Civ), articolul 1895 V.C.civ. statuând că "cel ce câștigă cu bună-credință și printr-o justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuiește în raza teritorială a tribunalului unde se află nemișcătorul, și prin 20 de ani, dacă locuiește afară din acea rază teritorială".
Pentru a beneficia de efectele uzucapiunii scurte, reglementate de codul civil din 1864, este necesară îndeplinirea a patru condiții: exercitarea unei posesii asupra imobilului în termenul prevăzut de lege, de la 10 la 20 ani, posesia exercitată să fie utilă, posesorul să fi intrat în posesie printr-un just titlu și posesorul să fi fost de bună credință la data justului titlu și la data intrării în posesie.
Potrivit certificatului fiscal nr. 3513/3.12.2013 eliberat de Primăria . că reclamanții figurează înscriși în evidențele agricole cu una casă de locuit și anexe construite în anul 1968 și cu suprafața de 1.342 mp teren situat în intravilanul satului Hănțești.(f. 11)
Din declarațiile martorilor Acsoaie E. (f.85) și B. O. (f.86) a reieșit faptul că reclamanții au cumpărat în 2002 de la moștenitorii lui C., terenul și casa de pe acest teren, casă în care a locuit C. D.. De asemenea, aceștia au arătat că reclamanții locuiesc și folosesc casa încă din anul 2002 și nu au fost deranjați de nimeni, fiind cunoscuți în . ai imobilului pe care l-au cumpărat.
Având în vedere că din declarațiile martorilor audiați a reieși faptul că reclamanții sunt în posesia imobilului ce face obiectul cauzei de față, instanța va analiza în continuare dacă este îndeplinită condiția impusă de uzucapiunea scurtă, respectiv dacă reclamanții au intrat în posesia acestui imobilul printr-un just titlu.
Justul titlu trebuie să fi valabil, adică apt să producă efectele juridice avute în vedere de părți, dacă se face abstracție de lipsa calității de titular a înstrăinătorului, acesta fiind singurul viciu pe care uzucapiunea scurtă îl poate acoperi. În consecință justul titlu trebuie să îndeplinească toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege.
În cazul de față, reclamanții invocă ca just titlu, un înscris sub semnătură privată denumit "proces-verbal" încheiat între reclamantul P. M.-M. și pârâtul C. C.. Potrivit clauzelor contractuale și principiilor de interpretare prevăzute de legea civilă, instanța reține că aceasta are semnificația unui antecontract, promisiuni de vânzare – cumpărare, dat fiind faptul că pentru a fi în prezența unei convenții de vânzare – cumpărare translativă de proprietate, legea impune imperativ ca acordul de voință al părților să fie concretizat în formă autentică.
Sub acest aspect, trebuie să se țină seama de succesiunea legilor care au guvernat de-a lungul timpului cerințele de formă ale actelor de înstrăinarea a imobilelor.
Având în vedere că antecontractul de vânzare-cumpărare datează din anul 2002, instanța constată că în cauză este aplicabilă Legea nr. 54/1998, care a prevăzut prin art. 2 alin.1, necesitatea formei autentice pentru înstrăinarea de terenuri.
Astfel, conform articolului 1897 alin. 2 C. civil de la 1864, un titlu lovit de nulitate absolută nu poate servi ca just titlu și în consecință, având în vedere că înscrisul dintre părți privea un teren, nerespectarea formei cerută de lege, respectiv forma autentică, atrage sancțiunea nulității absolute.
În consecință, procesul-verbal încheiat cu pârâtul C. C., de care se prevalează în cauza de față reclamanții, nu prezintă caracterele juridice necesare pentru a constitui un just titlu pentru dobândirea în proprietate a terenului în suprafață de 1.342 mp, situat pe raza satului Hânțești, . uzucapiunii scurte.
În ceea ce privești casa de locuit în loc. Hânțești, jud. Suceava precum și anexele edificate pe terenul de 1342 m.p, instanța reține că dispozitiile articolului 1295 cod civil consacra caracterul consensual al contractului de vânzare-cumparare, ceea ce presupune ca vânzarea este perfecta înca de la momentul realizarii acordului de vointa al partilor. Având în vedere faptul că dobândirea construcției nu presupune un înscris în formă autentică, solicitarea reclamanților nu-și găsește rațiunea în condițiile în care aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra casei printr-un act care respectă condițiile de fond și formă prevăzute de lege.
Pentru toate aceste motive, instanța a constatat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată, motiv pentru care nu va mai proceda la analizarea celorlalte condiții impuse pentru uzucapiunea de scurtă durată. Mai mult, instanța a reținut că în acțiunea în uzucapiune, pârâtul nu poate fi decât fostul proprietar, deoarece numai în contradictoriu cu acesta se poate invoca stăpânirea în timp îndelungat al imobilului și numai acesta poate să opună apărări eventuale referitoare la posesie. Or, în cauza de fața, reclamanții nu au dovedit că pârâții sunt proprietarii terenului, în condițiile în care acest teren a fost supus colectivizării, așa cum rezultă din adresa Primăriei . se menționează că terenul de 1342 mp situat în raza satului Hănțești a făcut obiectul de reconstituire a dreptului de proprietate în dosarul nr._ a Judecătoriei Suceava, acțiune ce a fost respinsă întrucât nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate cu înscrisuri. Prin urmare, nici în privința termenului de 10 până la 20 ani, reclamanții nu au făcut dovada îndeplinirii condiției prevăzute de dispozițiile art. 1895 C.Civ având în vedere că acesta se referă la adevăratul proprietar care trebuie să locuiască în raza teritorială a tribunalului unde se află nemișcătorul.
Pentru cele expuse mai sus, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 din Codul de procedură civilă, instanța a făcut aplicarea principiului disponibilității în procesul civil și va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței sus menționate, au formulat apel reclamanții P. M. – M. și P. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că sentința apelată materializează interpretarea greșită a disp. art. 1895 - 1899 C.civ. 1864, respectiv analiza condițiilor uzucapiunii scurte.
Greșit instanța de fond a reținut că nu este îndeplinită condiția impusă de uzucapiunea scurtă, respectiv ca subsemnații să fi intrat în posesia imobilului în litigiu printr-un just titlu. Procesul-verbal este just titlu, având în vedere credința reclamanților greșită că au dobândit bunurile imobile în litigiu de la un veritabil proprietar, în condițiile în care nu au cunoscut că def. C. D. și respectiv moștenitorii acestuia nu au obținut titlu de proprietate în baza L. 18/1991 pentru terenul de 1.342 mp, iar, pe de altă parte, având în vedere că actele pe care le-au întemeiat convingerea că au contractat cu adevăratul proprietar au valoarea unui titlu translativ viciat. Aparent, aceste acte îndeplinesc condițiile transferului dreptului de proprietate, dar, în realitate, li s-a transmis doar posesia bunurilor.
Contrar celor reținute de instanța de fond, erau întrunite condițiile uzucapiunii scurte, având în vedere că posesia subsemnaților este una utilă, de bună-credință-și se întemeiază pe un just titlu.
În mod-greșit au crezut până în prezent că au dobândit bunurile imobile în litigiu de la un veritabil proprietar, în condițiile în care nu au cunoscut că def. C. D. și moștenitorii, acestuia nu au eliberat titlu de proprietate în baza L. 18/1991 pentru terenul de 1.342 mp.
Actele pe care și-am întemeiat convingerea că au contractat cu adevăratul proprietar au valoarea unui titlu translativ viciat, având în vedere că, aparent, aceste acte îndeplinesc condițiile transferului dreptului de proprietate, dar, în realitate, ni s-a transmis doar posesia bunurilor. Aceasta, în contextul în care pentru terenul de 1.342 mp nu s-a obținut reconstituirea dreptului de proprietate în baza L. 18/1991.
Astfel, titlul de care ne prevalăm provine de la un non dominus.
Având în vedere că toți pârâții locuiesc în raza teritorială a tribunalului unde se află nemișcătorul, sunt întrunite condițiile uzucapiunii scurte, respectiv de 10 ani, fiind o prescripție de favoare făcută posesiei de bună-credință exercitată de noi.
Sub un alt aspect, soluția criticată este nelegală, având în vedere că legat de casa de locuit cu dependințe, în privința cărora au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin prescripția achizitivă de scurtă durată (10 de ani), se respinge această solicitare cu motivarea că disp. art. 1295 C.civ. consacră caracterul consensual al contractului de vânzare- cumpărare, ceea ce presupune că vânzarea este perfectă încă de la momentul realizării acordului de voință al părților, iar solicitarea reclamanților nu-și găsește rațiunea în condițiile în care au dobândit dreptul de proprietate asupra casei printr-un act care respectă condițiile de formă și de fond prevăzute de lege.
Chiar dacă dobândirea construcțiilor nu presupune un înscris în formă autentică, iar reclamanții au, aparent, un act care respectă condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, justifică solicitarea de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin prescripția achizitivă de scurtă durată în raport de lipsa calității de veritabil proprietar a celui de la care au obținut construcțiile (calitate- care nu poate fi dovedită decât în baza unui act autentic constitutiv sau translativ de. drept de proprietate), dar și în raport de imposibilitatea reclamanților de a se înscrie dreptul de proprietate asupra casei de locuit și anexe în cartea funciară, prin raportare la art. 557 (care reglementează dobândirea dreptului de proprietate) și art. 888 (care reglementează condițiile de înscriere în cartea funciară) C.civ.
Potrivit art. 888 C.civ., înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului- autentic notarial, a hotărârii judecătorești rămase definitivă, a certificatului de moștenitor sau în baza unui alt act emis de autoritătile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta.
Față de împrejurarea că nu au un „titlu" în baza căruia să–și înscrie dreptul de proprietate asupra casei de locuit și anexelor, justifică solicitarea de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin prescripția achizitivă de scurtă durată și privitor la aceste bunuri.
Cum actele de care se prevalează nu provin de la verus dominus, dar pot fi apreciate ca fiind just titlu, cum am fost de bună-credință la momentul intrării în posesia imobilelor, cum posesia lor este una nestingherită, exercitată în mod continuu, public, sub nume de proprietar, apreciază că au dobândit prin prescripția achizitivă de scurtă durată (10 de ani) dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.342 mp, situat pe raza satului Hânțești, . p.f. 2214 și 2213, învecinat cu: B. C., Vilhem I., uliță și șoseaua comunală, precum și asupra casei de locuit cu dependințe edificate pe acest teren, încât au solicitat admiterea apelului, cu consecința admiterii acțiunii.
Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare la apelul promovat în cauză, fiind decăzuți din dreptul de a mai ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu au depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege și că de asemenea nu au solicitat în temeiul disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța, la termenul de judecată din data de 17 septembrie 2015, a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului promovat în cauză.
Prin urmare, instanța se va pronunța cu privire la excepția netimbrării apelului, invocată la termenul de judecată din data de 17 septembrie 2015.
Potrivit art. 224 Cod procedură civilă, instanța este obligată, în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Față de prevederile art.248 (1) Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, după caz cercetarea în fond a cauzei și analizând cu prioritate excepția netimbrării apelului.
Reține instanța de control judiciar, că prin rezoluția dispusă la data de 07.05.2015, s-a pus în sarcina reclamanților apelanți obligația achitării taxei judiciare de timbru de 454 lei în conformitate cu disp. art. 23 din O.U.G. 80/2013, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat.
La filele 11 și 12 dosar, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de apel sunt atașate comunicările emisă reclamanților, cu obligația achitării taxei judiciare de timbru, iar la data de 09 iunie 2015 au fost emise citațiile, prin care li s-a pus în vedere aceeași obligație, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat (fila 39 dosar).
Prezenta acțiune are ca obiect „acțiune în constatare”, fiind o acțiune evaluabilă în bani, supusă plății taxei judiciare de timbru, în condițiile art.10 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013.
Conform art. 33 alin. 1 din O.U.G. 80/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Tribunalul reține că prezenta cale de atac nu face parte din categoria celor scutite prin lege de la plata taxei judiciare de timbru și că apelanții nu și-au îndeplinit obligația de plată a acestei sume, deși li s-a adus la cunoștință îndatorirea, atât prin etapa procedurii scrise, cât și prin citația emisă cu mai mult de 15 zile anterior termenului de judecată.
Față de faptul că prezenta cerere este supusă timbrajului, în contextul legislativ sus – arătat; față de faptul că aceste taxe se plătesc anticipat, tribunalul constată că în speță este dată excepția netimbrării apelului invocată din oficiu, și în consecință, va anula apelul ca netimbrat.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul reclamanții P. M. M. și P. E., reprezentați prin avocat S. S., cu sediul în mun. Suceava, .. 10, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 5566 din 21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții N. A., domiciliată în ., județul Suceava, H. V., cu același domciiliu, nr. 784 și C. C., la familia H. V., cu același domiciliu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
F. L. D. D. P. L.
Red. F.L.. /Jud. fond: M. C.. P.L. / 7 ex. – 22.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1037/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1027/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
